Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-01-25 / nr. 8
caci după deschiderea sinodului s’a cetitu mai intâiu ratiotinulu fondului bisericei, carele s’a primitu — asteptumu sa vina la rendu ratiotinulu scolariu, dar s’au trecutu preste elu, ca candu nici ca aru esista ; nici părintele D. nu au diiu nimic’a, macara ca, ca presiedinte alu sinodului era indatoratu a provocă pre presiedintele comitetului a da deslusire. Dar nici epitropii in a catoru grige si manipulare s’a datu, nu si-au aretatu socotelile, ce au intratu si ce s’au spelatu. Acesta procedere la multi s’a tienutu sinodulu, daru amu remasu totu unde amu fostu (la regresu) nu leau convenitu. — S’au pasitu numai decâtu la alegerea comitetului pentru periodulu de 3 ani viitori, la carea cu candu aru fi fostu pregătiți precari din membrii sinodului a se pronunția , ca comitetulu care este ce vina are ? potu remanea totu cari suntu, caci nu vomu aduce omeni de aiurea ! punendu-se întrebarea din partea pressedintelui, ca face se-ra alegerea, ori remanu pre langa comitetulu fostu ? indata a fostu respunsulu gat’a, ca sa nu se mai faca alta alegere, si cu acest’a s’a finitu si sinodulu parochialu si alegerea comitetului. — Desi după statutulu organicu este ingaduita realegerea, la care eu nici nu amu a reflectă; ci reulu de care me dóre si împreuna cu mine si pre mai multi este, ca déca si in anulu acest’a nu va aretă an. nostru comitetu realesu, alta rivna, nu va luă alta direcțiune si nu se va susură după detormtia pentru afacerile nóstre bisericesci si cu deosebire pentru scóla si fundatiuni, nu voru caută a promovă buna intielegere, apoi dieu poru dice si cu siguritate, ca nu numai cele 17 mii de caramidi se voru ruină si fură, dar si banii adunați pentru zidirea scólei se voru face uitati pre la unulu si pre la altulu in detrimentulu scólei , si alu tuturoru, apoi apucate si mai fa ce-va! — mai indemna la contribuiri școlare si filantropice, cându apuca acelea pre mâni sacrilige. — Speramu, ca cei competiati, ’si voru dă tata silinti’a spre a complană caus’a, a abatereulu, si a pune pre fie-carele la loculu seu si a-si împlini detormti’a atâtu fatia de biserica, scóla, precum si preste totu, pentru binele si înaintarea nostra si a urmatoriloru nostri in viitoriu. — S. D. membru sinod, parochialu, vai de omulu ce posede o inima, in carea e inradacinata plant’a cea mai urgisita si darapenatóre „ur’a“! Si oi se gasescu si se observeza, si inca desu,si omeni de acei’a, cari fortialmente, din interesu propriu, egoisticu făcu sa dispara din inim’a loru plant’a dragostei, si rădică ramuri câtu mai mari si mai largi la plant’a „urei“ vrendu a dara penă totu ce e bunu si onestu. Vrendu a dă lucrului deslusire nu vomu sa ne ducemu mai departe, ci sa ne marginimu de astadata camu pre la noi.Aci vorbesce coresp. despre alegerea din Agnit’a si despre unele faime respândite despre dens’a. După aceea continua: Nici cu acéste nu fura multiumiti, ci credincioși „legei“ — vechi dómne au inceputu a croi la protopopi dintre unii preoți tractuali respandindu vesti in tóte pârfcile, ca acum’a e acel’a ppopu, altadata altulu, vrendu a irită poporulu siniscitu cu astureliu de faime necajite si nefundate. Lasati dloru! Lasati, ve rogamu, că sa revină iarasi concordi’a cea dorita in biseric’a si națiunea nóstra! Lasati sa revină