Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-01-29 / nr. 9
34 fosta: Ungari’a se remana supusa bancei austriace; Ungari’a sa platesca pentru Austri’a contributiuni si Austri’a sa incaseze pentru Ungari’a vămile. Acest’a o numescu ei status quo. Acestu status quo le place soru forte bine. Ei ne amenintia cu uniunea personale, si noi vomu deveni o Ungari’a neatenuate, ca sa nu se pierda unitatea imperiului ca la 1867 si interesele Austriei basate pre unitatea monetara sa nu sufere daune. O foia din Vien’a ne depinge sortea nóstra trista cu culori desperate. O caota nu vomu mai plati, ceea ce cum se scie e un a dintre passiunile nóstre natiunali mai plăcute. Prin acést’a ne scapamu de eminent’a binefacere a institutiuniloru comune, capetamu inse tata sarcin’a unei armate unguresci neatenuata. Nu vomu trimite mai multu vre-unu delegatu la Vien’a si salónele academiei unguresci de sclintia nu voru mai resuna de pledarile delegatiloru germani. Intr’adeveru ca ne tememu de acest’a, dara nu togm’a asta tare câtu sa nu ne interesamu, ca de unde invetia Vien’a logic’a! Noi suntemu ce e dreptu o natiune remasa indereptu si tóta soiinti’a nóstra avemu sa o multiumimu numai missiunei culturali a bieriloru austriace , la noi insa nu ne invetia nimenea atari lucruri netrebuire, cum e si acea logica, care strămută ambele parti ale alternativei.“ Unu corespundinte scrie din Budapesti lui „Kelet“, ca doliulu pentru celu mai mare fiiu alu patriei a predomnitu esclusivu o septamâna intréga tóte animele. Acum inse datorintiele de d’ ni ceru in modu seriosu atentiunea, trebuie sa ne ocupamu cu lucrurile de tóte dilele si cu deosebire cu cele ce se petrecu dincolo de Lait’a. Acolo vedemu aparintie, cari déca s’aru reali sa aru ave unu efectu radicalu asupr’a organismului constitutionalu alu monarciei întregi, asupr’a politicei interne si esterne. S’au latutu deja prin foile oficióse din Berlinu scriea, ca diversele nuande ale partidei reactionarie s’au impreunatu spre o acțiune seriósa. Acésta faima, pre care cei din Vien’a se nesuiau a o face ridicula, s’au adeveritu in catu-va prin intemplarile din urma. Coalitiunea partideloru austriace s’a realisatu nu de multu. Insusi guvernulu din Vien’a a fostu acel’a, care a impreunatu partidele, firesce nu pentru a sprijini elementele reactionarie, ci pentru a nimici, cu ajutoriulu, acelor’a, dreptele pretensiuni ale Ungariei. Aceste elemente reactionarie nu se obicinuescu a servi de instrumentu, lucra pe după culise si déca astadi iesu la lumina, nu o făcu pentru a scote pe sem’a ministeriului Auersperg castaniete din focu. Foile din străinătate ni spuseră, ca feudalii si clericalii lucra la căderea guvernului Auersperg. Se vorbea de planuri aventurose, ni se spunea, ca cine va fi eredele guvernului actualu. Beust este intrigantulu care vrea sa abata cu ori ce pretiu monarchi’a din direcțiunea ei de până acum. Elu vrea sa trantesca „sistemulu“ de acum cu ajutoriulu celuloru si alu ultramontaniloru. Nu scimu ce e adeveratu din faimele aceste, un’a einse adeverata, ca ministeriulu Auersperg a adusu aceste elemente deasupr’a situatiunei. Aceste elemente ’si voru incepe acțiunea contr’a ministeriului actualu; delaturandu-lu, triumfulu loru se póte usioru asigura. In Ungari’a nu va plânge nime după ministeriulu Auersperg, care a ingreunatu negocierile cu Ungari’a si si-a adusu insusi pericululu asupr’a capului. Déca va cade sub greutatea eroriloru rele si voru veni