Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-02-05 / nr. 11

44 si uitandu prin­cipiulu „audiatur et altera pars“ ma dejudecatu pre mine si pre coresp. „T. R.“ la morte (?) si s’a esprimatu asupr’a nóstra „pro­funda indignatiune“ ? ! Dicu a­ti co­­misu die preș, căci nici unu singuru actu nu e signatu numai de mine, ci tote suntu signate de directorulu si de mine, prin urmare tóte espeditiunile s’au facutu cu scirea si învoirea am­­biloru. — Dovada dir. I. Hanni’a, tóte actele in arc­iva si rogu subcomite­­tulu, de care me tiemu, sa me traga in publicu la respundere. Incâtu privescu povestile cele lungi despre visita, — servitoriu, acu­­sare, intentiune­rea, retienerea tacte­­loru mai multe luni,­­ rugare, com­promiterea personei d­v., tinerii mem­bri, si alte multe afirmatiuni si po­vesti misterióse, si mai scle­nd­eu câte mai insirati verdi si uscate, tóte acestea ignorandu-le se decliiara de neadeverate, false si de unu refugiu deplorabilu; si anume până atunci, pana nu mi le veti dovedi. — Dovada inse n’ati fostu si nu veti fi nici odata in stare a produce. Iara incâtu privesce învinuirile asupr’a coresp. „T. R.“ spera ce elu nu va remanea datoria corespunsulu ; incâtu privesce „tinerimea invapaiata“ de care, pre lângă tata „amariciu­­nea­ ve“ me tienu si eu, nici ea nu va intarzia a-si exprima parerea in pu­blicu; caci si ea ’si are părerile ei, si nu tata e dedata a ve fi servila pre­cum pretindeti; incatu privesce doc­tori, profesori si alti de acesta cate­goria, fia ei pre lângă „Hr. fig.“ sau „Tel. Rom.“ — ei in esemptitatea séu neesemptitatea loru, nu voru inceta a spune adeverulu si veteraniloru, cari nu mai au lipsa de invetiaturi atunci cându interesulu personalu si mate­­rialu, egoismulu si ambitiunea vana le este suprema lex. — nu voiu inceta a spune adeverulu veteranului intie­­leptu, care inca nu e esemplu si nu e eliberatu de patima si neadeveru, fia elu chiaru, cavaleriu, consiliariu si presidentu! — Nu voru inceta a spune adeverulu până atunci până cându nu voru fi subalterni d-v. precum a­ ti pretinsu; — acesta bucuria nu o veti avea inse nici odata! C’ati instelatu si desamagitu amaru „in juni“ — pretindiendu servilismu si subordinatiune; — iara eu amu pe­­catuitu ne satisfacendu acestei dorintie evimediare. Câtu privesce tóte cele­lalte in respunsulu d­v., si nu se tiemu de discussiune seriósa, Ye asiguru d­e presiedinte, ca mi-a causatu o ora de bucuria cetindu-le, inse ’mi pare reu, ca nu me potu dejosi a respunde la astfeliu de flocuri necajite. Déca me mai miru de ce­va, este de un’a parte din I. Liulutiu, carele cu cunoscutu judecatoriu impartialu, s’a declaratu asia de usioru multia­­mitu cu respunsulu acusatoriu alu dv., nepretindiendu nici cea mai mica do­vada ; — fara de alta parte me­mbru de membri comitetului centrale, cari au asistatu la siedinti’a din 15­1 a. c. si cari cu o usiuriatia si parțialitate evidenta, la propunerea dlui E. Mace­­lariu, care nu intâi’a data a escelatu in asta direcțiune, — se vede a lite­rature­ si culturei, — spre a mântui si scote „pre bietulu, desamagitulu si in „juni“ amaru instelatulu presiedinte, din neplacut’a si perples’a situatiu­­ne, de a nu demissiond din postulu de presiedinte, acultatu cu multe sudori, dicu cu atât’a­usturetate s’au declaratu multiumiti, si identificandu afacerile Asoc. cu ale presiedintelui au luatu responsabi­litatea, facendu-se solidari cu densulu, pentru fapte, despre cari din pro­­pri’a­ le convingere n’au si nu potu avea nici cea mai mica soliutia si cu­­noscintia; prin urmare obiectivitatea, imparțialitatea, dreptulu si dreptatea se pare a fi pentru densii „terra in­cognita“. In fine aducendu-ne aminte, d­e presidentu, de promisiunea data in comitetulu centr. cu câtu se va con­stata grav’o învinuire radicala asu­pr’a­ve in „T. R.