iarasi concordi’a si bun’a intielegere, carea a domnitu in tractulu nostru de cându numai ne putemu aduce aminte, de cându eramu inca tineri! Lasati pasiunile si discordi a cea cutropitare, si ve inchestrati inimele si sufletele cu virtutea dragostei celei adeverate, caci ea e ce aduce binecuventare, fara contrarea ei „ur’a,“ blesteme inversiunate ! Lasati că sa nu se adeverésca si pentru noi dis’a mântuitoriului: „perirea tă dintru tine israile! “ Ve rogamu die Redactoru a dă publicitatiei aceste fire in pretiuitulu diariu „Telegrafulu Romanu“ ce redigiazi, cu ceea ce suntemu Ai știm, d-vóstre devotați. Mai multi din tractu. Din tractulu Agnitei in 22 ian. 1876. Motto: Ferescene Domne de amici, ca de inimici ne vomu feri noi. Stimate Die Redactoru! E mirare, cum mam’a pamentulu resare, cresce, nutreme si desvalta feliurite plante. Dara daca se privesce lucrulu mai de aprópe, apoi nu póte pre ori care natu sa nu-lu prindă mirare, cum dóue plante crescute nemijlocitii un’a lângă alta, nutrite de o mama, de unulu si același sucu si nutrimentu, si totusi diverge din astă multu in efectulu loru; adeca, pre cându un’a e dulce si binefacatóre, pre atuncea ceialalta e stricatóre, otravitóre bă ucidietóre. — Totu astufeliu se afla lucrulu cu inim’a umana; din fire e buna, insa si ea plamadesce,resare, cresce si desvalta dóue — că sa le chema astă — plante, dragostea si ur’a, acést’a distrugatóre si ucidietóre,acea edificatóre si binefacatóre. E o raritate estrema că sa se observe die aceste dóue plante in o inima omenesca desvoltate egala, caci ori un’a e mai desvoltata decâtu ceealalta, carea cu ramurile sele ineca si coplesiesce pre ceealalta, ori vicevers’a. Ferice de inim’a, respective de omulu, a carui inima rodesce plant’a „dragostei,“ carea are efectele numerate de s. apostolui Pavelu! Daravai, Cursa d!c agricultura pentru invatiatorii poporali in Atielu După cum s’a impartasitu dejă prin foile pentru agricultura din Transilvania, amendoi profesorii scolei de agricultura in Mediasin, Ehrlich si Salfeld, s’au declararatu ca suntu gata sa tiena in totu anulu dóue cursuri de agricultura pentru invetiatorii poporali din fundulu regesem Primavér’a se va tiene unu cursu, cu deosebire practicu, de 8 dile, si in Augustu altu cursu teoreticu de 14 dile. Ambele cursuri de invetiamentu urmarescu scopulu, de a introduce pre invetiatorii poporali intr’unu modo practicu si teoreticu in plantarea, conducerea si evalarea gradineloru de scóla. Materia de invetiamentu va fi precisu hotarita si in invetiamentu se voru luă numai acele specialitati, cari suntu de lipsa invetiatoriloru spre scopulu aretatu si cari se potu trată in tempulu cutu tiene instrucțiunea. In cursulu de vara se voru propune: agronomi’a, tratarea gunoiului, cultur’a planteloru in genere, cultur’a pomiloru, asiediarea unei scule de vitie, cultur’a legumeloru, problemele si scopurile ce are gradin’a scólei poporale. In cursuru de primavéra voru dirige invetiatorii insisi proiectarea de planuri pentru gradinele scólei impartirea si lucrarea pamentului, semenarea si plantarea, precum si nobilitarea pomiloru. Limb’a propunerei e cea germana. Pentru primavér’a acest’a considerabil’a comuna Atielu s’a declaratu din indemnu propriu ca e gafa a primi pre invettatorii întruniti. Frecventatorii primescu cortelulu gratuitu si se va