Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-02-12 / nr. 13
aici pentru ca amu vediutu ca nu s’a implinitu si urmatu cum a fostu datorinti’a. — Acestea ne-au fostu si ne suntu deocamdata motivele, ce ne-au indemnatu a ne redica cuventulu si credemu ca amu aratatu de ajunsu tendinttele nóstre. Scimu inse din capulu locului ca voru fi de acei’a, cari nu voru tiene contu de pașii nostrii, si de curatele nóstre intentiuni, ne voru combate si innegri cu bi până acum’a, noi inse de chiarâmu ca vomu merge pre calea apucata si nu vomu inceta a lucră pentru înflorirea si bunăstarea instituteloru nóstre. Se pare că impregiurarile sa ne impedece in ajungerea scopului nostru, se póte se intre la mijlocu intre noi si tient’a nóstra chiaru machinatiuni de acelor’a, cari astadi trecu de cei mai mari patrioti, si credu ca omulu se incepe numai dela densii; in casulu acel’a ne vomu mangaiă cu aceea ca amu gresitu că ómeni, numai nu pre bani, cum ne vorbesce lumea. In fine rogâmu cu totu respectulu pre inciitulu Presidiu a luă acestea dechlaratiuni ale nóstre in consideratiune, a dispune că sa se tiena contu de ele si la tempulu si loculu loru a le realisă. Cerculu Sângeorgiului in 24 Decembre 1875. Urmeza 132 de subscrieri si 6 sigile comunale. Sciri mai none. După „Budap. Corespondent,“ fostulu ministru croatu Col. Redekovics iarasi va fi denumitu ministru. Ministru reg. ung. de justiția a respunsu la interpelatiunea lui Trauschenfels, punendu in perspectiva o novela in privinti’a limbiloru. „Wien. Abdo.“ si „Polii Cor.“ reproducu not’a ministrului turcescu de esterne îndreptată catra ambasadorulu austro-ung., in care arata ca part’a va pune in lucrare in Bosni’a si Brzegovin’a numai decâtu patru puncte din cele cinci puncte de reforme. Alegerile pentru adunarea nationale din Francia au urmatoriulu resultatu: 23 conservativi, 20 conservativi constitutionali, 75 conservativi republicani, 25 legitimisti, 62 bonapartisti, 198 republicani, 17 radicali; mai suntu 4 alegeri in restantia si 108 alegeri restrinse. In Ajaccio alegerea restrinsa va fi intre principele Napoleon si Roucher. Din Spani’a se scrie, ca revolutiunea carlista trage de marte. Regele Alfonso a intratu in Tolos a. Carlistii suntu cu totulu descuragiatii, mai multi capi de ai carlistiloru au trecutu in Franci’a. Forte multi carlisti trecu in castrele regalistiloru si se supunu. ____ După unu telegramu din Zar’a vinu serii positive dela Costajica, ca insurgenții nu voru a se supune nici decum. „N. fr. Pr.“ afla ca de nou s’au chiamatu 24 batai, de recifi sub arme. Din Bucuresci se telegraféza, ca camer’a deputatiloru a votatu pentru anulu acest’a unu contingentu de 15 mii de recruți. Varietati. Scrie de la curte. Se dice ca cu finea lui Aprile va veni I. Sea imp. Archiducele Albrecht la Sabiiu. *** Comandantele brigadei de honvedi dela Sabiiu colonelulu Stef. Szombat se strămută in aceeași lune Redactoru respund ietoriu Nicolau Cristea 52 țiune la Satmaru si in locul vine colonelulu Szabó dela Budapesta. Sabiiu 6 Fauru 1875. Die Redactorul Nu ni se alina bine dorerea de pierderea colegului nostru Mansatu cându deodata fuseramu cuprinși de alta noua. Tocmai in diu’a, in carea comissiunea amintita in mulu trecutu mai susu depunea ultim’a laci’ima pre mormentulu multu iubitului loru colegu, Ioanu Menzatu, neindurat’a marte, nemultiumindu-se cu un’a dintre florile institutului nostru, ni răpi si pre unu alu 2-le membru alu acestui institutu, pre Ioane Micu , de asemenea clericu in an. III, carele in urm’a unui morbu indelungatu de 6 luni parasi viéti’a pamentésca in 1 Fauru a. c. Inmormentarea i-a fostu in 3 Fauru a. c. la carea participară afara de clerici si pedagogi si unu publicu numerosu. Privirea tuturoru, cari au participatu la acestu conductu funebralu, eră tentita spre partea din dereptu a cosciugului, pentru de a poté observă pre nenorociții lui părinți, cari din caus’a departarei cei mari, nu avura nici cea mai mica fericire, că fatia de acel’a care si-a fostu mai dragu in viétia, bucuri’a si radiemulu loru in viitoriu, sa-si