Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-02-05 / nr. 11
Telegram'n 'eso Duminec’a si ,zoi’a la fie-care dóue septeimini cu adausulu Foisiórei. — 1’reiumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a Fóiei, pre afara la s. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate cfttra espeditura. Pretiul prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anui 7 fl. v. a. iar pre o jinetate de anu 3 fi. 60. Peu JXr. 11. AXILU XXIV. Sabiiu 5117 Februarie 1876. tru celelalte pfirti ale transilvaniei si pentru provinciale din Monarchia pre anu anu 8 fl.iera pre o jumetate de unu i fi. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre anu 12 anu 6 8. Inseratele se platescu pentru intili’a era cu 7 cr. siculu, pentru a dou’a ora cu 6 *, cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 V, cr. v. a. Prea sânti’a Sea P. Episcopu alu Aradului Ioanu Metianui a sositu eri cu trenulu de dimineti’a aici. După cum audimu scopulu venirei Preasântiei Sele este participarea la siedinti’a consistoriului metropolitanu întrunită astazi pentru resolverea unoru cause apelate. Sabiiul Februarin. Situatiunea este inca totu cea din septamân’a trecuta. Parlamentele lucra si dincole si dincolo de Laita la legi cari privescu curata lucruri interne neconturbate de zgomotele, ce refara multime si cari au ori, si cum, o natura neliniscitóre. „Pester Lloyd“ ’si da tóta silinti’a sa imprascia totu ce aru puté provoca ore care ingrijire si reduce tóte detaiurile enumerate de mai multe diurnale, cari se bucura de orecare renume, la nisce mesuri militarie, de cari se intempla si in tempu de pace. Tóte desmintirile aceste vnse nu ajuta nimic’a, pentru ca unele foi din patria si altele esterne sustienu mortisiu, ca in cercurile de unde se conducu afacerile armatei se lucra din tóte puterile, intogm’a cum se obicinuescu a lucra in ajunulu unui resbelu. O. corespondentia din Budapesti a diurnalului „Aug. Alig. Zig." sustiene si scriea despre pregătirea honvedimei pentru eventualitatea unei campanie. Adauge vnse, ca in cercurile politice din Budapesti suntureu primite si vediute scirise aceste, din causa ca nici magiarii nici nemții nu se impaca cu spriginirea raialeloru creștine din Turcia si cu atâta mai putieru cu acuisitiunea unoru teritorii noue slavice pentru compres sulu monarchiei austo-ungare. Caci se esprime temerea mai departe, prin acésta puterea militară aru câștigă in preponderant si aru resturnă institutiunile constitutionali. Nu mai putieri alarmatóre suntu scirile din Serbia, despre carea se sustiene cu totu adinsulu ca este necessitata a intră câtu mai curendu in acțiune. Complicatiunile negresitu ca aru cresce cându Serbia aru parasi neutralitatea sea, aru cresce inse si mai tare, cându, după cum vorbesce o soia englesa, aru intră si Romania si inca spriginita de Russi’a pentru o parte din gurile Dunărei. Cine va trage folosulu din complicatiunile ce s’aru nasce este o întrebare forte importanta ; de temutu este, ca nu principatele, cari abiă si au asiguratu esistintiS. Epistole «relatiera. Amice! In epistol’a trecuta amu amintitu despre doi factori principali, cari au chiamarea, sa studieze si sa lucre, in armonia la înaintarea poporului nostru românu in cultur’a spirituale si morale si la o stare materiale mai buna. Mie mi se pare, ca multi necunoscendu puterea poporului nostru, din zelulu de a lu face se fia cultu, mai curendu producu disarmonia intre factorii culturei, pentru ca adeseori la lucrarea loru, unulu zidesce si altulu surpa. Sa făcu de impregiurarea, ca multi, cari credu ca suntu chiamati a cultivă suntu lipsiti ei insisi de materialulu necesariu la lucrarea pentru cultura. Materialulu acest’a iise, precum bine scii, se constitue cea mai mare si buna parte din moralitate. Destrămarea in basele moralitatiei deschide drumu la o cultura, carea e mai rea si decâtu necultur’a. Ea, destrămarea deschide calea la o viétia noua, inse la o viétia, carea mai multu derapana decâtu zidesce. Disesemu, ca voiu aminti ceva despre advocati, judi, diurnalisti, despre studenți (junimea studiasa), despre activitatea si limb’a nóstra, pentru de a compară progresulu. Advocații si judii suntu factori forte de lipsa in societate. Ce