Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-02-01 / nr. 10
39 „Telegr. rom.“; „Albin’a“, care »trebuie sa se susile“ de a apela institutele Marelui Andreiu, nu cunosce nici testamentulu acestui’a, prin care testatorulu dispune despre acea ibia si redactorele ei, carele nu din „incredintiarea“ consistoriului, ci din a testatorelui redige fói’a „in modulu de pana acum“, cum dice testamentulu, in care se numesce foia de „organu alu archidiecesei si metropoliei nóstre“, asta dar si a publicului acestei biserici, va sedica, carea are indatorire si dreptu, a apera institutiunile bisericei, a delatura obstacolele ivite in biserica, si a primi in asta direcțiune totu concursulu din partea publicului bisericei. Deci, testatorulu ca proprietariulu acestei foi, nu o numesce pre ea, a cutarui consistoriu, sau cutarei persóne, ci o lasa a fi redigenta, si-o consacra bisericei intregi si publicului ei, instituindu o comissiune speciala pentru administrarea averei ei împreunată cu fondulu tipografiei. Cându vine dlar „Albin’a“ se dica, ca redactiunea foiei, ca mandatar, amu lucra, ex mandate consistoriului archid, mandante, apoi acésta afirmatiune, nu numai este esta din ventu si din nescarn ilusiuni, ci dovedesce totu odata autorulu acestoru absurdități, ca nu cunosce nici referintiele de dreptu ale „contractului de mandatu“, după care aru trebui sa reproducă redactiunea o plenipotentia, dela consistoriulu archidiecesanu. Se vede ca „Albin’a“ ’si ia ansa la atari suspicionari de acolo, ca consistoriulu archid, pana acum nu au luatu cuventulu a de chiaru, ca redactorele nu au scrisu la mandatulu lui“. Dar ce are acestu consistoriu, cu cele ce se scriu in o foia de prin cutare unghiu alu tierei ? Cine va aștepta, ca consistoriulu archid, sa se faca advocaturu tuturora persóneloru de cari se scrie in foia ? După logic’a „Albinei“ luata dela „tacendo respondit“ s’aru potea învinui de complice, in modulu de susu, intregu publiculu bis nóstre si tóte corporatiunile si forurile ei. Ilemanu dar si ultimele argumente ale „Albinei“ nisce frase gole si nefundate, suspicionari aruncate asupra consistoriului archid., ceea ce nu-i face onore „Albinei“. Da, au eserciatu acestu consistoriu de^gatiunea in forurile protopresbiterali, inse nu după suspiciuni si siópte gale si desierte. Inse motivele „Albinei“ de delegatiune, nu se cunosce nici o justiția moderna, nici in legi positive, nici după „mare seu autoritate rerum judicatarum“ cum dice „Albin’a“. Incheiu cu acea observare, ca eu nu m’aru folositu de unu limbagiu nepotrivitu asupr’a autoritatiloru bisericesci, ci tocmai „Albin’a“ cade in acestu pecatu in gradu mare. Eu tocmai pretindu dela cei in „serviciu bisericescu“, precum este si redactorele „Albinei“, că se tracteze materii juridice si administrative bisericesci, caci aveau lipsa de ele, (asteptu, ca on. redactiune a „Telegr. rom.“ sa-mi publice si tractatulu alu 2-lea), iar’ nu sa suspicioneze foruri intregi, sau apoi se aduca motive vederate si faptice pentru acelea învinuiri, iar’ nu sofisme si fantasii. Ei, dar unde lipsescu tóte motivele si argumentele, ca si in operatura „Albinei“, apoi urmeza — ultima ratie — lectiuni si ameninttari „cu puterea cuceritorea, ce nu o represinta „Albin’a“ la finea articulului ei. Membru de „Albin’a“, de ce nu recomenda „censura“ asupr’a „Telegr. rom.