Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-02-05 / nr. 11

44 si uitandu principiulu „audiatur et altera pars“ ma dejudecatu pre mine si pre coresp. „T. R.“ la morte (?) si s’a esprimatu asupr’a nóstra „profunda indignatiune“ ? ! Dicu ati comisu die preș, căci nici unu singuru actu nu e signatu numai de mine, ci tote suntu signate de directorulu si de mine, prin urmare tóte espeditiunile s’au facutu cu scirea si învoirea ambiloru. — Dovada dir. I. Hanni’a, tóte actele in arciva si rogu subcomitetulu, de care me tiemu, sa me traga in publicu la respundere. Incâtu privescu povestile cele lungi despre visita, — servitoriu, acusare, intentiunerea, retienerea tacteloru mai multe luni, rugare, compromiterea personei dv., tinerii membri, si alte multe afirmatiuni si povesti misterióse, si mai sclendeu câte mai insirati verdi si uscate, tóte acestea ignorandu-le se decliiara de neadeverate, false si de unu refugiu deplorabilu; si anume până atunci, pana nu mi le veti dovedi. — Dovada inse n’ati fostu si nu veti fi nici odata in stare a produce. Iara incâtu privesce învinuirile asupr’a coresp. „T. R.“ spera ce elu nu va remanea datoria corespunsulu ; incâtu privesce „tinerimea invapaiata“ de care, pre lângă tata „amariciunea ve“ me tienu si eu, nici ea nu va intarzia a-si exprima parerea in publicu; caci si ea ’si are părerile ei, si nu tata e dedata a ve fi servila precum pretindeti; incatu privesce doctori, profesori si alti de acesta categoria, fia ei pre lângă „Hr. fig.“ sau „Tel. Rom.“ — ei in esemptitatea séu neesemptitatea loru, nu voru inceta a spune adeverulu si veteraniloru, cari nu mai au lipsa de invetiaturi atunci cându interesulu personalu si materialu, egoismulu si ambitiunea vana le este suprema lex. — nu voiu inceta a spune adeverulu veteranului intieleptu, care inca nu e esemplu si nu e eliberatu de patima si neadeveru, fia elu chiaru, cavaleriu, consiliariu si presidentu! — Nu voru inceta a spune adeverulu până atunci până cându nu voru fi subalterni d-v. precum a ti pretinsu; — acesta bucuria nu o veti avea inse nici odata! C’ati instelatu si desamagitu amaru „in juni“ — pretindiendu servilismu si subordinatiune; — iara eu amu pecatuitu ne satisfacendu acestei dorintie evimediare. Câtu privesce tóte celelalte in respunsulu dv., si nu se tiemu de discussiune seriósa, Ye asiguru de presiedinte, ca mi-a causatu o ora de bucuria cetindu-le, inse ’mi pare reu, ca nu me potu dejosi a respunde la astfeliu de flocuri necajite. Déca me mai miru de ceva, este de un’a parte din I. Liulutiu, carele cu cunoscutu judecatoriu impartialu, s’a declaratu asia de usioru multiamitu cu respunsulu acusatoriu alu dv., nepretindiendu nici cea mai mica dovada ; — fara de alta parte membru de membri comitetului centrale, cari au asistatu la siedinti’a din 151 a. c. si cari cu o usiuriatia si parțialitate evidenta, la propunerea dlui E. Macelariu, care nu intâi’a data a escelatu in asta direcțiune, — se vede a literature si culturei, — spre a mântui si scote „pre bietulu, desamagitulu si in „juni“ amaru instelatulu presiedinte, din neplacut’a si perples’a situatiune, de a nu demissiond din postulu de presiedinte, acultatu cu multe sudori, dicu cu atât’austuretate s’au declaratu multiumiti, si identificandu afacerile Asoc. cu ale presiedintelui au luatu responsabilitatea, facendu-se solidari cu densulu, pentru fapte, despre cari din propri’a le convingere n’au si nu potu avea nici cea mai mica soliutia si cunoscintia; prin urmare obiectivitatea, imparțialitatea, dreptulu si dreptatea se pare a fi pentru densii „terra incognita“. In fine aducendu-ne aminte, de presidentu, de promisiunea data in comitetulu centr. cu câtu se va constata grav’o învinuire radicala asupr’ave in „T. R.