Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-02-01 / nr. 10

5 er.; bis. dela Stupinile Brasiovului si din partea parochului Masilianu 711. ; bis. din com. Feldiora 1 fl.; bis. gr. or. din Rolbavu 1 fl. 20 er.; com. si bis. Trentiaru 5 fl.; din I. Eft. Popoviciu 1 fl.; com. Stercait­’a 1 fl. 50 er.; com. Ticusiu rom. 1 fl.; bis. din Daisova 1 fl.; dela creștinii din Sten’a 1 fl.; din Opin­dulu Cohalmu 3 fl.; din com. Homorodu 1 fl. 50 er.; com. Palosiu 3 fl. 30 er.; com. gr. or. din Cati’a 3 fl.; bis. din Dragosiu 1 fl.; com. Mercheasiu 2 fl. Si er.; bis. gr. or. din Bogat’a 1 fl. 34 er.; parocin’a gr. or. din Ma­­teasiu 1 fl. 70 cr.; dela poporenii din Hevizu 2 fi. 20 cr.; com. Fontana 1 fi. 70 cr.; com. Lupsi’a 1 fi.; parochi’a Cuciulat’a 2 fi.; com. Valendorfu 1 fi. 40 cr.; com. Lom­izu 1 fi ; com. Mucandorfu 1 fi. 60 cr.; com. Cetinu 2 fi. 65 cr.; com. Rchisdorfu 1 fi. 50 cr.; din Ioanu Fiiatezu 2 fi.; com. gr. or. din Hendorfu 1 fi. 80 cr.; bis. din Trapoldu 1 fl.; bis. gr. or. din com. Sinesiu 1 fl.; bis. gr. or. din Danesiu 2 fi. 30 cr.; bis. gr. or. din Cinculu mare 2 fi. 53 cr.; com. Gridu 1 fi.; com­. Persani 2 fi. 10 cr.; com. Mandr’a 2 fi. 60 cr. (Va urma) Industria nationala. D’abia s’a votatu conventiunea comerciala cu imperiulu vecinu, conventiune prin care se protege vre-o 10 industrii nationale posibile in tempulu de fatia si realisabile in cursulu de 10 ani câtu dureza acea conventiune, atâtu de multu incriminata de opositiune — si cata vedemu cu satisfactiune rein­­viendu fabrice de postavu cu cea pă­răsită a dlui Cogalniceanu, multiumita capitalistului E. Ab­ase, si eata pu­­nendu-se temelii la fabrice de zahara si punendu-se in mișcare si o fabrica de hartie in Iași. Aceste industrii sunt­ protegiate cu 20 si 30 la suta prin conventiunea austro ungara. Ace­ste începuturi de industria si cele ce voru mai veni merita tóta atentiunea si incuragiarea publicului si guver­nului, si credemu ca produsele loru, in conditiuni egale sau mai avanta­­gióse decâtu cele străine, voru fi totu­­deun­a preferite de români. Nu suntu pre aceste miscari de fabrici cea mai fericita desmintire ce se da in asta de scurtu tempu celoru ce s’au napustitu cu totu feliulu de injurii asupr’a conventiunei comerciale încheiata de guvernulu nostru cu im­periulu austro-ungaru ? Dara sa lasamu aceste conside­­ratiuni si sa felicitamu astadi pre „Ro­­mânulu si organele iesiene care a­­nuntia publicului cu aceeași satisfac­tiune ca si noi aceste fericite înce­puturi de industria nationale. Bata ce cetimu in „Aperatorulu legei“ : „Anunciamu cu plăcere infiintia­­rea unei fabrice de harthia de tigari, care s’a deschisu in Iași de A. Gold­­ner in strad­a primăriei. Calitatea har­­thiei confecționate aici, fiindu ca si acea care se aduce din străinătate, ofere avantagiulu celu mai insemnatu cumperatorului, ca este multu mai eftina decâtu acea din străinătate. Noi aplaudamu­latirea industrieloru mai cu semn a celoru indispensabile. In acestea ómeni harnici si muncitori voru găsi o ocupatiune ce le va da dilnic’a pane. Urâmu succesu­­lui in­­treprindietoriu A. Goldner.