Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-01-29 / nr. 9
primita in jurnalu — respunde „ Albin’a“ va sedica , corespondinti’a scu jurnalulu aru fi acus’a formala. Acus’a se indrepta de catva acusatoriu la unu foru. Intreba daru: la care foru s’au adusu acus’a ? — La acest’a firesce numi respunde „Albin’a,“ nici póte respunde altc’a, decâtu, ca acus’a s’au adusu la toti prenumerantii si lectorii „Telegrafului Rom." la publicu. Ei daru de acestu foru publicu fuge scriitoriulu din „Albin’a“. Iéta dilem’a in care vine „Albin’a“ prin sofisme. Firesce, asta nu ne vomu intielege, se scriemu nu 7 colóne, cu mine nici 12 colóne, ca „Albin’a“, ci foliante! Deci candu afirma „Albin’a“, ca pareppu au primitu acus’a in forumu metropolitanu, nu are cuventu caci acolo nu s’au presentatu nici unu acusatoriu asupr’a lui si nici exista o acusa, după cum o cunoscu juriștii si legea, asupr’a carei’a sa se póta demite unu foru a pertracta si a judecă. Daru „Albin’a“ convinsa, ca cu sofism’a de susu nu a scote la cale si ia refugiulu apoi la alta analogie ciudata, adeca la procesulu de provocatiune după art. diet. 54, 1868, adeca procedur’a dv. ing., ce este in vigóre. Sa o vedemu. Procedur’a ast’a in 1 513 concede procesulu de provocare in 4 cașuri speciali, anume : candu cineva se lauda cu unu dreptu civilu asupr’a altui’a; candu se trage cineva la dare de computu, rafuiala de socoteli, candu se amortiseza unu documentu perdutu, si candu se declara unu absentu de mortu. Rogu acum pre orice juristu, sa se apuce a trage si descifra analogi’a acestora 4 casuri, cu casulu din consist. metropolitanu ! De o va afla me supunu neconditionatu. Póte „Alb.“ cugeta la alte metode de provocare pre cari juristii insa le tacseza altcum. Se d’au póte cu bat’a in capulu altui’a, ca se medea in judecata, sau se amutiu o bestie, ca se musce pre altulu. Déru acésta datatura séu amutiare nu este „acti’a provocatóre“, ci insasi fapt’a, pentru care se da acasa. — Deci încercarea „Albinei,“ cu schimbarea roleloru, spre a dovedi competinti’a forului metrop. in casulu nostru remane — încercare. Mai are „Albin’a“ inca si altu argumentu scosu din art. diet. 8. 1871 „despre responsabilitatea judecatoriloru,“ demunstrandu, ca după asta lege, membri unui foru se acusa la acelasiu foru, iar dela forulu supremu nu se da apelatiune. Si acésta analogie e nefericita si citatulu din urma neadeveratu, caci acelu art. dietalu traceza despre calcarea datorintteloru in officiu, cu scopu de atrage unu câscigu sau o dauna de pre altulu, si atari calcâri, déca suntu crime, le judeca tribunalele ordinari, după legile generali, ior deca suntu delicte comise de unu judecatoriu alu forului su le judeca forulu alu II-lea cu apelatie la curi’a regia, iar fiindu comise de câtva unu membru alu curiei, le judeca curi’a cu apelatia la unu senatu compusu din ambele parti ale curiei regii. Pre langa aceea se da partiloru unu largu dreptu de a recusă pre judecătorul. Nici după materie nici după forma nu se póte aplica acesta lege la casulu cestionatu si la forurile bisericesci. (Va unna) in intielesulu statuteloru § 35. in specialu. Comitetulu localu din Sibiiu. **„. Asentarea celoru născuți la 1856 si cu domiciliulu in Sabiiu se face la 23 Februariu st. n. la 9 ore