“ si in acesta scriu spre pre deplina dovedita, veti depune mandatulu de presidentu alu Asociatiunei, spera ca veti tienea promisiunea data, de cumva n’ati facutu „gluma“ ca sa storceti mai usioru dela onor. comitetu faimósa resolutiune suscitată. Si acum die presidentu, binevoiesca onor, publicu a judecă : „ca cine are mai mare semtiu de vre-o iubire de dreptate si adeveru, d-vóstra séu subscrisulu ?“ Ve rogu die presidentu a primi din parte-mi intr’altele si in veritoriu ca si până acum’a, asigurarea deosebitei mele stime. Sabiiu in 14 Febr. 1876. Dr. N. Olariu , actuariulu despart. III. sabianu. Nr. prot. s. I. — 13 1876. Concursă. Conformu condusului adunarei generale a Associatiunei de la Naseuda din 1870 p. XVII. pos. 2 si in legătură cu decisiunea comitetului din sredinsci’a de astadi, se escria de nou concursu cu terminu până in 31 Decemvre 1876 pentru elaborarea unei carti agronomice. Conditiunile pentru numit’a lucrare suntu: 1. ) Opulu acest’a sa tracteze despre toti ramii economiei de câmpu, cu folosirea resultateloru celoru mai noue ale solintiei, inse cu privire la referintiele patriei nóstre, formându unu volumu de 20—25 cale tipărite, octava mare. 2. ) Sa infatiosieze prin ilustratiuni in tecstu sau pi’e foi deosebite, instrumentele si masinele cele mai probate din resortulu economiei, precum si manipulatiunile mai însemnate din deosebite ramuri ale economiei. 3) Sa tracteze in modu corespunzîistoriu si despre industria agricola si modulu introducerei ei la poporulu nostru.. 4. ) Opulu sa fia intocmitu pentru instructiunea școlara si privata. 5. ) Sa fia scrisu pre câtu se pote de populara si corectu; in specialu terminii tehnici sa fia esplicati, unde e de lipsa, chiaru si prin circumscrieri, numai ca se pota fi intielesi. 6. ) Pentru opulu lucratu după conditiunile indignate in p. 1—5 s’aficsatu unu premiu de 500 îl. v. a. Manuscriptele sa fia scrise legibilu si de mâna străină in fruntea loru sa stie o devisa (motto), iéra si scrisa de mâna străină. Pre lângă manuscriptu sa se alăture si o scrisóre pusa sub converta, sigilata cu unu sigilu, ce nu contiene inițialele autorului, si portându pre adres’a dinafara devis’a manuscriptului respectivu, iéra si scrisa de mâna străină. —In launtrulu scrisorei autoriulu se va numi pre sine. — Din siedinti’a ordinaria a comitetului Associatiunei transilvane, tienuta la Sibiiu in 15 Ianuariu c. n. 1876. Iacobu Bolog’a, pressedinte. D. P. Barcianu, (2—3) secretariu alu II-lea. Nr. 14/1876. Concursu. Predarea otarirei prea Veneratului consistoriu archidiecesanu din 13 Decemvre 1875 nr. 3355/B. se deschide prin acést’a concursu pentru ocuparea statiunei de capelanu lângă parochulu betrânu din comun’a Valle. Parochi’a după venitele stolari — nefiindu altufeliu de venite — este Redactoru respundietoriu Nlccolau Cristea, de clas’a III, fntoriulu capelania avé o a trei’a parte din tóte venitele si póte ocupa si postulu de inventatoriu primariu, la scól’a confesionale din locu, cu salariu anuale 230 fi. v. a. si cuartiru naturalu corespund ietoriu in edificiulu scólei. Concursele instruate după prescrisele sinodului archidiecesanu din 1873 pt. 115, si 117, § 16 lit. d. sa se înainteze la subscrisulu până in 28 Fauru a. c. — Sibiiu in 28 Ianuariu 1876. I. Hanni’a. (3—3) prof. trad. Sibiiului S. N. U. 39/1876. Publicare