“, ci amenintia cu o „putere mai mare cuceritóre si lovitóre in ori-ce resistintia“ si se face tocmai asta de neconsecinta in trenut’a ei pana la 1 Ianuariu 1876, candu se „sufuria“ din tóte puterile a combate „puterea ameninttatóre a aloru stapanitori“, ce loviâ in bietele nationalitati si in jurnalele române ? ! Tare s’au schimbatu tempulu si omenii dela Ianuariu 1876 incóce. La revedere pe altu terenu — amicabilu. Sabiiu, in 28 Ian. 1876. Dr. B o r c i ’a. Talmacelu in 28 Ianuariu 1876 v. Die Redactorii Subsemnatulu cetindu in stimatulu d-vóstra jurnalu nr. 8 pag. 31 colon’a a trei’a unu articlu edatu de autorulu S. D. despre afacerile nóstre scolastice si comunali de aici, spre constatarea adeverului, me grabescu a ve roga, ca sa primiti in colonele jurnalului „Telegr. Rom“ urmatórele modeste 1876. Reflecsiuni: Facia cu scal’a ce are sa se infiintie die, jursturile din lips’a de midilóce materiali au impedecatu a satisface dorintiei publice in acesta directiune, insa speramu ca pedecile se voru delatura si ca la tempulu seu vomu pote arata unu resultatu favoritoriu acestui scopu, deci amânarea unei întreprinderi din cause motivate, după a nostra părere, inca nu e sistare. — Autoriulu susmenționatului articlu dice intre altele, ca după cetirea ratiotinului bisericescu aștepta se urmeze darea de semn si a ratiotinului scolasticii, nu negamu, ca de acésta părere au fostu mai multi individi ai sinodului nostru parochialu, inse ce e caus’a de nu s’au efeptuitu ? Suntu imprejjurari, cari nu le putemu trece cu vederea. Membrii oficiului comunale si membrii comitetului parochiale, fara putiena esceptiune, suntu unii si aceiași individi, prin urmare lucrarea loru in ambe direcțiunile este tare ingreoiata si încordata; cu tote acestea, acesti membri suntu totu odata flarea sateniloru nostri si densii ca atari s’au bucuratu si au onore a se bucura de tóta încrederea conlocuitoriloru de care fura alesi si prin cari in anulii curente prin entusiasmu de nou fura realesi. Mai departe considerându, ca membrii oficiului comunale ’si conducu trebile loru, esceptiune antistele, fara nici unu salariu câtuși de micu, ba acesti’a porta sarcinele si slujbele, spre inbarbatarea sateniloru nostri, in rendu cu acesti’a. Considerându ca venitele nóstre incurgu mai tóte in fondulu universitatiei sasesci si comun’a nóstra porta de secuii de ani procese cu acésta națiune, iéra venitele estraordinarie resp. aruncăturile, ce se făcu asupra poporului nostru locale nu se mai potu inmari spre a puto deveni in placut’a pusetiunea salariiu si pre membrii oficiului comunale. Acesti’a servescu deci gratisu, insa până de presentu nu s’au ivitu nici celu mai micu abusu in administrarea fondatiuniloru, din contra acestea fondatiuni s’au creatu in cea mai mare parte prin trentii si au crescutu la sume considerabile. Cetirea ratio tirului scolasticu, amânata numai din caus’a restaurarei membriloru oficiului comunale resp. fiindu acesti’a ocupați cu computulu alodialu, se va face câtu mai curendu înaintea poporului si suntemu deplinu asigurați, ca acésta dare de semn, cum in trecutu asta si in presiute va îndestuli pre deplinu pre ascultători si ca aserțiunea rentatiosa si fara nici un’a beasa a autorului S. D. din articlu 8. „Ca fondatiunea scolastica se afla de presentu in mâni secrilegi“ va dispărea, ca negur’a după ivirea sorelui. Deocamdată atât’a spre orientarea apreciat’a de judecare a onorabilului publicu cetitoriu. Unu iubitoriu de progresu și membru alu sinodului parochialu locale. Varietăți. *** Necrologu. In dilele acesteamu primitu trist’a si durerós’a scrie despre mórtea domnului Administratoru protopresbiteralu alu tractului Secului, Lazaru Maximu de Katzko. Regretamu ca nu amu primitu detaiuri mai de aprópe despre defunctulu si cu deosebire despre dilele sele din urma. Deci ne esprimamu