Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-02-12 / nr. 13
Telegrafîila ese Duminec’a si Joi fe la fie-cîti dóue flepte numi ca a dansulu Foisiarei — Prinmn mentiunea se face in Sabiiu la expeditur’a fóiei, pr afara lit 3. r. poște cil babi jata prin scrisori francate, adresate cfttra espertitura. Pretiusu premuneratiunei pentru Sabiiu este pre aim 7 fl. v. a. ar pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen 13. AXILU XXIV. Sabiiu 12124 Februarie 1876. tru celelalte pftrti ale Transilvaniei si pentru provinciele din Monarchia pre ana anu 8 fl.iera pre o jumetate de anm 4 fl. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre anu 12 ațin 6 fl. Inseratele se filatea eu pentru intai'a ora cu 7 cr. sirul ii, pentru a da f>u’a ora cu 5 '/1 or* si pentru a trei’a repet,ire ctl 3'/^ cr. v. a. Cestiunea vamale. (Urmare.) Asertulu representantiloru Ungariei e forte basatu, ca adeca vistieri’a statului ungaru perde mai multe milióne din darea de consumu si din veniturile monopoleloru, prin aceea ca fiindu teritoriulu vamale comuna se transporta din provinciele de prepte Latia cantitati însemnate de bere, zahari, sare si tutunu, in Ungaria si consumatorii ungureni platescu darea de consumu si venitele de monopoli vistieriei statului de preste Laii’a; deorece dările aceste se tragu dela inceputu dela producenti, acesti’a apoi le incarca pre consumenti. Pre câtu inse e de basatu asertulu acest’a si pre câtu e de adeveratu de o parte, ca Ungari’a in urm’a calamitatei economice mentionate. Sufere o dauna forte insemnata, intru atât’a e de alta parte neadmissibilu condusulu, ca dara s’aru delatura calamitatea acest’a prin separarea teritoriului Ungariei. In casulu acest’a din urma Ungari’a, ce e dreptu, fiindu unu teritoriu vamalu separatu si de sine statatoriu, aru putea urma o politica după plăcu, in cestiunile de vama si de comerciu. Resultatulu practicu alu politicei acestei’a, neatenuatória inse, nu aru fi deocamdată altulu, decâtu ca s’aru castiga venituri mai mari, pentru vistieri’a statului, dar’ fara totu numai pre cent’a indigeniloru. Caci, ce aru face representantii Ungariei, in casulu cându aru avea teritoriu vamalu separatu, alta, decâtu aru pune vami grele asupr’a articliloru, ce se importa din provinciele de preste Lau’a. Urmarea apoi aru fi, ca articlii acesti’a importandu-se totuși, s’aru urca cu atât’a in pretiu, cu câtu aru trebui sa solvesca importatorii vam’a. De importatu inse totuși s’aru importa, fiindcă la noi nu se producu seu de locu, sau apoi intr’o cuantitate nesuficiente, si astfel cu noi indigenii, amu fi siliti sa cumparamu articulii respectivi, intr’unu pretiu mai urcatu. Vistieri’a statului aru câștigă dela importu vam’a;inse nici acest’a nu aru incasa-o, dela nemții producători, ci totu numai dela noi consumatorii. Astufeliu deci visteri’a statului, bi aru forma ce e dreptu, unu isvoru nou de venitu, venitulu acest’a inse numai la aparintia si immediatu l’aru trage dela producentii nemți, mediatu ei faptice inse dela noi insine. — Alfa aru fi cându la noi insusi, e’aru produce articlii cu care ne inundeza nemții, intr’o cuantitate celu putienu aprosimativu corespund ietóre recerintiei de consumtiune. Atunci noi ne-amu îndestuli recerintiele nóstre cu producte proprii; si nemtii aru trebui sa-si caute alte piatre pentru productele loru. —Dar’ in casulu acest’a nici ca aru mai fi de lipsa, nici chiaru vam’a aparatóre, fiindu ca spesele transportului insusi, i-aru scote pre nemti din concurintia. La noi iise productiunea, si voi deosebi productiunea in mase mari si prin fabrici, carea singura se póte renta in dium a de astazi, — se afla inca, putemu dice, in leganu'; ea până ce nu-’si va lua de totu alta aventu nu va pute sustiene concurinti’a din afara, intrebuinttezesc spre ocrotirea ei, din partea statului ori-ce vama ocrotitore rationabile. Vam’a ocrotitóre inse se póte aplica iér’ numai in o atare mesura, incatu de o parte e neaperata de lipsa, pentru înaintarea productiunei, de alta apoi ea se póte suporta usioru din partea consumentiloru si in fine nu formédia monopolu pentru producentii interni. Din cele premise se vede, ca intre giursturile in care ne aflamu noi, introducerea vâmiloru de importu, nu aru fi mijloculu potrivitu spre înmultirea