“ „Economulu“ si „Hygien’a“ de care se făcu amintire intr’o corespundintia in anu nr. tr. nu le amu vediutu dela anulu nou incóce, pre cea din urma nu o amu vediutu de locu. calumniatoriu, in diabiulu magiaru „Nemere“, unde dice calumniatoriulu, ca eu cu ocasiune a partielarei paduriloru in Offenbai’a, astu fi amenintiatu pre unguri cu cuvintele aceste: „Bagati de séma, ca acuși iéra veti caută sa fu­giți,“ apoi adauge, ca eu in anii 1848/9 amu fostu prefectu in părțile acele. Eu asiu pote se retacu acea ca­lomnia, inse că se ri­dica cineva: qui tacet consentire violetur, ’mi ieu indrasnire — cu permisiunea domniei tale — a dă meritoriulu respunsu, la acele bârfele, in urmatoaiele: Este adeveratu, cum ca eu in 6 Novembre 1875 că plenipotentiatu din partea ordinariatului metropolitanu, amu fostu provocatu de catra comi­­siunea urbariale pentru segregarea paduriloru in Offenbai’a a me intacisiă, ca representante alu bisericei nóstre gr. cat. din Offenbai’a, pre 6 Novem­bre, unde m’amu si presentatu pre 10 ore antemeridiane. — Acolo, pre la 3 ore, ne-amu adunatu in cas’a dlui magistru de posta că curatore primariu Kummerländer, alu bisericei rom. cat. (fiindu ca preutu stabilu in locu nu este) eu; si administratorele protopopescu gr. or. Dan­cin. — Cu care ocasiune intr’o convorbire ami­­rabile cu esmis’a comisiune, in per­­són’a domniloru Dr. Csavasi că fiscalu regescu, d. Ninger că asesoru din par­tea tribunalului urbarialu si unu geo­metru fără nici un’a contradictiune, séu opositiune ni s’a spusu, cumca fiestecare confesiune sau biserica va capetă 9 jugere de pădure pentru scala si 6 pentru parochu. — Cu acésta amu fostu multiumiti cu totii, ceea ce preste 2 ore s’a si luatu la protocolu. Acum noi, ceî trei representanti ai bisericeloru, ne-amu fostu hotarîtu intre noi, cu tóte trei părțile biseri­celoru, se­ni­le de comun’a comasate si separate intr’unu locu. Despre ce informându-se sătenii, adeca represen­­tantii comunali, toti români (câci ora­sienii fiindu tacialisti n’au capetatu păduri) ne-au chiamatu in adunarea loru si ne-au rogatu, că sa nu ne desbinamu de câtra comuna cu segre­gare comasata, caci ei nu ne potu dă acele 26 de jugere intr’unu locu, ci in mai multe parti. — Asta noi, cei trei representanti, amu avutu de a face numai cu românii, cu cari ne-amu si invoitu, a remâne cu co­mun’a, fara de a ave vre-o colisiune cu salba de unguru, fiindu, in totu decursulu acestoru pertractări, de fatia notariulu comunale care pote dovedi, deca amu amenintiatu eu vre unu un­guru,caci cu alții afara de cei trei mai susu amentiti nu amu avutu nici o afacere. Aceste terminându-se, sum gata in totu momentulu a stă de fatia cu calumniatoriulu de după tufa, cu frunte senina, înaintea ori­carui tribunalu, nu numai lumescu ci si ddicescu; dara nu avemu ce „calumniare audacter semper aliquid in haeret.“ asta eu inca in diu’a aceea 6 Novembre ser’a amu plecatu catra casa. Acum vinu la acelu argumentu alu calumniatoriului, pre care ’si baseza veninulu calumniei sele, că se fia mai ponderantu, cumca in partile acele eu amu fostu prefectu in anii 1848/9. Este adeveratu cumca amu fostu prefectu pre locurile acele, inse si aceea este adeveratu, cumca in tóta Ungari’a si Transilvani’a nu a fostu unu opidu mai liniscitu si mai cru­­tiatu decâtu Offenbai’a. Acolo eu amu conservatu nu numai ustrinele (coltu­­rile) si o multime de casi erariali, ci si o suma însemnata de avere erariale in bani si in topituri de auru si ar­­gintu.