condolenti’a pentru subit’a perdere a unui barbatu in etatea cea mai frumósa a bărbăției, lasandu veduva biseric’a tractuale si famili’afara de iubitulu si tarele ei radimu. Fia-i tierin’a usiora si amintirea eterna ! Scól’a de fcliiic din cetatea Sabiiului se deschide cu inceputulu semestrului II in casele din strad’a Macelariloru nr. 37. Instrucțiunea va urma ca si până acum, înainte de media di inventamentulu din cârtile prescrise , după amedi lucru de mâna, in care se cuprinde si instrucțiunea in trecutu, condusa, sub priveghiarea domnei invetiatorese M. Stoicovici, de un’a din cele dóue domnisoare preparande, care ’si făcu prada lângă acesta scala. *** Ordinatiune ministeriale. Fóim a oficiala „Budapesti Köszény“ publica o ordinatiune a ministrului reg. ung. de justiția, prin carea se incunosc intieza tribunalele regesei ung. ca tribunalele din Romania in afaceri civile mestecate intre cetatieni din Ungari’a si intre cetatieni din Romani’a) explica reciprocitatea esecutiunei astufeliu, ca adeca numai atunci are a se efectul candu suntu aduse din ceealalta parte sentintte si resolutiuni definitive, pre cându in urm’a unei resolutiuni asiguratoria de nega efectuirea esecutiunei. Deci ministrulu provoca pre tribunalele nóstre a urma si ele intogm’a in casuri analoge, observându reciprocitatea. *** „Romania juna“ va serba si in anulu acest’a balulu seu. Societatea si anuncia balulu in modulu următoriu : Societatea academica „Romani’a juna“ din Vien’a ve invita cu onore la balulu romanu ce se va da sub patronatulu prostimateloru domne Mathild’a Dumb’a, Mari’a de Felisiano, Mari’a de Florescu, Elen’a de Marenzeller, si sub presiedinti’a de onore a prostimatului domnu c. r. majora Anole de Marenzeller in „Grand Hôtel“ la 19 Fauru 1876. Venitulu este menitu pentru cabinetulu de lectura alu acestei societati. Pentru comitetu Neagoe pres. Fileanu. Localulu comitetului se afla din 10 Fauru incependu in „Grand Hotel Operaring“ bilete pentru domni 6 fl. pentru dame 3 fl. NB. Ofertele marinimase suntu a se trimite calariului comitetului arangiatoriu Drd. C. Blasianu Vien’a VII Kirchberggasse Nr. 5 până in 20 Martie. Va fi interesanta pentru cetitorii nostri a cunosce si destinatiunea venitului cu rata dela acesta petrecere. Destinatiunea inse o va cunosce publiculu mai bine din adres’a, cu care junimea romana din Vien’a se indrepta catva publicu. Bata-o in urmatórele : Studenții romani din Vien’a,simtiendu-se pe pamentu strainu, incungiurati de limbi, datine si legi străine, — spre a se perfecționa in limb’a loru materna si spre a-si pastra si intari simtlementele romanesci, — s’au intrunitu de multu tempu incace deja in societati, pre temeli’a caror’a s’a fundatu societatea „Romania juna.“ Zelului si energiei unora membrii ai acestei’a de o parte, de alta parte inse bunavointtei si sprijinului din partea publicului romanu are a multi ami numit’a societate, ca a pututu sustiene de 3 ani incóce „Cabinetulu de lectura“, deschisu in an. 1873. Ce beneficiu este acestu cabinetu pentru studentii romani — uniculu adapostut pentru cultivarea limbei si literaturei romane, — ce beneficiu este acestu cabinetu pentru studentii seraci, cari afla intr’ensulu locuintia gratuita, — si in fine ce fapta onorifica este preste totu esistinti’a acestui cabinetu pentru romani, — a cunoscutu si constatatu publiculu romanu prin insemnatulu seu concursu, ce l’a datu cu ocasiunea tuturora intreprinderiloru făcute spre folosulu acestui cabinetu. Cea mai insemnata dintre aceste întreprinderi este „balulu romanu din Viena“, a carui venitu a fostu destinatu totudaun’a pentru sustienerea desu numitului „cabinetu de lectura.