póta implini cea din urma datorintia parintésca. In loculu loru inse se potea observă prelânga preon. dd. as. cons. si profesori adeveratulu representante alu loru veteranulu si meritatulu inspectoru seminar, pre onor, domnu capit. in pensiune, Constantinu Stezariu, carele nici odata n’a incetatu a-si manifestă bunavointt’a si iubirea sea fatia de tinerime, de viitoriulu natiunei si cu deosebire cu ocasiunea acésta , — contribuindu nu numai cu cuventulu, ci si cu fapte la consolarea si usturarea suferintieloru defunctului. La mormentu cler. an. III S. Susmanu rosti unu cuventu funebralu carele misca. inimile tuturoru auditoriloru. Intr’adeveru e tristu cându națiunea si biseric’a tocmai atunci cându aru avea mai tare lipsa de fiii devotați, pierde pre doi teneri, cari in viitoriu avé sa-i fia scutulu si aparatoriulu loru. E tristu pentru părinți, cându se simtu necesitați a vedé zădărnicite tóte strădaniile si sperantiele loru juste de a fi mangaiati la betranetiele loru de catra fiii loru. Inse planurile lui Ddicu nu le putemu pătrunde cu mintea nóstra, sa ne mangaiemu cu cuvintele dreptului Iovu. Domnulu a datu, Domnulu a luatu, fia numele Dlui binecuventatu, si sa dicemu : Fia le tierin’ausiera si memori’a binecuventata ! B. Remianu, N. Cada, cler. N. Estindari. Din Ungari’a vinit din mai multe parti sciri ca apele cele mari in urm’a estinduriloru Dunărei, Vagului, Temesiului si riului Bega au spalatu mai multe poduri. — Astfeliu de sciri suntu si dela Vien’a si dela Prag’a din Boemi’a. — După unu telegr. dela Alb’a-Iuli’a la „Hr. Zig.“ gramadindu-se multa gloiatia la podulu dela Muresiu - porto, podulu tu ruptu si din caus’a acésta comunicatiunea întrerupta. *** In Cansa a eruptu ból’a egiptica de ochi. Scólele suntu închise din caus’a acésta. *** cu jocu, mai intime negresitu, se urméza la d. Vasile Boerescu, in tóte Vinerile, dela inceputulu carnevalului. In aceste seri cordialitatea ia loculu eticheteloru, si multu gentil’a domna V. Boerescu scie sa dea petrecerile fiacarei verste, conformu gusturiloru proprii. In aceste seri de amici intimi se făcu conversatiuni literarie, conversatiuni scientifice, conversatiuni artistice, pre lângă dantiurile gratióse, pe lângă musica alesa , incatu serile cu jocu intime ale dlui V. Boerescu, putemU dice ca suntu cele mai variate, in cari se potu desvoltă gratiele spiritului alaturi cu gratiele esteriore. Aceste seri păru o inaugurare de noua viétia sociala la noi, in care instructivulu sa fia alaturi cu frumosulu. Asemenea seri aru fi de doritu sa se dea de câtva mai multi din acei’a, cari potu adună cercuri in giurulu loru, că cerculu pre caro si lu face d. V. Boerescu. *** O sera cu jocu, —* care déca, arui fi avutu formalitatea decoltarii rochieloru, aru fi fostu baiu in tóta legea, ceea ce a provenitu din modesti’a domnei Cantacuzino la invitatiuni, — o sera cu jocu s’a datu Mercuri’a trecutu la dn’a Grigorie Const. Cantacuzino. Apartamentele largi, mobilarea alesa, arangiarea cu gustu, obiectele de arta si tablourile cunoscute ale dlui Grig. C. Cantacuzino, învinte aceste de cea mai alesa societate bucuresténa, de toti generali-consulii din Bucuresci, de toaletele este alesă din mânile primeloru modiste din Bucuresci, faceau pre orice espertu in frumsetile societatiloru sadica, in asemenea materia Parisulu orientului nu ceda intru nimic’a Parisului din occidentu. Usturinti’a si gratiele in dantiuri, „polc’a mazurc’a“ câtoru-va militari români, ai catoru pinteni tieneau tactulu musicei, sclipindu alaturi cu atlasulu celu albu alu pantofului, nu scimu ce obosire de ciieri n’aru fi desceptatu ! Déca merulu de auru s’aru fi pusu in disputa gratieloru variate din acésta séra cu jocu a domnei Cantacuzino, criteriulu aru fi avutu multu de lucru; esamenulu aru fi fostu forte lungu, dara până in finele finelui, după parerea nóstra, merulu l’aru fi luatu domn’a de Herz, nasc. princes’a Dim. Gr. Ghic’a. Totu a fostu la perfecțiune in acésta sóra cu jocu data de presiedintele societatiei incuragiarei arteloru d. Gr. C. Cantacuzino ; presidandu pretutindenea, dela inceputu până la sfersitu, zimbetulu si afabilitatile gratiósei matrane domn’a Gr. C. Cantacuzino. Lustruri, oglindi, tapeti si poleieli, totu ce scotu fabricele cele mai renumite, se vedu mai in tóte casele opulente ale Bucuresciloru. Pre lângă aceste, vise obiecte de arta, tablouri apartienendu diferitoru scale, nu se vedu prea multe nici intr’o alta casa, decâtu in cas’a dlui Gr. C. Cantacuzino. „Tr. Carp.