suntu ei ? Aperatorii dreptatiei. Si ce cere poporulu dela densii ? Nimic’a alta, decâtu dreptate. O asemenare intre operatorii români de acii si intre cei de înainte de an. 1848 — după parerea mea — nu se póte face. Atunci erau mai putieni acum suntu mai multi; atunci dreptatea româniloru era indusa de legi si privilegi, adi e libera se póte aperă si totuși de atunci aveau date de deputatiuni si alergări pentru drepturile româniloru, avemu pomenire de operatori renumiți, iéra adi dela 1850 incace potu se fia dara eu nu-i cunoscu. Pomenescu pre unu Gojdu, Ramontiai (fia si medicu) dela cari au remasu o scala pentru adeverata dreptate împreunată cu iubire comuna, pentru suprimerea intunerecului nedreptitoru. Destulu e ca pentru drepturile politice sau urbariali séu de esistintia, cari le pretinde poporulu nostru dela 1848 incece, eu nu cunoscu o asociatiune din operatorii nostri de adi, sa se fi angajata a se studia si a se luptă pentru ele. Esceptiune face Sabiiulu pentru Saliste si Talmaciu. Procesele parțiali intre români s’au inmultitu; in totu satulu afli 40- 50 de procese intre romani, de cari înainte erau mulu dóue, prin urmare sarcinele româniloru s’au inmultitu cu înmulțirea aperatoriloru si pre acestu drumu regresamu. In specialu de voma cugetă la acelu trecutu, de înainte 1848 ne vinu sute de cașuri aminte, din cari vedeam, ca aperatorii dreptatii nu atitiau, ci impacau pre românii cu românii, cari se aflau ruinandu-se si prin procese. In Romania in privinti’a acést’a stau trebile cu multu mai reu. Bata ce se scrie in brosiur’a; „Pungasiemiele „Craiov’a 1873“ pag. 2: „Adi moralitatea onestitatea si virtutea nu suntu decâtu numai o ilusiune, inca mai multu, unu instrumentu, o masina cu care omenii studiați se servescu, că sa-si verse veninulu incuragiandu demoralisati a coruptiunea si imoralitatea. Sute si mii de esemple suntu, cari te ingrozescu.........Aici se îngâmfa, se mandrescu, se lauda, ca a pututu se instele, se corupa, se faca ori ce feliu de crima. . . . Astfeliu s’a intemplatu si cu donatiunea cea însemnata a lui Constantinu D. Popoviciu. Pare ca acolo si au de tienta aperatorii dreptatiei se încurce dreptulu, sa turbure moral’a, că se póta avea de lucru in folosulu loru.“ — Domne feresce-ne de astfeliu de aperatori! Diurnalistii romani. Ce suntu ei ? D. Alesandri ne spune astă: „Diurnalistulu e apostolulu adeverului, aperatorulu dreptatiei, propagatorulu cunoscintieloru folositóre. Unu diurnalistu e devotatu cu sinceritate si abnegare intereseloru patriei sele cându se serva de presia, o intrebuintieza, ca o făclie cerésca, pentru a respandi lumini mantuitóre in mintile si in cugetele ómeniloru. Acum lasa pre cetitoriu a-si respunde, câtu a corespunsu o parte insemnata din biurnalistic’a nóstra acestei chiamuri. Lasa a-si respunde, cine a destramatu pre români in politica si cum ne au luminatu in cunoscinttele ce avemu de dreptu publicu si de persóne, cina a facutu, că noi de necasu pentru ca ni s’aratediazu drepturile politice, sa ne lapedamu noi insine cu totulu de ele ? Diurnalistic’a si pentru români are mare însemnătate. Cunoscu ómeni, cari ’si au cultur’a sociale numai din diurnale, de aceea o conduita multumitare aru fi sa aiba si diurnalistic’a nóstra, fia părerile ce apera câtu de diferite. Nu inttelegemu prin acest’a a închide unu ochiu séu dara amendoi ochii, cându gresiescu mai cu sema domnii, fia si cei mari, din cleru si din laicime. Diurnalistic’a avu si atunci o cocheta de caracteru nehotaritu, pentru unii si un locu de lumina intunerecu pentru alții. Intielegemu diurnalistic’a află sa sbiciuésca vitiulu ori unde su gasesce, inse instruindu si nu batjocorindu. Este adeveratu ca cei loviți se voru văietă asupr’a „necuviintieloru“ cându se voru vedé sub meritatele si vindecatórele loviri ale diurnalisticei; pre acést’a vise nu o va confundă vaietele aceste nici odata; ea trebuie sa pasiesca înainte prepararea carea duce catra missiunea ei. Despre mișcările trupeloru de care s’a vorbitu in mai multe foi se scrie din Vien’a la Bud. Cor. ca se reducu la o simpla schimbare a aceloru ce se afla dejă demultu la fruntariile tieriloru resculate si suntu obosite de serviciulu celu greu si impreunatu cu varie