purtă grnge de costu eftinu. De doi ani incece s’a pregatitu in Atielu unu darabu de pasiune pentru gradin’a de scula, acum (Netzeldorf.) Redactoru respundietoriu SLvoian Oiștea* se discuta planulu, care se va esecută pre tempulu cursului din primavér’a acest’a cu ajutoriulu invetiatoriloru poporali ce voru fi de fatia. Prin invitatiunea comunei Atielu suntemu in positiunea de a realiză prima gradina a scólei poporale pre tempulu cursului de progress ceea ce va promovă ide’a mai multu că candu acestu cursu s’aru tiene in Mediasiu in gradin’a gat’a a scólei nóstre agriculturale. Dolicu va resplati siguru braviloru locuitori din Atielu acea ce vrea sa arete prin ospitalitatea si devotamentulu loru pentru cursulu de agricultura, si in numele acestei comune promitemu tuturoru participantiloru primire amicabila. Promovatoriulu neobositu alu scóleloru nóstre poporale, dlu Pastoru Franciscu Obert, a apromisu de așișderea ajutoriulu seu la cursuru de primavéra din anulu acest’a, dechlarandu ca e gata sa dea unele probe de inveniamentu in fisica si istoria naturale, pentru a aretă, cum e sa se deștepte prin aceste pricepere pentru gradin’a scólei. Prin acést’a invitatu pre invetiatorii poporali din fundulu regiu, fara deosebire de nationatitate. Nu putemu iise admite la acestu cursu de câtu numai 50 invetiatori poporali, stiindu-ca altmintrea introducerea practica si intuitiunea va suferi. Acei 50 invetiatori, cari se voru anunciă mai intâiu la directorulu Salfeld in Mediasiu (aretandu apriatu adres’a loru), se voru admite la cursulu de primavéra din anulu acest’a. Respunsulu din partea nóstra va urmă in graba. Cursulu se va trene in anulu acest’a dela 18—25 Aprilie n. si participanții se binevoiesc a a se infatistă Marti in 18 Aprile până la amiedi 12 ore in Atielu. (Atielu e stațiune pentru tóte trenurile de persane.) Mediasin 29 Ianuariu 1876. Dr. Salfeld m. p. M. I. Ehrlich, m. p. Varietati. Flota turcesca. — O statistica recenta procura informatiuni exacte despre compunerea flotei turcesci. Acesta flota cuprinde 4 fregate chiurasate, de o fortia de 3,050 cai, avendu 64 tunuri, 6 vase cu casemate, cu 5 tunuri si 3 vase cu turnuletie, de fortia de 1,200 cai si 11 tunuri; in totalu 15 chiurasate, cu o fortia de 9,250 cai si 116 tunuri Trebuie sa se mai adauge 3 canoniere chiurasate de fortia de 240 cai si cu 6 tunuri, ce statione din pre Dunăre, si 2 canoniere chiurasate pre laculu Scutari, ce au fiacare o fortia motrice de 60 cai si 2 tunuri. Placele vaseloru de resbelu otomane au o grosime de 51/a — 8 degete (doua vase cu casemate au place de 9 degete) si suntu armate cu tunuri Woolwich de 8—9 degete si Krup ce se incarca pre la chiulata. Celelalte vase de resbelu suntu cea mai mare parte totu atatu de bine construite si echipate. Se numera 4 vase de linia, 13 fregate si corvete, 22 avise, afara de 101 vase de transportu. Regele dormitoriloru. — In asilulu de la Ville-Evrard a fostu unu omu care a statu 128 dile afundatu intr’unu somnu profundu, fara că nimicu sa lu pota scote din elu. Acestu omu, numita Jean Depres, e birjaru de profesiune , este in etate de 48 ani si forte bine constituitu. Nici odata in viéti’asea nu fusese bolnavu si nu dăduse nici unu semnu este mioru de cea mai mica afecțiune de creieri. Deodata intr’o sera, pre cându ’si deshamă caii, fu apucatu, de unu