Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-01-22 / nr. 7

28 Asociații, cari voru representa societatea, voru legalisa totu odata sub semnaturele loru dinaintea acelui­a­­si tribunele, sau le voru susterne in forma autentica. Capu II. despre reportulu juridicu­ in­tre asociați. § 68. Raportulu juridicu intre asociați se reguleza mai intâiu prin conventiunea de societate, déca inse conventiunea nu amu cuprinde nici o dispositiune referitoria la acestu ra­­portu, voru servi de base dispositiu­­nile acestei secțiuni. § 69. Aportându-se in societate bani sau alte lucruri consumabile (sau supuse schimbarei, aceste obiecte voru deveni proprietatea societatiei, acesta regula se refere si la lucruri necon­sumabile sau cari nu suntu supuse schimbarei, déca s’a aportatu in socie­tate cu o certa valore de estimatiune, afara déca se va fi operatu estimati­­unea numai cu scopu de a se ficsa partea de profitu. In cozuri dubiosa se presupune, ca — obiectele mobile fsi inmobile — cari până atunci erau proprietatea unui­a dintre asociați, dara care se afla trecute in inventariulu subsem­­natu de toti asociații — au devenitu proprietatea societatiei. § 70. Nici unu asociatu nu este obligatu a augmentu (mari) aportulu seu preste suma a­ficiata prin contractu, nici nu este silitu a complecta apor­tulu, ce aru p diminuatu prin perderi. § 71. Societatea respunde pentru spesele ce face unu asociatu in aface­rile societatiei, pentru obligațiunile, ce le contracteza in sarcin’a ei, si pentru perderile ce le sufere imediatu prin operațiunile loru sau prin risi­­curile inseparabile de dens’a. Asociatulu póte reclama interese pentru banii avusanti din dium a avan­sului, inse pentru ostenil’a sea la ces­­tiunea afaceriloru societatiei nu i se cuvine nici unu dreptu de indemni­­sare, afare de casulu mentionatu in § 84. § 72. Fia­care dintre asociați este obligata a aplica in afacerile socie­tatiei aceluiași zelu si aceasi ingrijire pre cari le aplica ee ordinariu in pro­­priele sele afaceri. Fia­care dintre asociați este res­­ponsabilu societatiei pentru daun’a ce­ea aru fi suferitu prin culp’a lui; elu nu va pute compensa acésta dauna prin acele aventuge, ce aru fi procu­­ratu societatiei in alte cașuri prin zelulu seu. (Va urma) Varietati. **„­ Despre zilele din urma ale lui Francisco Deák s’au stracuratu prin foile publice sciri varie, mai multu séu mai putienu esache. Dela craciunu, cu deosebire dela anulu nou incece starea pacientului deveni totu mai ingrigitoria. La 21 Ianuariu ’la cu­prinse o slabitiune mare, amiculu seu intimu cont. Mikes si nepotulu seu B. Vörösmárty împreuna cu me­­diculu Dr. Kovács, care a aretatu o ingrijire afabila pentru viétim a mare­lui barbatu, era de fatia lângă den­­sulu. Deak făcu semnu amicului si nepotului seu sa se depărteze spre a se consultă cu mediculu despre starea sea. In urm’a acestei consultari epi­­scopulu Rónay cerceta pre pacientu a deu’a di si ’i asculta mărturisirea. Din diu’a acest’a morbulu deveni totu mai acutu, la 28 ian. înainte de amedi pacientulu ceii hârtia, se pare ca vrea sa-si faca testamentulu, dara din cele ce a scrisu abia se póte ceti cuven­­tulu „vointi’a mea“ — după acést’a întinse mân’a celoru ce­ lu impresaru spre a-si lua diu’a buna. După amiedi a revenitu la consciintia, scrise pre o tabla ca de mai multe dile e turbu­ratu in continuu, averea sea o da ne­potului seu, care va folosi din tren s’a o parte spre depurarea datorieloru, iéra alfa spre scopuri bune. Mai târ­­ziu inse pacientulu