molestări. Ordinulu de plecare pentru diverse trupe astă dara nu mai póte surprinde pre nimenea. Se scrie din Agram : Foile sud-slavice se ocupa forte de aprope cu insurectiunea de pre peninsula balcanica si sciu sa spună necontenita detaiuri interesante despre eveneminte de pre teatrulu resbelului si despre victorii mari raportate de frații resculati. In zilele din urma inse s’a escala o polemica forte esacerbata intre sudslavii croați si șerbi sau mai corecta intre sudslavii catolici si sudslavii ortodocși, carea merita cea mai seriosa atențiune. Cartea este inversiunata pentru pelea ursului, care e inca in pădure. Foile croate, cu deosebire „Obzor“ sustiem ca creștinii din Bosni’a dorescu anectarea la Austro-Ungari’a si aru salută din tata inim’a o astufeliu de anecsiune. Din contra foile serbesci, in si afara de Ungari’a, suntu ostile acestei anectari si nu lipsescu a regală pre consângenii loru croați cu suspiciunari necuviincióse dicendiile ca ei cauta numai sa se imputerésca pre sine. Numai o republica mare sudslavica in carea Serbi’a, după ce ’si va alungă pre Domnitoriulu seu, sa ia rolulu principalu pote fi resultatulu satisfacatoriu alu insurectiunei. Relădice „Cfranicsarulu“ din Semlinu, care tocm’a acum polemiseza cu foile croatice intr’unu modu care intrece tóte marginile unei lupte jurnalistice. Polemic’a, carea eră intretiunuta de foile din Agram cu aceeasi veementta, a mai slabitu ceva in foile croatice , cu tóte aceste stersituru inca nu se scie cum si care va fi. Acestu factu interesantu merita a fi consideratu in Ungari’a pentru ca elu pate sa fiu primitu acolo cu satisfactiune. Despre schimbarea in ministeriulu din Bucuresci vorbesce „Press’a“ in revist’a dela 28 Ianuariu urmatórele: Astadi la senatu a fostu o siedintia memorabile, un’a din acele siedintie care abidica unu corpu si intaresce unu partidu. Senatulu a mentionatu, adeca susu si tare principiulu ca legile nu trebuie sa se violeze, si a votatu, cu o majoritate de 31 voturi contr’a a 21, o moțiune de neîncredere contr’a dlui ministru de instrucțiune Maiorescu, pentru ca a vnoatu legea instructiunei, atacandu si darimendu principiulu inamovibilității. Nu putemu decâtu a laudă si a felicită pre senatu pentru acestu votu patrioticu alu seu. Déca facemu acésta felicitare, déca aprobamu acestu votu alu senatului, toti sciu ca acést’a o facemu, nici pentru ca suntemu contr’a guvernului, la alu cârui presiedinte tienemu atâtu de multu, nici personalu contr’a dlui Maiorescu, a cârui capacitate si talentu suntemu cei dintâiu a le recunosce. Este dara o mare cestiune de principii numai. Si cându e vorb’a de principii, noi nu ne preocupamu de persóne, si le sustienemu contr’a oricui. D. Maiorescu a probatu prin actele sele ca are unu sistemu in privinti’a instructiunei, care ni se pare gresitu, si pre care lu vomu combate cu tóta puterea ce da o convicțiune sincera. D. Maiorescu a lovitu, in modulu celu mai violentu si mai arbitrara, instrucțiunea publica derimendu principiulu inamovibilitatii. Intregulu d-sele sistemu, si tendintiele d-sele in privinti’a instructiunei, pre fiitoru, le-a facutu destulu cunoscute prin projectulu seu ce eră in discusiunea camerei, si mai alesu prin discursurile sele. Noi ne amu pronunciatu, categories francu si lealu, atâtu contr’a proceduriloru d-sele, câtu si contr’a sistemului seu. Si acést’a, nu numai pentru consideratiuni scientifice, ci si politice. Asemenea fapte si sisteme făcu celu mai mare zeu partidului conservatorii; slabescu forte multu, si cu tempulu ara putea chiaru sa dezime acestu partidu. Forti’a sea este in legalitate si nn progresu, adeca in lumina. Cându legalitatea se ataca, cându progresulu se impedeca, datori’a oricarui adeveratu conservatoru este de a desaproba pre autora, si de a mentiona astfeliu adeverat’a fortia. In casulu de fatia, tata tier’a eră surescitată, cum rare ori s’a mai vediutu. In partidulu conservatoru esistă o divisuune cum nu s’a intemplatu alta data. Dintre cei mai buni amici ai guvernului, unii combateau si desaprobau erorea dlui Maioresseu, alții ’lu sustieneau. Lucrulu merse până la votări. O moțiune de neîncredere contr’a dlui Maiorescu se ivi in adunare: 35 deputați fusera pentru moțiune,