­­ Apoi nu numai toti oficialii camerali, ci si toti orasienii au fostu crutiati, de­si unguri, incâtu după dis’a românului, nu a picatu nice apa rece preste densii, nici a avutu cineva cea mai mica dauna, pentru care a mea portare, după terminarea revolu­­tiunei, mi s’au datu, dela prefectulu bailoru (Bergverwalter) unguru, cu nu­mele Veres Márton care si astazi se afla in­clusiv la directiunea r. mon­tana, si dela prefectulu ustrineloru, iér’ unguru, Palos atestate, despre cele ce amu seversitu eu in cursu de 10 luni, pentru pastrarea bunuriloru erari­ali, si a orasieniloru de acolo , care ates­tate nu m’amu rusinatu a le presentu Majestatiei Sele Imperatului si Regelui apostolicu, si cari si astadi se afla in cabinetulu Majestatei Sele. Aceste au fostu faptele mele din 1848/9 că prefectu, care oficiu mi-lu reproduce calumniatoriulu, cu argu­mentu, spre a-si sprigini calumni’a din „Nemere“. Imi inchieiu aceste orduri, cu acea sentintta fatia cu calumniatoriulu: Saevissimae ferae in sylvis sunt ursi et leones, in urbibus calumniatores, si­ lu provoca, ca déca are curagiu mai încolo, sa ste cu numele fatia cu mine, pre aren’a publicitatiei, iar’ nu după culise. Simeone Cavaleru de J Balinth, m/p. parochu si ppopu in Rosi’a de munte. Locu deschisu. Roși­a de munte 5 Februariu n. 1876. Die Redactoru! Iti stim datoriu cu multiumita recunoscintia, caci avusi bunetate a primi in nr. 4 alu diur­­nalului ce redigi, in rubric’a „Varie­tăți“ acea infama calumnia*­, ce o a vomatu, in contr’a persónei mele, unu *) Se intțelege pre lângă urmatórea observare din partene. Redactorii respund ietoriu Nicolaie Oiștea* 40 Pre tin­rile din pîatia. Sabiiu 11 Ian. (30 Febr.) Grâu obecto litra, cualitatea cea mai buna, 6 fl. 40, de mij­­locu 5 fl. 90, inferiora 5 fl. 40; grâu mes­­tecatu cual. cea mai buna 4 fl. 90, de mijlocu 4 fl. 40, inf. 3 fl. 90; secara, cual. cea mai buna 3 fl. 70, de mijlocu 3 fl. 50, inf. 3 fl. 20; orzu 3 fl. 50; pvesu 2 fl. 80—2 fl. 20 ; cucuruzii (porumbu papusioiu) 2 fl. 50; cartofi, 1 fl. 50 xr.; mazare litr’a 14 xr.; linte 1H xr.; fasole 9; fenu 50 chilogr. 95 xr. — 1 fl. ; lemne de focu unu metru cubi cu 3 fl. 50 lemne verteje si 2 fl. 80 mestecate. — Lumini de seu 64 xr. chilogr.; sapunu 46 xr.; carne de vita 32, 30, 28; de vitielu 32—28 xr.; de porcu 38—36 xr., slănină 60 xr. ciub­. lln­s­a de Vien­a. Din 31 Ianuariu (12 Febr.) 1876 Metalicele 5°/0 . ................................. 68 65 Imprumutulu nationalu 5% (argintu) 73 65 Impru­otitulu­­ ie statu din 1860 ... 111 26 Acțiuni de banca..................... 873 — Acțiuni de creditu..................... 182 — London.................... Il4 60 Obligațiuni de desdaunare Unguresci 76 60 „ „ „ Tcmisioreno 75 50 „ „ „ Ardelenesci 75 50 „ „ „ Croato-slavone 85 — Argintu........................................... 103 60 (îalbinu................... 5 4l Napoleonii d’auru (poli)........ 9 20 Concursu. Fiindu-ca la cererea parochului Alecsiu Fratesiu, si a poporului din opidulu Prejmeru, maritulu consistoriu archidiecesanu la 13 Martie 1875 nr. 436/B. a incuviintiatu instituirea unui capelanu, care sa fia totu-odata si in­­vettatoriu de cl. a III că diriginte asta se escrie concursu până la 8 Februariu a. c. in care di va fi si alegerea. — Emolumentele suntu: a) din caus­a alodiala in bani, cuar­tiru si bucate 430 fl. v. a. b) din didactru, dela morți, masie si alte accidente 70 fl. v. a. Doritorii de a ocupa acestu poetu au a-si așterne