in curtea sfatului de aici. Ordinu de plecare. Din Viena se scrie ca regimentulu de infanteria Hoch und Deutschmeister a capetatu ordinu a sta gata de plecare. Din Aradu inca se aude ca a sositu ordinu pentru de a fi o parte din garnisona gata de plecare. *** (O profeția.) Autorulu Farley atrage atențiunea asupr’a unei profeția, care dateza, după cum se afirma, din 1453, cându s’a cuceritu Constantinopolea prin turci. Acea profeția suna : In de doue ori doue sute ani, ursulu va ataca semilun’a, dara décase împreuna cocosiulu cu bullulu, ursulu nu va ajunge deasupr’a, dar’ eata in de dóue ori diece ani sora sa scie si sa se teama islamulu, ca se va rădică crucea, semilun’a va scade, pălită siji va dispare. — Cele dóue diecenie dela resbelulu din Crimeea a trecutu si acum a sositu momentulu candu turculu trebue sa parasesca Europ’a si sa se retragă in Asi’a mica. *** „Kelet“ spune ca la 3 Febr. n, o parte din Cetatea Clusiului era amenintiata cu o estindare din Somesiulu mica. In piatr’a „Széchényi“ a intratu apa in curti, pre alocurea si in case. Până noptea tardiu au trebuitu clusienii sa lucre la lumina de făclie pentru ca sa delature unu periculu mai mare, ceea ce a si succesu. *** Michailo Klapp, diurnalistu si coredactoru la oficios’a „Montagsrevueil, după „Kelet Népe“ si „Nemzeti Hirlap“ este demissiunatu din redactiune. Caus’a este unu articulu necuviinciosu ce a aparutu in „Gartenlaube“ despre Gödöllő. Mai departe se dice ca regimulu ungurescu este decisu a detrage fótei „Gartenlaube“ debitulu postalu pentru Ungari’a intréga. Multiumita publica din partea comunei nóstre bis. Mărgineni. In comun’a nostra Mărgineni, in districtulu Fagarasiului, fili’a parochiale gr. or. a devenitu la anulu 1871 parochia care s’a pututu efectul in privinti’a materiala numai prin colecte si alte daruri, fira in privintia morala sub impregiurari si mai grele numai in anulu trecutu 1875. Pentru ca de oparte onoratulu publicu bine simtitoriu sa capete scrie, despre zelulu si marinimositatea multu stimatiloru domni si onorati parochi si onorate parochii, care au ajutatu la înzestrarea parochiei resp. bisericei nóstre, — fara de alta parte ca multu onorați contribuenti si comitete parochiale sa-si afle prin acesta cordial’a nóstra multiumita pentru jertf’a ce au facutu pentru st’a nóstra biserica publicamu numele urmatoriloru domni si comune contribuitóre. Dlu Iosifu Grecu din comun’a Breaza 50 fl. dela sânt’a biserica cu dr. sf. Niculae din Brasiovu 50 fl. dela biseric’a st. treime 1 clopotu si mai multe vestminte, dlu prot. Baracu 2 fl., dlu prot. Petricu 1 11., totu din Brasiovu tocile 2 11. 73 cl. din Schaiu dela biser. st. Niculae 5 fl. dlu Niculae Frigatóre 5 fl. Stefanu Cicombanu 2 11. biseric’a din Satulungu adormirea maici Domnului 1 sfita, 1 epatrachilu si 4 11. 40 cr. dlu T. Stanescu 24 11. dlu George Boambenu 5 11. dlu Ioanu Manoli 4 11. biseric’a gr. ort. din Vladeni 1 fl. 50 cr. biseric’a din Poian’a Mărului 1 fl. biseric’a din Galati 1 fl. 50 cr. dela comun’a Voil’a 2 f1. 40 cr. biser stei adormiri din Satulungu 1 fl. 36 cr. corn. Sambat’a inf. 2 fl. 40 cr. din comun’a Rukaru 2 fl. 40 cr. din corn. Uda inf. 1 fl. 20 cr. din corn. Vistea super. 2 f1. 