venituriloru statului. Multu mai ratiunamu si mai corespundietoriu deci aru fi, ca puterea statului sa-si puna tóta influinti’a sea si sa-si dea chiaru si ajutoriulu seu, spre a infiintia si a inainta toti ramii de productiune in intrulu tierei. Caci atunci si-aru trage venitele sele despre productiunea propria. Si e multu mai usioru a dispune asupr’a unei paseri ce o ai amana , decâtu a unei’a ce se afla inca pre gardu. (Vamnna) Revist’a politica Presidentulu casei magnatiloru dela senatulu imperialu alu Austriei, principele Auersperg dedică la 17 Faura multu regretatului patriotu alu Ungariei Fr. Deák unu cuventu de simpatica aducere aminte. Senatulu imperialu, dise presidentulu intre altele, participandu prin representantii sei la actulu funebra si-a esprimatu mai intâiu condolenti’a pentru perderea ce a suferitu Ungari’a, dara in acela’si tempu si o manifestatiune, ca in ce necsu intima se afla interesele ambeloru jumetati a imperiului si câtu de durerósa este perderea nu numai in Ungari’a, ci si in totu imperiulu. Reposatutu barbatu de statu a fostu celu mai buna fiiu alu Ungariei si amiculu Austriei. Istori’a vă areta cu imparțialitate meritele lui de o însemnătate, cum nu o prea vedemu in viéti’a unui muritoriu si i va pastra nemurirea , dara si generatiunea actuale are dreptulu si datorind’a sânta se pronuncie, că caracterului reposatului i se cuvine deplin’a stima si cele mai mari onoruri. Deák a fostu insufletitu de patriotismu, care se póre precisă in scurte cuvinte asta : pentru patria totu, or ’ pentru sine insusi numai ce e mai necesariu, deci sa pronuncie si acest’a inalta casa, ca participa la doliulu ce va provocatu mortea lui Deák si ca va recunosc« totu deun’a nestimnti’a patriotica, in care reposatulu a fostu unu modelu de lauda. Nu este are acest’a si o captatio benevolentiae fatia de cerbicosii miniștri unguresci, cari se astepta toam’a acum la Vien’a la pertractările de complanare ? In politic’a interna aparatele legislative, parlamentele, continua activitatea loru regulata. Iată Atențiunea publicului e îndrepspre pârtile orientali, unde, după asigurarea oficiosiloru lucrurile au venitu acum in alii’a loru naturale. Sultanulu face pregătiri seriose celu putieru la aparentia pentru a introduce reformele in provinciele resculate. Cu tóte aceste spiritele suntu nelinistite, se pare, ca pericululu unei conflagratiuni inca nu e delaturatu si până se mai vede câte unu nouru greu pre orisontu tempestatea e posibila si probabila. Lumea s’a dedatu a nu mai pune pretiu asia mare pe asigurări diplomatice. Serbi’a, care se crede chiamata la unu rolu gloriosu in luptele slaviloru de sudu, e inca totu agitata, cris’a ministeriale duréza, principele Milano nu este aplecatu a admite de nou cabinetuluristici. Dealtmintrea dispusetiunea generale e de asta, incatu principele va fi constrinsu de forti’a impregiurariloru sa admita si unu cabineturistici. Din partea Serbiei — scrie unu corespondentii lui „Kelet népe — a fostu recei’catu unu representante alu mariloru puteri sa intrevina la Part’a pentru unele concessiuni precare de pace, in favorulu Serbiei, in deosebi Pórta sa cedeze Serbiei Zvorniculu micu si unele cercuri bosnice. Guvernulu turcescu in cunosciintiata de acésta dorintta a cerutu o formulare mai precisa a acestoru pretensiuni si se pare probabilu, ca aceste negocieri ascunse voru ave unu resultatu. Angli’a s’aru bucură de unu succesu in direcțiunea acést’a, caci, după cum crede ea, prin acestu resultatu se va impedeca ori-ce interventiune atâtu din partea Turciei câtu si a altoru puteri. Nestiinitele siortiate ce le facu guvernulu serbescu pentru a incheia o aliantia cu Romani’a, nu au obtienutu nice unu resultatu. Principele Carolu nu are simpatii mari pentru fratele seu de pre tronulu serbescu. In cercurile oficiali se póte observă ore care iritatiune contr’a Rlomaniei. S’au facutu unele incercari si cu Greci’a, dara propunerile de aliantia au fostu intempinate si in Aten’a cu recela. Serbii din Ungari’a — scrie unu corespundinte din Neoplanta lui „Kelet népe“ — stau astazi intr’o comunicatiune mai mare cu serbii dincolo de Sav’a. Midilocitoriulu acestei comunicatiuni e profesorulu din Belgradu Vildcoviciu, care are unu frate advocatu in Esseg. Unu amicu intirnu alu acestui advocatu e cunoscutulu Suboticiu, care prin mijlocirea femeei sele aduna bani pentru insurgenții din Brzegovin’a. Se vorbesce, ca serbii din Ungari’a voru organisa si unu corpu de voluntari, care va fi avangard’a armatei serbesci in resbelulu ce va prorumpe la primavéra. Cestiunea orientale nu înceta a preocupă in continuu spiritele. In deosebi publicistica o discuta din diferite puncte de vedere. Dintre câte se vorbescu despre cestiunea acest a nu putemu trece cu vederea parerea foiei franceze „Journal „Des debats.