alte elemente mai sobrie in loculu lui, negocierile de complanare se voru asigura, in modu esentialu. Nu opositiunea cehiloru si a clericaliloru va trânti ministeriulu lui Auersperg. Nice opiniuunea publica din Ungari’a, nice cea din Austri’a nu voiesce, ca in loculu actualului ministeriu sa vina cet’a politiciloru aventurosi, sa se aprinda de nou cert’a de statu intre germani si slavi. In privinti’a acest’a exista solidaritate intre ambele drumetati ale imperiului. Amendoue nu dorescu venirea la potere a aceloru elemente, cari semnifica o resturnare totala a relatiuniloru. In Ungari’a nice ca se póte cugeta ca ministeriulu va intră in servitiulu aceloru elemente reactionarie. Guvernulu lui Tisa, consolidatu prin fusiune, va infrunta periculii cu tóta forti’a de care dispune. Contr’a esperimentariloru partidei reactionarie va luptă națiunea intréga. Nu scimu ce va aduce viitoriulu, dara poporulu ungurescu ’lu astepta in unire. In Austri’a se concentreza interesulu politicu in comissiunea economica a parlamentului, in care conventiunea încheiata cu Romani’a fu obiectu de lupte veeminte. Dr. Herbst declara acésta conventiune de celu mai funestu tractatu, dintre care a incheiatu vre-odata guvernulu austriacu, guvernuluinse lucra din resputeri pentru a pregăti spiritele in favorulu conventiunei. în respectulu acest’a se scrie dela Vien’a dinariului „A. A. Zig.“ : „Credemu imposibilu lucru, ca conventiunea, a carei primire nemodificata trebuie sa o intetiasca contele Andrássy, se va respinge de cas’a representativa intr’unu momentu, cându ministrulu nostru de externe si-a castigatu unu meritu mare prin succesulu de a impreuna tóte puterile in cestiunea orientale si a rehabilitatu astfel in influinti’a Austriei. Respingerea conventiunei române, care e primulu membru in caten’a politicei nóstre esterne, aru semnifică din partea senatului imperialu o desavoare a acestei politice.“ In siedinti’a comissiunei economice dela 5 Febr. n. dechcaru ministrulu de comerciu Clumetzky, ea guvernulu va face din primirea acestei conventiuni cestiune de cabinetu. Din decilaratiunea ministrului de comerciu se potea vede, ca si ministrulu de esterne e resolutu a recurge la acestu medilocu, la casa, cându conventiunea nu s’aru primi de corpurile legiuitórie. Din London se telegraféza : Cuventulu de tronu alu reginei se ocupa mai multu cu afacerile esterne, arata ca relatiunile cu sfaturile esterne sunt amicabile si cu privire la insurectiunea din Brzegovin’a, pre carea turcii nu o au pututu domoli pana acum, regin’a si-a trenutu de datorintta a nu remane departe de incercarile de pacificatiune din partea puteriloru amice si pre lângă respectarea autoritatiei sultanului a spriginitu reformele indispensabile, cari suntu acomodate de a satisface dorinttele cele drepte ale populatiunei indigene. Cu privire la votarea celoru 5,600,000 lei noi pentru adjustarea armatei române cetima in „Trompet’a Carpatiloru“ urmatórele: „Cererea de cinci milióne si jumetate, pentru completarea necesar celoru la o mobilisare la trebuintta de unu corpu de patru-dieci mii oștire, a avutu si are multe dificultăți. Este ciudatu sa reda cine va chiaru dintre amicii cunoscuți ai dlui Catargi, chiaru dintre sustienatorii mai înfocați ai proiectului de reformare a instructiunei publice in restringere progresiva, ca se impotrivescu cererei acestui creditu, fara care s’aprobatu si in secțiuni, si in camera secreta, si in comitetulu de delegați, ca