semnu subitu si se aruncă pre paie in grajdu. A dóu’a di incercara de alu tredi, in zedaru. A trei’a di se chiema unu medicu care ’lu transporta la asilu. Fu hranitu cu o sonda esofagica cu drama de carne in care amestecă carne cruda hăcuită forte fina. Somnulu seu pare a fi fara vise. Nici odata n’a pronunciatu unu cuventu, nici o contractiune nu s’a produsu pre fisionomi’a sea. Tocmai după 128 zile a inceputu a face câte va miscari. De mai multe ori solenti’a s’a aflatu in presenti’a unoru asemeni cașuri, dara nici odata nu s’a vediutu somnu in modu atâtu de fenomenalu lungu. o L. Transfusiunea sângelui. — Diarele din Brusel’a dela 18 Ianuarie spunu ca s’a practicatu cu celu mai mare sucesu la ospitalulu St-Jean o speratiune de transfusiunea sângelui, intr’unu casa de asfirsia de vapori de cărbuni. Unu visitiu, intorcendu-se acasa pre la 11 ore nóptea, avusese imprudenti’a de a face focu in unulu din cilindrele de feru ce se numescu draci si adormise alature. Diminetia fu gasitu in patu fara cunoscintia si presentându tóte semnele asfirsiei celei mai grave. Transportata in serviciulu Dr. V. Vleminckx, primi imediatu tóte îngrijirile ce reclamă starea sea. Reulu mergându neincetatu crescându si mórtea fiindu iminenta, D. Vleminckx se hotărî a recurge la transfusiunea sângelui si chiema in ajutoriu pre confratele seu, d. Dr. Gasse. Operațiunea fu practicata fara intârdiare, si preste doue ore bolnavulu eră scapatu din pericolu. ________ „V. C.“ Ilursa de Vien’a. Din 23 Ianuariu (4 Febr.) 1876 (îalbinu................................................... 5 40*/2 Napoleonii d’auru (poli).......................... 918 Metalicele 5°/0 ........................... 68 65 împrumutata nationala 5 °/0 (arginta) 73 10 Împrumutata de slatu din 1860... 111 —■ Aobunii de banca .............................. 874 — Acțiuni de credita...................... 182 — London................................................... 114 45 Obligațiuni de desdaunare Unguresci 75 50 „ „ „ Temisioreno 74 75 „ „ „ Ardelenesei 74 75 „ „ „ Croato-slavone 83 —■ Arginta.......................... ..................... 103 50 Coucnrsn. Spre ocuparea statiunei de capelanu lângă veteranulu parochu din suburbiulu inferioru Part’a turnului in Sibiu prea onoratulu domnu assesoru consistoriale Petru Badila, după incuviintiarea prea Veneratului consistoriu archidiecesanu din 18 Septembre 1875 nr. 2642, se deschide prin acést’a concursu până in 15 Februariu a. c. Fitoriulu capelanu va ave jumetate din tóte venitele parochiali, cari după tacsele stolari, porțiunea canonica, casa parochiale si după venitele accidentali se apropia la sum’a unei parochii de clas’a I. Dela fiitoriu lu capelanu se cere, că neconditionatu se locuiésca in cas’a parochiala, carea e situata nemidilocitu lângă biserica, e de zidu cu trei încăperi, curte, siura si gradina de legumi, si carea i se va compută in venitu cu 80 fl. pre anu. Concurenții, cererile loru bine instruite după statutulu organicu § 13 si după dispositiunile provisorie pentru regularea parochieloru in archidieces’a din 1873 § 16 lit. b. până la terminulu presiptu, sa le înainteze la presidiulu scaunului protopresbiterale alu Sibiiului I. Sibiiu in 12 Ianuariu 1876. Comitetulu parochiale in contielegere cu par. protopresbiteru. (3-3) Editur’a si tipariulu tipografiei archidiecesane.