“ Fói’a acest’a e de părere ca reformele in Turci’a proiectate de puteri, numai prin ajutoriulu interventiunei se voru pute pune in lucrare. Trebuie inse Sa deosebimu — dice John Lemoine — in cestiunea de fatia intre religiune libera si libertate religionara, ceea ce, precum se vede, se camii scapa din vedere. Libertatea cultului divinu este in Turci’a mai mare decâtu in oricare alta tiéra mai înaintata in cultur a din Europ’a. Musulmanii au se amesteca in religiositatea strainiloru, ei o ignoréza pre cea din urma si o urescu si nu se intereseza de ea. Ceea ce nu voru ei sa conceda crestiniloru este, egal’a îndreptățire înaintea legei si acest’a din unu simplu motivu, pentru ca ei se privescu astadi de învingători si pre creștini de invinsii si supusii loru. Aparitiunea acést’a fatala si inradacinata aduncu in relatiunile turcesci nimicesce tóte incercarile de reforme; egalisarea raseloru in Turci’a este asta dara preste putintia. Cându amu veni in pusetiune de a stă numai unu minutu sub unu turbanu, ne aruescită turbanulu cu totulu alte păreri filosofice. Sultanulu, care da libertate tuturor« culturiloru, nu va fi putieru surprinsii vedendu-se provocatu la tolerantia religiósa, de guverne, cari la ei acasa trimitu pre episcopi in inchisóre si la Siberi’a. — Nefericitulu padisiahu inse nu se afla in pusetiune de a esercită represalii si asia forte usioru va concede tóte câte numai se va pretinde sa conceda. A trecutu er’a fatalismului si a cugetariloru la cultulu sensualu. Sultanulu dorme si nu mai scie ce se intempla in lume. Unii turci vechi, legitimisti de ai Coranului, póte ca voru murmură, póte ca se voru si încercă sa atîtie poporulu. Sultanuluinse a ordonatu venirea a patru noi ferate, care s’au asiediatu in fati’a palatului. Si in Angli’a suntu unii turci vechi, intre cari credincioși de ai lui Pitt si Palmerston, cari’si presără cenușia pre capii, vediendu ca regimulu loru se abate dela dogmele cele vechi. Acestor’a inse li se inchidu gurile cu onerosulu cuventu, „insolventu“, tocm’a că si cându s’aru dice despre o fata de maritatu, ea n’are nimic’a.“ Dealtmintrea sultanului i-aru fi usioru a respunde evitându la pretensiunile Europei, elu a mai promisu de multu tóte reformele cerute dela densulu, prin urmare a recunoscutu justificarea tuturora gravamineloru aduse contr’a lui. Din nefericire nu sta in puterea lui de a-si pune in lucrare programele sele si de aceea Europ’a se va vede nevoita a concrede punerea in lucrare a programeloru de reforme unei interventiuni. Partile tractante au de gându a nu se multiumi numai cu promissiuni gole, ci a pretinde ca sultanulu sa-si dea cuventulu in scrisu. Inarmate cu acestu obligamentu sa póta apoi tiene pre Turci’a incorda si sa o constringa a-si implini cuventulu dati. Din nefericire inse este forte justificata ingrijirea ca Turci’a este mai insolventa in privinti’a politica decatu in privintia financiare si ca ea va corespunde obligaminteloru luate asupra si numai pre jumetate adeca, numai pre hârtia. De aceea nu se póte negă ca pasulu facutu de catra Austri’a, in numele celoru trei imperii — oficialu recunoscutu de catra celelalte trei poteri europene insemneza o adeverata interventiune, a carei sfersitu va fi supunerea imperiului osmaniloru la o noua operațiune anatomica. Conventiunea comerciale cu Rumani’a In biurnalele din Bucuresci. Este cunoscuta ca conventiunea comerciala cu Romani’a, votata in ambe casele parlamentului ungurescu, a datu de mari si multi obstacoli in comissiunile senatului imperialu. Ministerium din Viena, interesatu de votarea acestei conventiuni de siguru din consideratiuni politice, a facutu totu ce a pututu pentru de a castiga pre senaturu imperiale pentru conventiune. Din care motive s’au esprimatu unele co-