acestu corpu de oștire a nóstra nu aru fi in stare sa se mesure cu nici una din oștirile cu cari amu putea sa se intalnesca. Suntemu datori a spune si a incredintiă pe lectorii nostri, ca cele optu milióne votate pentru casarmi stau inca intacte, pentru ca planulu generalu alu casarmeloru nu este facutu inca in totu intregulului si pe tóte localitățile unde aru cere trebuinti’a. Din cele cinci milióne ce s’au votatu pentru arme, numai unu milionu si optu sute de mii lei s’au luatu pentru plat’a a 48 tunuri Krupp, in cea din urma perfecțiune, cu o catatonne de abuzii de cea din urma inventiune. Dara casarmele au sa se faca, si fonduru pentru ele trebuie pastratu intactu, fara cea mai mica paguba a visteriei. — Dar’ tunurile aduse, dar’ puscile comandate, dar’ armele de totu feliulu, suntu tote pe cadrulu votului camerei. Ce se va face vise cu tunurile sub simpronu, fara cai, fara hamuri, fara provisiuni indestulatóre, pre cari nu le putemu improvisă in ajunulu necessitatiei impungatóre ? Ce se va face la mobilisarea unui corpu de 40.000 oștire, fara ambulantie, etc. etc. ? . . . Sa-si inchipuiasca fia-care românu, ca oștirea nóstra pana acum n’a venitu in fati’a unei alte oștiri, si ca trebuie, cându va veni, sa fia asta echipata, incâtu sa nu remana a se cumpeni intre densele, decatu numai valorea reala a solintiei si a curagiului. Numele ce’si va face la prim’a ei desvoltare de valore, acel’ai va remanea. — De aceea dar’ trebuie sa avemu pe inima fia care, ca, daca ocasiunea neevitabila se va ivi, sa nu lipsesca nimic’a ostirei române, sa nu fiu cu nimic’a mai josu, decâtu oștirile, cu care se va intalni. Aflamu ca d. generalu Florescu si oficierii superiori speciali, in comitetulu delegatiloru sectiuniloru camerei presidatu de Beizadea Mitica, au cercetatu cu de amenunturu necesitățile, si au scadiutu cererea dela 5.600.000 lei la vre-o patru milióne numai. Credemu, ca vorba nu se va mai face, si acésta afacere va fi împlinita prin unanimitate de voturi. Sa adaugamu aci, spre respunsu la toti acei’a cari se plângu de cheltuelile cele mari ale armatei, ca bugetulu armatei care la 1870 eră de 19 milióne, de cându generalulu Florescu este ministru de resbelu elu nu trece preste 16 milióne; —economie invederata de 15 milióne in 5 ani de dile. Compare, cine va pofti, ce eră armat’a nóstra acum 5 ani si ce este astadi! Dreptate, iubiți lectori, dreptate pe cercetare de lucruri, fara nu acusari inventu, pe suflarea pasiuniloru a dlui Maiorescu de opositiunea mare ce s’a manifestatu contr’a sea in adunare cu ocasiunea discutiunei interpelarei dlui A. Pascal privitóre la suprimarea celoru doue catedre dela universități, cându n’a scapatu de unu blamu directu de câtu gratia a 7 voturi, din cari, scadiendu pre a ministriloru, acésta majoritate mica se reduce cu totulu. Positiunea sea bara este cu deosebire dificila.“ „Unele diare din Bucuresci aducu scirea ca d. Maiorescu si aru fi datu demisiunea, inse acésta scrie este, celu putieru pentru momentu, prematura, deóre-ce amu vediutu pre d. ministru puindu in adunare cestiunea de portofoliu, cu ocasiunea discutiunei generale a proiectului de lege asupr’a instructiunei, déca nu se voru adoptă unele dispositiuni introduse de d-sea in noulu proiectu. Acest’a ne autori sa se credemu ca d. ministru a intructiunei, chiaru desi va fi datu demisiunea, a consimtitu a ’si a retrage 1 O séu amână până la intrarea in desbatere a legei sele, cându nu va lipsi adunarei