80 cr. dela biseric’a din Becleanu 5 fl. din corn. Becleanu 2 fl. 40 cr. com. Mandra 2 A. 40 cr. com. Retisoru 1 fl. 20 cr. com. Brezu 1 fl. 20 cr. comn. Berivoii mici 2 fl. dela comn. Berivoii mari 1 fl. 30 cr. comn. Sesciori 1 fl. com. Sevestreni 1 fl. com. lassii 1 fl. 40 cr. com. Breaza 3 fl. com. Lis’a 2 fl. 50 cr. comn. Sambat’a de susu 2 fl. com. Sambat’a de josu 1 fl. 10 er. com. Dragusin fl. 80 er. com. Vistea inf. 1 fl. com. Voivodenii mici 1 fl. 20 er. com. Voivodenii mari 1 fl. 10 er. com. Ludisoriu 3 fl. com. Coman’a inf. 1 fl. 20 er. din Gavrila Boc 5 fl. din Lazaru 1 fl. din Stoic’a Iovianu 1 fl. din Codru 1 fl. din Duvlea 1 fl. com. Sinc’a vechia 2 fl. 10 er. com. Nou 1 fl. parochi’a din Arpatacu 1 fl. 30 er. parochi’a din com. Bodu 7 fl. parochi’a din com. Hermeim 4 fl. com. Prejmeru 4 fl. 65 er. com. Tarlungeni 1 fl. com. Vulcanu 1 fl. 20 er. com. Resnovu 1 fl. 40 er. com. Berivoii mari 1 fl. 50 er. com. Sesciori 1 fl. 50 com. Ludisoru 3 fl. com. Voivodeni mari 2 fl. 50 er. com. Voivodeni mici 2 fl. Sambat’a de susu 2 fl. Sambat’a de josu 1 fl. com. Lis’a 2 fl. com. Reusoriu 1 fl. 30 er. com. Becleanu 3 fl. 20 er. com. Dridifu 1 fl. 60 er. com. Voil’a 1 fl. 90 er. com. Sambat’a inf. 1 fl. 60 er. com. Vistea inf. 1 fl. com. Vistea super. 1 fl. 80 er. com. Vaid’a Recea 2 fl. 35 er. com. Desani 2 fl din prot. Petru Popescu din Fagarasiu 2 fl. com. Calboru 3 fl. 10 er. parochi’a din com. Boholtiu 1 fl. bis. gr. or. din Son’a 1 fl. com. Persani 4 fl. 10 er. com. Siercait’a 3 fl. 20 er. (Va urmă) Nr. prot. s. I. — 13 1876. Concursii. Conformu concusului adunarei generale a Associatiunei de la Naseuda din 1870 p. XVII. pos. 2 si in legătură cu decisiunea comitetului din credincia de astadi, se escria de nou concursii cu terminu până in 31 Decemvre 1876 pentru elaborarea unei carti agronomice. Conditiunile pentru numit’a lucrare suntu: 1. ) Opulu acest’a sa tracteze despre toti ramii economiei de câmpu, cu folosirea resultateloru celoru mai noue ale solintiei, inse cu privire la referintiele patriei nóstre, formându unu volumu de 20—25 colo tipărite, octavu mare. 2. ) Sa infatiosieze prin ilustratiuni in tecstu sau pre foi deosebite, instrumentele si masinele cele mai probate din resortulu economiei, precum si manipulatiunile mai însemnate din deosebite ramuri ale economiei. 3) Sa tracteze in modu corespund istoria si despre industria agricola si modulu introducerei ei la poporulu nostru.. 4. ) Opulu sa fia intocmitu pentru instructiunea scolara si privata. 5. ) Sa fia scrisu pre câtu se pote de popularu si corectu, in specialu terminii tehnici sa fia explicati, unde e de lipsa, chiaru si prin circumscrieri, numai ca se póta fi intielesi. 6. ) Pentru opusu lucratu după conditiunile indignate in p. 1—5 s’aficiatu unu premiu de 500 fl. v. a. Manuscriptele sa fia scrise legibilu si de mâna străină in fruntea loru sa stie o devisa (motto), iéra si scrisa de mâna străină. Pre lângă manuscriptu sa se alăture si o scrisóre pusa sub converta, sigilata cu unu sigilu, ce nu contiene inițialele autorului, si portându pre adres’a dinafara devis’a manuscriptului respectivu, iéra si scrisa de mâna străină. —In launtrulu scrisórei autoriulu se va numi pre sine. — Din siedinti’a ordinaria a comitetului Associatiunei transilvane, tienuta la Sibiiu in 15 Ianuariu