Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-02-08 / nr. 12

48 din Sebesiu 10 fl­; com. Turnisioru 2 fl. 90 cr.; com. Gurariului 4 fl.; din Ioanu Dobr’a 1 fl.; com. Cacov’a 3 fl. 40 cr.; com­. Ludosiu mare 3 fl. 20 cr.; com. Bogatu 3 fl.; dela poporenii gr. or. din Armonisa 3 fl.; si dela poporenii din Alamoru 2 fl.; dela poporenii din Ocn’a de susu 2 fl. 50 cr.; dela bis. din Vizakna de susu 1 fl.; com­. Stur’a mare 1 fl. 80 cr.; dela poporenii din Satulungu 1 fl. 70 cr.; dela bis. din Satulungu 1 fl.; com. Turchesiu 3 fl. 40 cr.; bis. gr. or. din Veneti’a 2 fl. 50 cr.; bis. gr. or. din Coman’a inf. 1 fl.; com. Fon­tana 1 fl.; din Sasu Andrasiu 1 fl.; com. Cu­­ciulat’a 2 fl. 90 cr.; com. Peren 2 fl.; com. Trentianu 2 fl. 50 cr.; dlu George Popu 1 fl.; dlu Diamandi Manale 2 fl.; dlu Ioanu I. Popo­­viciu 1 fl.; dlu Iosifu Oprea 4 fl.; dlu­ Nicu­­lae Maroianu 1 fl.; bis. dlu Fagarasiu 1 fl. 30 cr.; com. Turnisioni 2 fl. 80 cr.; com. Cristianu 2 fl. 90 cr.; bis. Galesiu 1 fl.; bis. Tilisc’a 2 fl.; dlu parochu Manegutiu 1 fl. ; com. Tilisc’a 1 fl.; com. din’a 1 fl. 50 cr.; com. Siugagu 1 fl. 20 cr.; com. Capoin’a 1 fl.; bis. din com. Sesciori 2 fl.; dlu Ioanu Marinu Vulcu 1 fl.; bis. din Pianu 1 fl. 50 cr.; dlu Ioanu Radu 1 fl.; com. Cio­r’a 2 fl. 20 cr.; dela bis. si poporenii din Vinerea 4 fl.; dlu ases. cons. Cristea 1 fl., dlu Dr. A. Tincu 1 fl. prin multa sarguintia a dlui părinte Ger­­m­a­n­u Bogdanu duhovniculu seminariului an­­dreianu inca ne-au inzestratu maic’a nóstra biserica cu mai multe carti trebuincióse bi­­sericesci intr’unu pretiu inaltu, mai departe dela bis. din com. Hurezu gr. or. si dela dlu protop. Petru Popescu mai multe carti biser si bis. din comn. Siercartia unu praporu mai nou. Mărgineni in 21 Ianuariu 1876. Georgiu Popu, Ioanu George P­o­p ’a, parochu gr. or. epitropu. *** (Parastasu.) Diu’a de 2 Fauru a. c. au fostu pentru locuitorii din comun’a nóstra, „Aciliu“ o adeverata festivitate. Teneru si betrânu, micu si mare alergau la biserica, spre a asis­tă la parastasulu ce avu locu in bi­­seric’a nóstra pentru „Ioane ofensatitu, care au reposatu in domnulu ca cle­­ricu an. III. 6 septamâni înainte de actulu acest’a seversitu in memori’a lui. Precum au fostu viéti’a acestui teneru de buna sperantia pentru bi­serica si națiune, asta au fostu si in­­mormentarea lui, la care pre lângă unii din colegii sei au luatu parte si corpulu invetiatorescu din Seliste, Yale si Apoldulu -sup. Nefiindu tempulu favoritoriu, pen­tru a potea participă colegii sei la inmormêntare in numeru mai conside­­rabilu, densii nu au interdiatu a veni astadi la serbarea parastasului, spre a areta iubirea si regretele loru pentru martea prea tempuria a iubitului loru confrate si amicu. Marturisescu ca amu fostu miscatu până la lacrimi, cându amu auditu la intrarea mea in biserica corulu clericale din Sabiiu cantandu in cvartetu sf. liturgia. După finirea servitiului doicescu părintele spiritualu din locu in contielegere cu domnii clerici au celebratu parasta­sulu in biserica cu o pompa care nu se obicinuesce asta desu pre la satele nóstre. Seversindu-se parastasulu din Vine. G­r­a­m ’a c­. an. III a rostitu in numele clericiloru o cuventare oca­­sionale, in care au aretatu espressiu­­nile cele mai vii de condolentia