ocasiunea de a se pronunția categoricu, déca mai are sau nu încredere in d-sea, deorece a pusu deja cestiunea de portofoliu. Acum, déca vomu caută a discută siausele legei sele, trebuie sa recunoscemu ca ele nu prea suntu totmai asiguratóre pentru d. ministru. Numerulu celor 32 deputați ce au respins’o cu totulu, va cresce la votarea pre articole, fiindu-ca multi din deputați, cari au si declarat’o au votatu luarea in considerate ne, decisi inse a introduce modificări la discutiunea pre articole. Acum, daca vomu adaogi si pleca de interpelatiuni ce cadu asupr’a capului dlui Maiorescu, trebuie sa marturisimu ca positiunea sea nu e de invidiatu, si ca, de va scapă, va fi prin miracolu. „Vocea Covurluiului* dela 35 Ianuariu aduce sciri despre unele modificări in ministeriulu din Romani’a. Bata ce dice citat’a fói’a : „De câte-va dile au circulatu si circula inca prin orasiulu nostru sgomote de remaniari in ministeriu, privitóre la miniștri de financie, lucrări publice si instrucțiune. Pre noi nu ne a suprinsu acest’a caci de multu amu spusu ca o remaniare in ministeriu este lucru la care trebuie sa ne asteptamu dela unu momentu la altulu indata după redeschiderea Camerei. Totu ce sciu positivu până in ór’a presenta este ca in adeveru d. Cantacuzen, ministrulu finantieloru, a demisionatu si ca se fac cu staruintie pre lângă d. Mavrogeni a primi d-sea acestu portofoliu, câcî aretă dificultăți. Astadi se asigura ca aru fi primitu. In câtu privesce pre miniștri de lucrări publice si de instrucțiune, nu scimu inca nimicu positivu. Retragerea dloru Cantacuzen si Rosetti se sustiene ca s’aru fi atasiându de cestiunea rescumperarei cailoru nóstre ferate; ier’ Epistole de la tiera. Amice! Te rogu sa nu uiti, ca materi’a corespondintiei nóstre ne eră: „Se cercetamu, pre unde ne abatemu, cursulu vietiei morale si acest’a in asemenare cu viétia nóstra de înainte de anulu 1848, pentru că sa ne oglindamu in câtu-va progresulu. Vei cugetă, curiosu mai este prietenulu meu ! Tóta lumea nestiesce înainte si elu aduce asemanari din trecutu. Asta este, inse pentru că sa nu perdemu firulu progresului (sau regresului) este de lipsa a ne intorce privirea câte odata si inapoi. In tipulu acest’a ne punemu in stare de a cunosce câtu suntemu de departe sau de aprópe de tient’a nóstra si credu celu putieru, ca in totu casulu vomu fi mai aplecati spre a face cele ce suntu pentru propășire. Se nu credi, ca m’amu abatutu dela seriositatea materiei prin cuprinsulu epistolei mele din urma. Arunca inca o privire repede preste cei multi pre cari sa-i vediu tu pre unde ai umblatui si la asemenare intre soliditatea vietiei aceloru putieni din trecutu si intre aceloru mai multi din presentu. După o pătrundere a ochiloru si a judecatiei te vei convinge, ca acelea ce ti le-amu comunicatu despre mine le vei află la multi. Distractiele si petrecerile de înainte erau solide, sincere si nevinovate, ele, cum erau, contribuiau la progresu. Cele de adi, pre lângă aceea, ca suntu pre grele pentru pung a nóstra cea usioru, suntu conformate bunului tonu, sensatiunei, splendiditatiei estemóre, va sedica, pentru presentarea câtu se pote de pomposa, de luciósa si ce mai sciu eu. Privesce la balurile nóstre, la petrecerile nóstre si-ti ajunge. Pre lângă acestea dicu, ele suntu pre alocurea si necorespundintóre si chiaru mijloce de a regresă. Despre averea nationale se publicase de câtva unu amploiatu de catastru, mi se pare pre la anulu 1865,.