c. n. 1876. Iacobu Bologa, pressedinte. D. P. Barcianu, (1—3) secretariu alu II-lea. Varietati. *** Publicare: Adunarea generale a asociatiunei functionariloru austrounguresci se va trena in lun a lui Marte 1876, despre care se va incunostintia p. t. membri ai acestei filiale Redactoru respundietoriu Nicolau Cristea» 36 Nr. prof. s. I. — 13 1876. Concursă. Conformu condusului adunarei generale de la Naseuda din 1870 de sub p. XVII pos. 8 si in legătură cu decisiunea comitetului din siedinti’a de astadi se escrie de nou concursu pentru elaborarea celei mai bune carti de igienia populara cu terminu până in 31 Decemvre a. c. Conditiunile suntu: Opusu sa fia in tóta privinti’a corespundietoriu trebuintieloru poporului nostru si cu deosebire sa se arete intr’ensulu si relele urmari ale abusurei cu beuturi spirituale. — Fremiulu este de 50 galbeni. Manuscriptele sa fia scrise legibilu si de mâna străină, in fruntea loru sa stie o devisa (motto) séra si scrisa de mâna străină. — Pre lângă manuscripte sa se alăture si o scrisóre pusa sub converta, sigilata cu unu sigilu cu initiale străine de ale autorului, si portandu pre adres’a dinafara devis’a manuscriptului respiéta si scrisa de mâna străină. In launtrulu scrisórei autorulu se va numi pre sine. — Din siedinti’a ordinara a comitetului associatiunei transilvane, tienuta la Sibiiu in 15 Ianuariu 1876. c. n. Iacobu Bologa, pressedinte. D. P. Barcianu, (1—3) secretariu alu II-lea. Nr. 14/1876. Concursii. Predarea otarirei prea Veneratului consistoriu archidiecesanu din 13 Decemvre 1875 nr. 3355/B. se deschide prin acést’a concursu pentru ocuparea statiunei de capelanu lângă parochulu betrânu din comun’a Valle. Parochi’a după venitele stolari — nefiindu altufeliu de venite — este de clas’a III, fitoriulu capelanu va ave a trei’a parte din tóte venitele si póte ocupa si postulu de inventatoriu primariu, la scól’a confesionale din locu, cu salariu anuale 230 fl. v. a. si cuartiru naturalu corespund ietoriu in edificiulu scólei. Concursele instruite după prescrisele sinodului archidiecesanu din 1873 pt. 115, si 117, § 16 lit. d. sa se înainteze la subscrisulu până in 28 Fauru a. c. — Sibiiu in 28 Ianuariu 1876. I. Hanni’a, (1—3) prot. trad. Sibiiului I. Nr. prot. 10/1876. E I ii tu, Ilean’a lui Gavrila Stoic’a din Bulzesci — Catulu Zarandu — carea de mai multi ani au parasitu pre barbatulu ei Ioanu Stoic’a a Pascului fara a se potó erita loculu ubicatiunei ei; — prin acést’a se provoca resp citédia a se presenta înaintea subsemnatului scaunu ppescu in terminu de unu anu si o di si anumitu până in 25 Ianuariu 1877 caciladin contra procesulu divortialu intentatu asupra a se va pertracta si decide si in absenti’a ei. Din siedinti’a scaunului poescu gr. or. a Zarandului tienuta la Bradu in 22 Ianuariu 1876. Nicolau I. Miheltianu, prof. gr. or. a Za (1—3) rândului. Insoliniiare. Deschidendu-se in 1 Martiu a. c. in institutulu reg. de mositu din Sabiiu cursulu de instrucțiune pentru moșie, candidatele de mositu de nationalitatea româna si nemtiesca suntu provocate a se insinua până la terminulu indicatu la subscrisulu spre a fi primite in cursu. Sabiiu 1 Februariu 1876. Dr. Lukacs Miculicz. Profesoru ord. de mositu, (1-4) Editur a si tipariulu tipografiei archidiecesane.