slabi din ce in ce, asta incâtu se prevedea apropierea catastrofei. La trei patrarie pre 11 ore marele patriotu ’si dede sufletulu seu in mânile creatorului. Deak presimțise apropierea sfar­­sitului, după cum se vede din impre­­giurarea amintita, ca si-a luatu diu’a buna dela cei ce sta impregiurulu seu. Densulu a suferitu cu constantia durerile ce-lu torturau, nimene nu la auditu tânguinduse, numai odata l’a­­mentu, ca aru fi meritatu póte o sórte mai buna. Reposatulu suferindu de inima inca din anii cinci dieci a consultatu pre mediculu Skoda din Vien’a, care a constatatu congestiune de sânge spre inima si adormitati in circulati­­unea sângelui, din cari s’au desvoltatu suferinti’a de anima, morbulu de care a suferitu si neuitatulu nostru archi­­episcopu Siagun’a. La 1872 fiindu cu actualulu ministru de financie la mum’a acestui’a in Taplánfalva cadiu in urm’a convulsiuniloru de anima intr’o epi­lepsia si mediculu Dr. Kovács constata inca pre atunci caracterulu acutu alu morbului. * Schimbare in ministeriala ing. Se vorbesce ca ministrulu de comercia E. Simonyi demissionéza. De urmatoriu alui seu se dice ca e designata Lad. Corizi mici deputatulu Ognef. * Direcțiunile drumuriloru de fera au scadiutu cu 5% tarifa de class’a a dou’a si a trei’a pentru cei ce voru sa asiste in Budapest’a la immormen­­tarea lui Deak. * Deputatiunea camerei advocatiloru din Sibiiu carea a fostu in cestiunea limbei la ministeriu ne spune o foia din locu ca a sositu acasa sanatósa. **„. Multiumita publica. Părintelui Teodoru Siandoru din comun’a gr. or. Cuesdiu protopr. Turd’a superior, sus­tiene prin industri’a sea cea mare de lemne, din muntii sei, unu numeru in­­semnatu din poporatiunea cea forte scapatata in acestu tempu criticu fi­­nanciaru ; impartiendu sute de fioreni pre tóta septamân’a, atâtu la dileri, câtu si la ducetorii de bradi si scân­duri la tiermii Muresiului, Domnului barbatu si mărinimosu­lui părinte Standoru nu-i lipsesce nici voi’a de a ajută, atâtu pre singurateci, câtu si pre corporatiuni, respective pre bisericele din juru, si prin acést’a a-si face unu nume nemuritoriu. In var’a anului espiratu 1875 p. e. la edificarea unei noue biserici gr. or. in comun’a Dumbrav’a, au sucursu cu ajutoriulu seu insemnatu, atâtu ba­­nalu, câtu si cu unu numeru insem­natu de scânduri si alte lemne tre­­buincióse. Acum’a de presentu, au datu voie poporeniloru din Ded’a a alege din munții dsele după plăcu bradii, ce voru face trebuintia, pentru pregătirea stendileloru de lipsa, la redicarea unui coperisiu nou in loculu celui vechiu, pre biseric’a din acest’a comuna. Surprinși deci dej,bunatati­e aces­tui barbatu, ce face si de altmintre­­nia onóre romanimei in genere, séra preotimei din acestu trenutu in specie cu averea sea cea colosala, poporenii din Ded’a aducu prin subscrisulu mul­­tiumirile loru cordiali publice părin­telui Teodoru Siandoru din Cuesdiu. Mateiu Radu, invet. gr. or. in Ded’a. **,. Balulu domnescu in Bucuresci dela 10 ale curentei a fostu splenditu si a duratu până 4 ore despre diua. Intre orele 10 si 11 a aparutu Mari’a sea domnitoriulu in salonulu celu mare, care era ocupatu de dame si domni­­siare in toalete forte elegante si de unu gustu distinsu si variatu, de mem­bri corpului diplomaticu, din miniștri, oficieri de tóta arm’a, inalti demni­tari ai statului, deputați, senatori, consilieri, publiciști și deferite persone distinse si numeroși invitați din soci­etate. Cu acesta ocasiune Mari’a sea, cu afabilitatea-i cunoscuta, a