pen­tru reposatulu loru golegu Ioane Men­­satu si au imbarbatatu poporulu de fatia, cu toti sa-si crésca copiii asia precum au crescutu pre reposatulu părinții sei, iérasi pre acesti’a i con­­soleza cu cuvintele Apostolului „pre cine iubesce Dumnedieu­lu si certa“. In fine au esitu părintele spiritualu cu domnii clerici la mormentu intonandu cântarea: „Plangu si me tanguescu“ iara după densii totu poporulu, spre a depune o cununa de flori cu semnu de iubire, recunoscintia si suvenire pre mormentulu reposatului. Nu au fostu omu in comun’a nóstra care cau­­tandu spre mormentulu ce ascundea remasin­ele unui teneru de buna spe­rantia sa nu fi versatu lacrimi de compătimire. Tenerii cari au participatu in nu­mele clericiloru la acestu actu de jal­nica aducere aminte a unui amicu fi­­delu si elevu bravu alu institutului teol. din Sabiiu, suntu: V. Gram’a, V. Voin’a, N. Ivanu, I. Mog’a, N. Vata­­sianu si I. Michailu, caror’a li vomu fi datori cu multiemita pentru onorea ce a facutu nu numai defunctului cu amicu, ci si comunei nóstre, care de asemenea gelesce in reposatulu pre unu fiu de buna sperantia. Intr’aceea sa-i dh­emu! Fia-i tierân’a usiara si amintirea eterna ! Aciliu 4 Fauru 1876. Unu martori. *** La judecatoriulu cercului Sa­­liste s’au adusu de nisce omeni din Tilisc’a o gramada de bani falsi, tur­nați, — precum se vede, — din cossi­­toriu si ce­ va arama. Banii porta marc’a Romaniei si suntu făcuți asemenea acelor’a, cari curgu in Romani’a sub numirea si tit­­lulu de 2 lei. Partea cu inscripti’a „Romani’a“ 2 lei este astfel iu de bine imi­tata in plăsmuire, incatu si unu lui cu ce­va mai versatu in cunoscinti’a de bani, se póte aluneca prea usioru, de a primi astfeliu de bani, de bani buni si ast’a cu atât’a mai curendu, cu câtu metalulu alegatu e la fatia si la sclipela^ mai si asemenea celui ade­­veratu. Partea provediata cu marc’a Ro­mâniei e nimerita mai reu, pentru ca gravurile se ivescu tocite si confuse si inscripti’a de diniosu din capulu cununei „nihil sine deo“ pre acești bani falsi abia se póte descifra. Judecatoriulu eruându după făp­tuitori cu grab’a, si facendu cerce­tări de casa, a datu la unu tieganu in Tilisc’a pre la 10 ore nóptea de unu asemenea banu si de vr’o câte-va bu­căți de cusitoriu topitu si crudu. Pre cei ce face prepusulu ca a facutu acești bani, — dintre cari o mare parte sa se fia strecurata pronto granutia in Romani’a, — i-a inchisu si se cerceteza cu asprime in contr’a loru. Până acum suntu sub prepusu unu românu, unu tiganu si o țiganca. *** Carnificii (boherii) din Osior­­heiu suntu in periculu de a-si perde oficiulu, caci lupii inviindu-i pentru peile câniloru, au luatu ei asupr’a-si prinderea acestor’a, si in locu de plata dela prasiu, care cei vechi o au pre lânga folosirea peiloru, se indestulescu cu mancarea câniloru întregi. Ei, lupii, numai din o strada, ce e dreptu in marginea orasiului, dar’ altmintrea umblata au prinsu in iarn’a ast’a 8 câni. Suntu intr’atât’a audaci sau cutezători câtu 2 câni sau prinsu si omoritu in curți, unde au fostu ușile dela strada deschise, sér’a pre la 10 ore si apoi au fugitu cu ei. Ceilalti iau prinsu după mediulu noptiei cam dela 3—5 ore in ulin­a, unde iau omo­ritu si apoi iau dusu afara la câmpu. Daun’a causata de fetele salba­­tice in iarn’a ast’a la sate si mai cu sema printre munti, nepotendu omenii tiené arme, trebuie sa fia fostu enorma. Bars’a de Vien’a. Din 6/18 Februariu 1876 Metalicele 5 °/0.................................... Imprumutulu nationalu 5% (argintu) Imprumutulu de statu din 1860 .. . Acțiuni de banca................................. Acțiuni de creditu ............................ London .................................................... Obligațiuni de descaunare Unguresci „ „ „ Temisiorene Argintu................................................... Galbinu................................................... Napoleonu d’auru (poli)...................... „ „ „ Ardelenescu „ „ „ Croato-slavone 6860 7360 HI50 872— 17730 H455 7875 77— 77— 86— 10325 539 919 Redactoru respundietoriu N­icolan Cristea, C­o­n­­c­u­r­s­u. Pentru întregirea parochiei gr. res. de 1 clasa a Lasleului românu, protopresbiteratulu Tarnavei de susu, se escrie concursu până la 28 Februariu 1876 st. v. Emplumantele suntu: 1. Porțiunea canonica constatatoriu din 26 jugere aratore, 3 jugere fenatiu si 600 °|­­ pendente de câstigatu. 2. Cuartitu naturalu. 2. Dela 140 familiii din matera si alci câte 2 metrete de cucuruzu cu tub­u, din care a trei’a parte este a cantorelui. 4. Dela 140 familii câte o­chi de lucru. 5. Stoi’a usuata de parochulu reposatu. Doritorii de a ocupa acesta parochia, au a-si așterne concursele loru instruate in sensulu st. organicu­l 13 si a dispositiuniloru provisor­e pentru regularea parochieloru in ar­­chidieces’a din 1873 § 16 lit. 6 până la ter­­minulu susu indicatu. Alm’a in 31 Ianuariu 1876. In contțelegere cu comitetulu parochiale. Ioanu A­­­m­asianu, (2—3) protopresbiteru. de igien’a populara cu terminu până in 31 Decemvre a. c. Conditiunile suntu: Opulu sa fia in tóta privinti’a corespundietoriu trebuintieloru popo­rului nostru si cu deosebire sa se arete intr’ensulu si relele urmări ale abusurei cu beuturi spirituale. — Premiulu este de 50 galbeni. Ma­nuscriptele sa fia scrise legibilu si de mâna străină, in fruntea loru sa stie o devisa (motto) iéra si scrisa de mâna străină. — Pre lângă manuscripte sa se ală­ture si o scrisóre pusa sub converta, sigilata cu unu sigilu cu initiale stră­ine de ale autorului, si portându pra adres’a dinafara devis’a manuscriptului resp­­iéra si scrisa de mâna străină. In launtrulu scrisórei autoriulu se va numi pre sine. — Din ssedinti’a ordinara a comite­tului associatiunei transilvane, tienuta la Sibiiu in 15 Ianuariu 1876. c. n. Iacobu Bolog­a, pressedinte. D. P. Barcianu, (3—3) secretariu alu II-lea. Nr. prof. s. I. — 13 1876. Concursă. Conform s­ conc­usului adunarei generale a Associatiunei de la Naseuda din 1870 p. XVII. pos. 2 si in legă­tură cu decisiunea comitetului din ssedinti’a de astadi, se escria de nou concursu cu terminu până in 31 De­­cemvre 1876 pentru elaborarea unei carti agronomice. Conditiunile pentru numit’a lu­crare suntu: 1. ) Opulu acest’a sa tracteze des­pre toti ramii economiei de câmpu, cu folosirea resultateloru celoru mai noue ale solintiei, inse cu privire la referintiele patriei nóstre, formându unu volumu de 20—25 cale tipărite, octavu mare. 2. ) Sa infatiosieze prin ilustratiuni in tecstu sau pre­soi deosebite, in­strumentele si masinele cele mai pro­bate din resortulu economiei, precum si manipulatiunile mai însemnate din deosebite ramuri ale economiei. 