“ Nr. 1. 41/1876. Concursu. Devenindu vacantu postulu de notariu comunale in Vale, lângă Saliste se escria concursu cu terminu până in 20 Martiu a. c. st. n. Cu acestu postu e impreunatu unu salariu anuale de 300 fl. v. a., cuartiru liberu si 3 orgii de lemne precum si o suma aprossimativa de 60 fl. pentru diverse lucruri scripturistice. Petitiunile pentru obtienerea acestui postu provediute cu documentele necesarie despre studiele făcute, despre pract’a de până acum si despre cunoscinti’a perfecta a limbei române, si déca se póte si a altoru limbi din patria suntu a se adresă până la terminulu indicatu la subscrisulu inspectoratu. Salosiu 18 Februariu 1876. Inspectoratului cercuale 1—3 ala Salistei. Concursă. Pentru întregirea parochiei gr. res. de 1 clasa a Lasleului românu, protopresbiteratulu Tarnavei de susu, se escrie concursu până la 28 Februariu 1876 st. v. Emplumantele suntu: 1. Porțiunea canonica constatatoriu din 26 jugere aratore, 3 jugere senatiu si 600o[~] pendente de câstigatu. 2. Cuartiru naturalu. 2. Dela 140 familiii din matera si filii câte 2 melrete de cucuruzu cu tulu, din care a trei’a parte este a cantorelui. 4. Dela 140 familii câte ochi de lucru. 5. Stol’a usuata de parochulu reposatu. Doritorii de a ocupa acesta parochia, au a-si așterne concursele loru instruate in sensulu st. organicu § 13 si a dispositiuniloru provisory pentru regularea parochieloru in archidieces’a din 1873 § 16 lit. 6 până la terminulu susu indicalu. Alm’a in 31 Ianuariu 1876. In contțelegere cu comitetulu parochiale. Ioanu Almasianu, (3—3) protopresbiteru. Edictu. Nicolae Sierbanu de religiumea gr. orientala din Sebesiulu de susu, paresindu cu necredintia pre legiuit’a sea muiere Eva născută Chiridonu de patru ani si jumetate, se citéza prin acestu edictu de a se infatistă la subsemnatulu foru in terminu de unu anu si o di, câci la din contra se va decide procesulu matrimonialu sulleratu de numit’a muiere si in absenti’a lui. Sibiiu 25 Ian. 1876. Scaunulu protopr. gr. or. trad. II alu Sibiiului. I. Popescu, (3—3) protopopu., N. U. 39/1876. Publicare de licitatiune. La 7 Martie 1876 st. n. sau 24 Februariu 1876 st. v. se va esecută prin velicitatiune verbale es arendarea muntelui de pasiunatu alu Orlatului „Stricata“ intr’o estindere de 1750 jugere pre tempulu de pasiune a aniloru 1876 si 1877 cu pretinsu strigarei dela 215 st. v. a. in cancelari’a oficiale a Universitatiei natiunei sasesci in Sibiiu in orele oficiali îndatinate. Doritorii de arenda au sa depună înainte de licitare la mân’a comisiunei de licitatiune radiulu de 10 °/o din pretinsu strigarei, care se va redă acelor’a ce nu cumpera arend’a după terminarea licitatiunei; celui ce cumpera arend’a i se va redă vise sau i se va socoti la sum’a arendei numai după ce a depusu cauțiunea conformu contractului. Conditiunile mai de aprópe ale arendei se potu vede si înainte de terminulu de licitatiune in cancelari’a mai susu numita in orele oficiali îndatinate. Sibiiu in 10 Februariu n. 1876. (3—3) Del« Universitatea natiunei sasesci. Vindiare de casa. In piatr’a mare in Sibiiu cas’a nr. 8 e de vendiare ,din mâna libera. Informatiuni mai de aprope dă proprietares’a in aceeași casa. (2-3)____________________ Insclintiare. Deschidendu-se in 1 Martiu a. a in institutulu reg. de mositu din Sabiiu cursulu de instrucțiune pentru moșie, candidatele de mositu de naționalitatea româna si nemtiasca suntu provocate a se insinuă până la terminulu indicatu la subscrisulu spre a fi primite in cursu. Sabiiu 1 Februariu 1876. (4-4) Dr. Lukacs Micalicz. Profesoru ord. de mosttu, Editur’a si tipariulu tipografiei archidiecesane.