adresatu cuvinte gratióse si a convorbitu cu diferite persone cându dantiulu a fostu intreruptu si damele cu cavalerii au descinsu in sal’a supeului eschisu ce a fostu servitu. După supeu a reinceputu dantiulu si cotilionulu si a duratu până pre la orele 4. Unu atentata infamu a avutu locu­­ri contr’a dlui L. Catargi, pre­­siedintele consiliului de miniștri. Unu individu, anume Paraschivescu Mosioiu, fostu sub-prefectu in judetiulu Cahulu si in urma siefu de birou la politi’a capitalei, departatu pentru delapidări si abuzuri, solicită continuu a i se dă unu postu. Refusandui-se cererea, ori, pre cându d. presiedinte alu consi­liului se ducea la Camera si se află desă sub gangulu metropoliei, acelu individu ’lu acosteza si nu lovesce cu unu betiu. Parendu-se cu bratiulu, d. presiedinte a fostu forte putieru a­­tinsu cu veriulu betiului la obrazu, incâtu se afla deplinu bine. Culpabi­­lulu a fostu imediatu prinsu si datu pe mân’a justiției. Adunarea aflându despre acestu miserabilu atentatu, a esprimatu in unanimitate, după o mo­țiune a dlui colonelu Manu, regretele sele pentru acésta nenorocita intem­­plare, la care a respunsu d. ministru de resbelu, esprimandu recunoscintia adunarei in numele intregului cabinetu. Portăreii. — Cuventulu „por­­tarelu“ insemne dia literalmente padu­­toriulu unei porti sau usi si se aplica si astadi, in acestu sensu, la unele servicii. Oficierii ministeriali, însărci­nați cu semnificările necesare atâtu la instrucțiunea proceseloru cum si ese­­cutarea sentintteloru, n’au luatu de catu in secolulu alu 18-lea titlulu de portărel. Acésta institutiune, fara de care n’aru fi posibila justiti’a, se gaseste la tóte poporele anticitatiei. La Ebrei sophestini sau judecătorii orasieloru are sub ei oficieri insarcinati a le esecuta ordinele. Ei erau numiți sofe­­rimi. „Astediati lângă tribunalu, dice Pastoret, treneau in mâni biciulu séu batiulu spre a lovi pre criminali cându se pronunția condamnarea.“ La Rom’a portăreii se numiau appa­­ritores, viatores, statores, etc. In ge­­neralu erau sclavi liberați. Acésta institutiune a trecutu totu in stare rudimentara la popórele din evulu mediu si chiaru moderne.­­Numai in tempurile nóstre erau omeni igno­ranți si brutali intru câtu-va, dara acést’a eră caus’a tempului; inse, cu câtu necesitățile ordinei sociale s’au simtitu mai bine, cu atâtu si portăreii au trebuitu sa se confirme cu tem­­pulu. Astadi aveau portărei mai in­­­struiti si, putemu dice, delicați. Mai de multu erau insultati si huiduiți, si de aceea trebuiau sa respundia totu pre asemenea tonu; astadi s’au camu stersu preventiunile contr’a acestoru oficieri publici cari exercita in modu onorabilu functiuni utile si indispen­sabile, deci si ei au devenitu ce suntu actualmente. Tesaurulu dela Petroas’a. Aflamu cu plăcere ca politi’a, prin inteligen­­ti’a si activitatea sea, a descoperitu si acelu sfertu de tara si bratiar’a de auru cu inscriptiune, care faceu parte din tesaurulu dela Museu ce fusese furatu de vestitulu pungasiu Panta­­zescu. De­si bratiar’a a fostu taiata de argintariulu la care s’au gasitu aceste bucati, dara din norocire a scapatu tocmai partea ce contienea interesant’a inscriptiune ce eră pe acea bratiara. Argintariulu acel’a e ares­­tatu că complice­scu tainuitoriu de lucruri furate si-si va luă pedeps’a că si ajutoriulu principalu. Redactoru respundietoriu Mirolan Cristea. Astu­feliu acelu pretiosu tesauru, unicu in Europ’a, s’a restituit in in­­tregulu­seu Museului nationalu. Pretiunile din pîatra. Sabiiu 161]28 Ianuariu. Grâu o hecto­­litra, cualitatea cea mai buna, 6 fl.