suplicele instruite in sensulu statutului organicu pana la terminulu indicatu lu subscrisulu, de sine se inttelege, ca concurentii voru documenta, ca au absolvatu cela pucinu 4 clase gimnasiale, apoi cur­sulu pedagogico-teologicu­ cu atestatu de cualificatiune, si ca a servitu 2—3 ani ca invetiatoriu. Brasiovu in 8 Ianuariu 1876. — Pentru comitetulu parochiale: Ioanu Petricu m. p. Protopresbiteru gr. or. Nr. prot. s. I. — 13 1876. Concurs o. Conformu conc­usului adunarei generale de la Naseuda din 1870 de sub p. XVII pos. 8 si in legătură cu decisiunea comitetului din siedinti’a de astadi se escrie de nou concursu pentru elaborarea celei mai bune carti de igienia populara cu terminu până in 31 Decer­ vre a. c. Conditiunile suntu: Opusu sa fia in tóta privinti’a corespundistoriu trebuintie soru popo­rului nostru si cu deosebire sa se arete intr’ensulu si relele urmari ale abusurei cu beuturi spirituale. — Premiulu este de 50 galbeni. Ma­nuscriptele sa fia scrise legibilu si de mâna străină, in fruntea loru sa stea o devisa (motto) séra si scrisa de mâna străină. — Pre lângă manuscripte sa se ală­ture si o scrisóre pusa sub converta, sigilata cu unu sigilu cu initiale stră­ine de ale autorului, si portandu pre adres’a dinafara devis’a manuscriptului resp­­iéta si scrisa de mâna străină. In launtrulu scrisórei autoriulu se va numi pre sine. — Din ssedinti’a ordinara a comite­tului associatiunei transilvane, tienuta la Sibiiu in 15 Ianuariu 1876. c. n. Iacobu Bolog­a, pressedinte. D. P. Barcianu, (2—3) secretariu alu II-lea. C­o­n­c­u­­r­s­u. Pentru întregirea parochiei gr. res. de 1 clasa a Lasleului românu, protopresbiteratulu Tarnavei de susu, se escrie concursu până la 28 Februariu 1876 st. v. Emplumantele suntu: 1. Portiunea canonica constatatorii din 26 jugere aratore, 3 jugere senatiu si 600 de­­pendente de câstigatu. 2. Cuartiru naturalu. 2. Dela 140 familiii din matera si filij câte 2 metrete de cucuruzu cu tub­u, din care a trei’a parte este a cantorelui. 4. Dela 140 familii câte o­chi de lucru. 5. Stofa usuata de parochulu reposatu. Doritorii de a ocupă acesta parochia, au a-si așterne concursele loru instruate in sensulu st. organicu­l 13 si a dispositiuniloru provisoru pentru regularea parochieloru in ar­­chidieces’a din 1873 , 16 lit. 6 pana la ter­­minulu susu indicalu. Alm’a in 31 Ianuariu 1876. In contțelegere cu comitetulu parochiale. Ioanu Al­m­a­s­i­a­n­u, M—3) protopresbiteru. E­d­i­c­t­a. Nicolae Lierbanu de religiunea gr. orientala din Sebesiulu de susu, paresindu cu necredintia pre legiuit’a sea muiere Eva născută Chiridonu da patru ani si jumetate, se citeza prin acestu edictu de a se infatisia la sub­­semnatulu foru in terminu de unu anu si o di, caci la din contra se va decide procesulu matrimonialu sulle­­ratu de­numit’a muiere si in absen­­ti’a lui. Sibiiu 25 Ian. 1876. Scaunulu protopr. gr. or. trad­. N­ alu Sibiiului. I. Popescu, (1—3) protopopu. Inscliniiare. Deschid­endu-se in 1 Martiu a. c. in institutulu reg. de mositu din Sa­biiu cursulu de instrucțiune pentru moșie, candidatele de mostru de na­­tionalitatea româna si nemtiesca suntu provocate a se insinua pana la ter­minulu indicatu la subscrisulu spre a fi primite in cursu. Sabiiu 1 Februariu 1876. (2-4) Dr. Lukacs Miculicz. Profesoru ord. de mosttu, Editur­a si tipariulu tipografiei archidiecesane.

Next