de licitatiune. La 7 Martie 1876 st. n. sau 24 Februariu 1876 st. v. se va esecuta prin relicitatiune verbale es arendarea muntelui de pasiunatu alu Orlatului „Stricatii“ intr’o estindere de 1750 jugere pre tempulu de pasiune a aniloru 1876 si 1877 cu pretiulu strigarei dela 215 fi. v. a. in cancelari’a oficiale a Universitatiei natiunei sasesci in Sibiiu in orele oficiali îndatinate. Doritorii de arenda au sa depună înainte de licitare la mân’a comissiunei de licitatiune radiulu de 10% din pretiulu strigarei, care se va reda acelor’a ce nu cumpera arend’a după terminarea licitatiunei; celui ce cumpera arend’a i se va reda vnse sau i se va socoti la sum’a arendei numai după ce a depusu cauțiunea conformu contractului. Conditiunile mai de aprópe ale arendei se potu vede si înainte de terminulu de licitatiune in cancelari’a mai susu numita in orele oficiali îndatinate. Sibiiu in 10 Februariu n. 1876. (1—3) Dela Universitatea natiunei sasesci. (3-4) Inscliniiare. Deschidendu-se in 1 Martiu a. c. in institutulu reg. de mositu din Sabiiu cursulu de instrucțiune pentru moșie, candidatele de mositu de nationalitatea româna si nemtiesca suntu provocate a se insinua până la terminulu indicatu la subscrisulu spre a fi primite in cursu. Sabiiu 1 Februariu 1876. Dr. Lukacs Miculicz. Profesorii ord. de mositu, Maiestatea Sea imp. si reg. Apostolica a binevoitu a ordina deschiderea Loteriei de stătu sil antropice a XVII spre scopuri civile pentru partea de dincece a imperiului si a dispune ca venitulu curatu alu acestei loterii sa se dedice Comitetului provincialu din Salzburg spre scopulu fundarei unui institutu de copii lepadati, iéra restulu intemplatoriu in parti drepte Asociatiunei vienescu le câștiga pentru femei si fundului de copii lepădați din Austria de josu. Conformu acestui ordinu prea inaltu deschide direcțiunea i. r. a venituriloru de loteria acésta Loteria de statu filantropica ale careia cartiguri constau după planuru de jocu laolalta din 120,000 fiorini nominala Acesta loteria osebita de bine dotata. Împreunată ca avantagie estraordinari contiene 5272 de nimeritori, si anume: 1 nimeritoriu de frunte cu . 80,000 fi. r) ^ » nn 20 nimeritori câte cu . 100 „ „ n .. 50 „ in sorti de creditu câte cu 100 „ nominalu, 100 „ „ „ de ai comunei Vien’a (de premii) câte cu . . 100 „ „ 1500 câștiguri de seria in sorti de ai urbei Salzburg câte cu . 20 „ „ 1000 câștiguri de serii in numerariu câte cu 20 „ 2500 câștiguri de serii in numerariu câte cu 10 „ Sortirea va urma nerevocabilu in 4 Maiu 1876.Sortiîiîu costa 2 fi. 50 cr. val. austr. Dela direcțiunea i. r. austr. a venituriloru de loteria. Carol Latour de Vhrrmburg, Atari sorti se potu capeta in Viena la despartiementulu loteriei de statu pentru filantropice alu directiunei i. r. a venituriloru de loteria in urbe, Riemergasse Nr. 7 Jacoberhof, si anume atâtu câte unulu, câtu si in pârtii, sau si prin scrisori pre lângă delaturarea sumei decachetóre. Asemenea se potu capeta in Viena, la tóte colecturile de loteria i. r. si in traficele de tabacu i. r., in tierile i. r. si r. ale Ungariei, la tote oficiele de loto si la toti colectantii de loto, la oficiele de dare si de posta, la traficantii de tabacu, la oficiele statiuniloru cailorui ferate si ale navigatiunei de vapori, precum si la celelalte organe de vendicarea sortiloru, ce suntu asiediate in urbile si locurile cele mai însemnate ale imperiului. 11 15.000 „ 15.000 „ 1.000 „ 100 „ Renta de harthia cu interese dela 1 Maiu 1876. Editura si tipariulu tipografiei archidiecesane.