3. ) Sa tracteze in modu corespun­­d istoria si despre industria agricola si modulu introducerei ei la poporulu nostru.. 4. ) Opulu sa fia intocmitu pentru instructiunea scolara si privata. 5. ) Sa fia scrisu pre câtu se pote de popularu si corectu, in specialu terminii teh­nici sa fia explicati, unde e de lipsa, chiaru si prin circumscri­eri, numai ca se póta fi intielesi. 6. ) Pentru opusu lucratu după conditiunile indign­ate in p. 1—5 s’a­ficiatu unu premiu de 500 fl. v. a. Manuscriptele sa fia scrise legi­­bilu si de mâna străină in fruntea loru sa stie o devisa (motto), iéra si scrisa de mâna străină. Pre lângă manuscriptu sa se ală­ture si o scrisóre pusa sub converta, sigilata cu unu sigilu, ce nu contiene inițialele autorului, si portându pre adres’a dinafara devis’a manuscriptului respectivu, iérasi scrisa de mâna stră­ină. — țin launtrulu scrisórei auto­­riulu se va numi pre sine. — Din siedinti’a ordinaria a comi­tetului Associatiunei transilvane, tie­­nuta la Sibiiu in 15 Ianuariu c. n. 1876. Iacobu Bolog­a, pressedinte. D. P. Barcianu, (3—3) secretariu alu II-lea. Nr. prot. s. I. — 13 1876. Concurs­­. Conformu concuusului adunarei generale de la Naseuda din 1870 de sub p. XVII pos. 8 si in legătură cu decisiunea comitetului din siedinti’a de astadi se escrie de nou concursu pentru elaborarea celei mai bune carti Nr. prof. 10/1876. E­d­i­c­t­a. Ilean’a lui Gavrila Stoic’a din Bulzesci — Catulu Zarandu — carea de mai multi ani au parasitu pre bar­­batulu ei Ioanu Stoic’a a Pascului fara a se pote erua loculu ubicatiunei ei; — prin acést’a se provoca resp. citedia a se presenta înaintea subsemnatului scaunu ppescu in terminu de unu anu si o di si anumitu până in 25 Ianu­ariu 1877 caci la din contra procesulu divortialu intentatu asupra i se va per­­tracta si decide si in absenti’a ei. Din siedinti’a scaunului poescu gr. or. a Zarandului tienuta la Bradu in 22 Ianuariu 1876. Nicolau I. Miheltianu, prof. gr. or. a Za­(2----3) rândului. N. U. 39/1876. Publicare de licitatiune. La 7 Martie 1876 st. n. scu 24 Februariu 1876 st. v. se va esecuta prin velicitatiune verbale es arendarea muntelui de pasiunatu alu Orlatului „Stricata“ intr’o estindere de 1750 jugere pre tempulu de pasiune a ani­­loru 1876 si 1877 cu pretinsu stri­­garei dela 215 fl. v. a. in cancelari’a oficiale a Universitatiei natiunei sa­­sesci in Sibiiu in orele oficiali în­datinate. Doritorii de arenda au sa depună înainte de licitare la mân’a comissi­­unei de licitatiune radiulu de 10 °/o din pretinsu strigarei, care se va reda acelor’a ce nu cumpera arend’a după terminarea licitatiunei; celui ce cum­pera arend’a i se va reda inse sau i se va socoti la sum’a arendei numai după ce a depusu cauțiunea conformu contractului. Conditiunile mai de apropo ale arendei se potu vede si înainte de terminulu de licitatiune in cancelari’a mai susu numita in orele oficiali în­datinate. Sibiiu in 10 Februariu n. 1876. Dela Universitatea natiu­(2—3) nei sasesci. Vindiare de casa. In piatr’a mare in Sibiiu ca s’a nr. 8 e de vendiare din mâna libera. Informatiuni mai de aprópe de proprietare s’a in aceeași casa. (1-3) Editur’a si tipariulu tipografiei archidiecesane.

Next