* Reesirea splendida a acestui baiu este unu succesu, care cu atâtu câștiga in valórea sea, cu câtu contactulu, ce lu provoca intre romani si străini, da celoru dintâiu ocasiune a îndrepta multe noțiuni si judecăți false. E imbucuratoriu folosulu moralu, ce lu aduce, este inse forte insemnatu si folosulu materialu, caci singura numai prin acestu ajutoriu se sustiene „cabinetulu de lectura.“ In urm’a acelor’asi motive, cari ne au necesitatu in trecutu, apelamu si in acestu anu la publiculu romanu, cerendu-i sucursulu seu acolo, unde puterile nóstre nu mai suntu suficiente caci scopulu e: a sustiené viéti’a unei plante, carea desi acum mica si tenera, va aduce in curendu fructele selemunei **1» Multiamîta publica din partea conóstre bis. Mărgineni. (Urinare.) Comun’a Ohab’a 1 fl. 20 cr.; com. Parcu 6 fl.; com. Toderitta 3 fl. 40 cr.; parochie a gr. or. din Chirperu 1 fl. 20 cr.; corn. Fofeldea 1 fl.; corn. Gisosu de josu 1 fl. 40 cr.; com. Scorei 3 fl.;; com. Amnasiu 1 fl. 65 cr.; corn. Apoldu micu 7 fl.; dlu par. Ioanu Drocu 1 fl.; dlu Macelariu 1 fl.; dlu I. Maniu 1 fl.; corn. Calnicu 2 fl. 10 cr.; corn. Sasebesiu 9 fl. 7 cr.; corn. Sancreinu 2 fl. 50 cr.; dlu Davidu Pandrea 5 fl.; com. Sibisielu 1 fl. 40 cr.; corn. Lomanu 5 fl. 76 cr.; corn. Sesciori 4 fl. 70 cr.; com. Laza 5 fl.; com. Kapoln’a 3 fl.; corn. Singagu 2 fl. 50 cr.; parochi’a din corn. Sin’a 2 fl.; paroch. din corn. Radu 3 fl.; dlu Ioanu Davidu 1 fl.; corn. Tilisc’a 2 fl.; parochi’a din Tilisc’a 2 fl.; paroch. din Tilisc’a 2 fl.; biser.j din corn. Galesiu 2 fl. ; biser. din corn. Valea 2 fl.; dlu Oprea Cornia 1 fl.; com. Postori’a 1 fl.; corn. Breaza 1 fl. 60 cr.; com. Dragusin 1 fl. 70 cr.; comun. Ucl’a sup. 1 fl. 85 corn. cr.; corn. Oprea Cartisior’a 2 fl. 20 cr.; corn. Strei’a Cartisior’a 1 fl.; bis. din corn. Porumbacu de susu 2 fl. 90 cr. corn. din Avrigu 4 fl.; bis. din Sabesiulu de josu 2 fl. 24 cr.; corn. Porcesti 1 fl. 40 cr.; bis. gr. cr. din Talmacelu 1 fl.; corn. Radu 2 fl.; corn. Bolti’a 2 fl.; dela bis. din Boitia 1 fl.; corn. Porumbacu inf. 2 fl. 50 cr.; comn. si bis. Ocn’a inf. 1 fl. 94 cr.; biser. gr. din Ogn’a sup. 5 fl. 12 cr.; corn. Topârcea 6 fl.; corn. Apoldu inf. 5 fl. 70 cr. bis. gr. or. din Apoldu mare 1 fl.; corn. Galesiu 1 fl. 60 cr.; dela corn. din Sibielu 3 fl.; bis. din corn. Poplac’a 1 fl.; inca dela cas’a comunei si dln notariu 2 fl. 20 cr.; corn. Nou 1 fl.; poporeni din Sacadate 3 fl. 50 cr.; corn. Calboru 2 fl. 50 cr.; com. Galatiu 1 fl.; corn. Arpasiu inf. 2 fl.; corn. Strezia Cartisidra 3 fl. 50 cr.; dlu Dumitru Tanase 1 fl.; com. Oprea Cartisidr’a si parochi’a 3 fl. 16 cr.; corn. Sarat’a 1 fl.; corn. Porumbacu de susu 3 fl.; corn. Porumbacu inf. 1 fl. 20 cr.; dlu Vasilie Macsimu 1 fl.; corn. Avrigu 2 fl.; corn. Vesteriu 1 fl.; dlu I. Popescu 1 fl.; com. Poplac’a 1 fl.; Ioanu Vidriginu 1 fl.; Sierbanu Dancariu 1 fl.; dela bis. vechia din Rasinari 2 fl. 40 cr.; dela bis. stei treime 5 fl. 78 cr.; si dela com. Rasinari 5 fl.; Tomta Catana Popu 4 fl.; com. Sadu 2 fl.; bis. gr. or. din Talmacelu si dela com. 2 fl. 50 cr.; com. Boitia 2 fl.; bis. din com. Porcesti 4 fl. 50 cr.; dela bis. Sabesiului inf. 2 fl; poporenii din Sacadate 8 fl.; corn. Gridu 2 fl. 40 cr. ; com. Veneti’a de josu 1 fl. 30 cr.; corn. St. Martinu 1 fl. 43 cr.; corn. Sasausiu 4 fl. 62 cr.; bis. din Ghimbacu 2 fl. 40 cr.; parochi’a din Vulcanu 2 fl. 80 cr. S dln prot. Metianu prin colecta au adunatu mila 5 fl.; dln N. Penesiu 1 fl.; corn. si dela bis. Tohanului vechiu 1. fl. 7 cr.; com. Tocile 2 fii