­­0, de mij­­locu 5 fl. 60, inferiora 5 fl. 70; grâu mes­tecată cual. cea mai buna 4 fl. 70, de mijlocu 4 fl. 30, inf. 3 fl. 90;­­secara, cual. cea mai buna 3 fl. 70, de mijlocu 3 fl. 50; inf. 3 fl. 30; orzu 3 fl. 50; oresti 2 fl. 60—2 fl. 20 ; cucuruzii (porumbu papusioiu) 2 fl. 40; cartofi, 85 xr.; mazare litr’a 14 xr.; linte 17 xr.; fasole 9; fenu 50 chilogr. 95 xr. — 1 fl. ; lemne de focu unu metru cubicu 3 fl. 50 lemne vertese si 2 fl. 80 mestecate. — Lumini de seu 57 xr. chilogr., sapunu 46 xr.; carne de vita 32, 30, 28; de vitielu 32—28 xr.; de porcu 38—36 xr., slănină 60 xr. ciub­. Hurs’a de %Tien*a. Napoleonu d’auru (poli)...................... 9­18 Din 20 Ianuariu (1 Febr.) 1876 Metalicele 5°/0 ................................... 68 70 Imprumutulu nationalu 5°/0 (.argintu) 73 70 Im­prumutulu de statu din 1860... 111 50 Acțiuni de banca................... 879 — Acțiuni de creditu............................. 191 20 London................ 114 35 Obligațiuni de desdaunare Unguresci 75 75 „ „ „ Temisioreno 74 25 „ „ „ Ardelenesci 74 75 „ „ „ Croato-slavone 89 — Argintu..................... .......................... 104 20 Galbinu................................................... 5 40 Concnrsn. Spre ocuparea stațiunei de cape­­lanu lângă veteranulu parochu din suburbiulu inferioru Pórla turnului in Sibiu prea onoratulu domnu asse­­soru consistoriale Petru Badila, după incuviint­area prea Veneratului con­­sistoriu archidiecesanu dto 18 Sep­­tembre 1875 nr. 26­42, se deschide prin acést’a concursu până in 15 Fe­­bruariu a. c. Fi­toriulu capelanu va ave jume­­tate din tóte venitele parochiali, cari după tacsele stolari, porțiunea cano­nica, casa parochiale si după venitele accidentali se apropia la sum’a unei parochii de clas’a I. Dela fi­toriulu capelanu se cere, că neconditionatu se locuiésca in cas­a parochiala, carea e situata nemidilo­­citu lângă biserica, e de zidu cu trei încăperi, curte, siura si gradina de legumi, si carea i-se va compută in venitu cu 80 fl­­ore anu. Concurenții, cererile loru bine instruite după statutulu organicu § 13 si după dispositiunile provisorie pentru regularea parochieloru in archidieces’a din 1873 § 16 lit. b. până la termi­­nulu presiptu, sa se înainteze la pre­­sidiulu scaunului protopresbiteraie alu Sibiiului I. Sibiiu in 12 Ianuariu 1876. Comitetulu parochiale in contțe­­legere cu par. protopresbiteru. Concursă. Fiindu-ca la cererea parochului Alecsiu Fratesiu, si a poporului din opidulu Presmeru, maritulu consistoriu archidiecesanu la 13 Martie 1875 nr. 436/B. a incuviintiatu instituirea unui capelanu, care sa fia totu-odata si in­­vetiatoriu de cl. a III că diriginte asta se escrie concursu până la 8 Februariu a. c. in care di va fi si alegerea. — Emolumentele suntu: a) din caus­a alodiala in bani, cuar­­tiru si bucate 430 fl. v. a. b) din didactru, dela morți, masie si alte accidentii 70 fl. v. a. Doritorii de a ocupă acestu postu au a-si așterne suplicele instruate in sensulu statutului organicu pana la terminulu indicatu lu subscrisulu, de sine se inttelege, câ concurenții voru documentă, ca au absolvatu celu pucinu 4 clase gimnasiale, apoi cur­­sulu pedagogico-teologicu­ cu atestatu de cualificatiune, si ca a servitu 2—3 ani că inventatoriu. Brasiovu in 8 Ianuariu 1876. — Pentru comitetulu parochiale: Ioanu Petricu m. p. Protopresbiteru gr. or. Editur­ a si tipariulu tipografiei archidiecesane.

Next