“ si in acesta scriu spre pre deplina dovedita, veti depune mandatulu de presidentu alu Asocia­­tiunei, spera ca veti tienea promisiu­nea data, de cum­va n’ati facutu „gluma“ ca sa storceti mai usioru dela onor. comitetu faimósa resolutiune suscitată. Si acum die presidentu, binevo­­iesca onor, publicu a judecă : „ca cine are mai mare semtiu de vre-o iubire de dreptate si adeveru, d-vóstra séu sub­scrisulu ?“ Ve rogu die presidentu a primi din parte-mi intr’altele si in veritoriu ca si până acum’a, asigurarea deose­bitei mele stime. Sabiiu in 14 Febr. 1876. Dr. N. O­l­a­r­i­u , actuariulu despart. III. sabianu. Nr. prot. s. I. — 13 1876. Concursă. Conformu cond­usului adunarei generale a Associatiunei de la Naseuda din 1870 p. XVII. pos. 2 si in legă­tură cu decisiunea comitetului din sredinsci’a de astadi, se escria de nou concursu cu terminu până in 31 De­­cemvre 1876 pentru elaborarea unei carti agronomice. Conditiunile pentru numit’a lu­crare suntu: 1. ) Opulu acest’a sa tracteze des­pre toti ramii economiei de câmpu, cu folosirea resultateloru celoru mai noue ale solintiei, inse cu privire la referintiele patriei nóstre, formându unu volumu de 20—25 cale tipărite, octava mare. 2. ) Sa infatiosieze prin ilustratiuni in tecstu sau pi’e foi deosebite, in­strumentele si masinele cele mai pro­bate din resortulu economiei, precum si manipulatiunile mai însemnate din deosebite ramuri ale economiei. 3) Sa tracteze in modu corespun­­zîistoriu si despre industria agricola si modulu introducerei ei la poporulu nostru.. 4. ) Opulu sa fia intocmitu pentru instructiunea școlara si privata. 5. ) Sa fia scrisu pre câtu se pote de populara si corectu; in specialu terminii teh­nici sa fia esplicati, unde e de lipsa, ch­iaru si prin circumscri­eri, numai ca se pota fi intielesi. 6. ) Pentru opulu lucratu după conditiunile indign­ate in p. 1—5 s’a­ficsatu unu premiu de 500 îl. v. a. Manuscriptele sa fia scrise legi­­bilu si de mâna străină in fruntea loru sa stie o devisa (motto), iéra si scrisa de mâna străină. Pre lângă manuscriptu sa se ală­ture si o scrisóre pusa sub converta, sigilata cu unu sigilu, ce nu contiene inițialele autorului, si portându pre adres’a dinafara devis’a manuscriptului respectivu, iéra si scrisa de mâna stră­ină. —­­In launtrulu scrisorei auto­­riulu se va numi pre sine. — Din siedinti’a ordinaria a comi­tetului Associatiunei transilvane, tie­­nuta la Sibiiu in 15 Ianuariu c. n. 1876. Iacobu Bolog’a, pressedinte. D. P. Barcianu, (2—3) secretariu alu II-lea. Nr. 14/1876. Concursu. Pre­darea otarirei prea Venera­tului consistoriu archidiecesanu din 13 Decemvre 1875 nr. 3355/B. se des­chide prin acést’a concursu pentru ocu­parea statiunei de capelanu lângă pa­­rochulu betrânu din comun’a Valle. Parochi’a după venitele stolari — nefiindu altufeliu de venite — este Redactoru respundietoriu Nlccolau Cristea, de clas’a III, fn­toriulu capelania avé o a trei’a parte din tóte venitele si póte ocupa si postulu de inventatoriu pri­­mariu, la scól’a confesionale din locu, cu salariu anuale 230 fi. v. a. si cuartiru naturalu corespund ietoriu in edificiulu scólei. Concursele instruate după pres­crisele sinodului archidiecesanu din 1873 pt. 115, si 117, § 16 lit. d. sa se înainteze la subscrisulu până in 28 Fauru a. c. — Sibiiu in 28 Ianuariu 1876. I. Hanni’a. (3—3) prof. trad­. Sibiiului S. N. U. 39/1876. Publicare de licitatiune. La 7 Martie 1876 st. n. sau 24 Februariu 1876 st. v. se va esecuta prin relicitatiune verbale es arendarea muntelui de pasiunatu alu Orlatului „Stricatii“ intr’o estindere de 1750 jugere pre tempulu de pasiune a ani­­loru 1876 si 1877 cu pretiulu stri­­garei dela 215 fi. v. a. in cancelari’a oficiale a Universitatiei natiunei sa­­sesci in Sibiiu in orele oficiali în­datinate. Doritorii de arenda au sa depună înainte de licitare la mân’a comissi­­unei de licitatiune radiulu de 10% din pretiulu strigarei, care se va reda acelor’a ce nu cumpera arend’a după terminarea licitatiunei; celui ce cum­pera arend’a i se va reda vnse sau i se va socoti la sum’a arendei numai după ce a depusu cauțiunea conformu contractului. Conditiunile mai de aprópe ale arendei se potu vede si înainte de terminulu de licitatiune in cancelari’a mai susu numita in orele oficiali în­datinate. Sibiiu in 10 Februariu n. 1876. (1—3) Dela Universitatea natiu­­nei sasesci. (3-4) Inscliniiare. Deschid­endu-se in 1 Martiu a. c. in institutulu reg. de mositu din Sa­biiu cursulu de instrucțiune pentru moșie, candidatele de mositu de na­­tionalitatea româna si nemtiesca suntu provocate a se insinua până la ter­minulu indicatu la subscrisulu spre a fi primite in cursu. Sabiiu 1 Februariu 1876. Dr. Lukacs Miculicz. Profesorii ord. de mositu, Maiestatea Sea imp. si reg. Apostolica a binevoitu a ordina deschiderea Loteriei de stătu sil an­tropice a XVII spre scopuri civile pentru partea de dincece a imperiului si a dispune ca venitulu curatu alu acestei loterii sa se dedice Comitetului provincialu din Salzburg spre scopulu fundarei unui institutu de copii lepadati, iéra restulu intemplatoriu in parti drepte Asociatiunei vienesc­u le câștiga pentru femei­­ si fundului de copii lepădați din Austri­a de josu. Conformu acestui ordinu prea inaltu deschide direcțiunea i. r. a venituriloru de loteria acésta Loteria de statu filantropica ale carei­a cartiguri constau după planuru de jocu laolalta din 120,000 fiorini nominala Acesta loteria osebita de bine dotata. Împreunată ca avantagie estraordinari contiene 5272 de nimeritori, si anume: 1 nimeritoriu de frunte cu . 80,000 fi. r) ^ » n­n 20 nimeritori câte cu . 100 „ „ n .. 50 „ in sorti de creditu câte cu 100 „ nominalu, 100 „ „ „ de ai comunei Vien’a (de premii) câte cu . . 100 „ „ 1500 câștiguri de seria in sorti de ai urbei Salzburg câte cu . 20 „ „ 1000 câștiguri de serii in numerariu câte cu 20 „ 2500 câștiguri de serii in numerariu câte cu 10 „ Sortirea va urma nerevocabilu in 4 Maiu 1876.­­Sortiîiîu costa 2 fi. 50 cr. val. austr. Dela direcțiunea i. r. austr. a venituriloru de loteria. Carol Latour de Vhrrmburg, Atari sorti se potu capeta in Vien­a la despartiementulu loteriei de statu pentru filantropice alu directiunei i. r. a venituriloru de loteria in urbe, Rie­mergasse Nr. 7 Jacoberhof, si anume atâtu câte unulu, câtu si in pârtii, sau si prin scrisori pre lângă delaturarea sumei decachetóre. Asemenea se potu capeta in Vien­a, la tóte colecturile de loteria i. r. si in traficele de tabacu i. r., in tierile i. r. si r. ale Ungariei, la tote oficiele de loto si la toti co­­lectantii de loto, la oficiele de dare si de posta, la traficantii de tabacu, la oficiele statiuniloru cailorui ferate si ale navigatiunei de vapori, precum si la cele­lalte organe de vendicarea sortiloru, ce suntu asiediate in urbile si locu­rile cele mai însemnate ale imperiului. 1­1 15.000 „ 15.000 „ 1.000 „ 100 „ Renta de harthia cu interese dela 1 Maiu 1876. Editur­a si tipariulu tipografiei archidiecesane.

Next