Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-02-15 / nr. 14

Certarea disciplinaria e terminata iar’ cea criminale decurge inca, si d-sea e sustienuta in postulu seu­ nu numai dar’ s’aru lucra din respoteri pentru mântuirea densului, prin ce aru veni in necasu acusatorii, intre cari se afla si unu bravu preotu ro­­manu gr. or. Cascigandu-si dlu mini­stru de interne cunoscintia despre acestea, nu incape nici cea mai mica indoiala, ca d-sea nu va suferi la nici unu casu asemenea wirth­schaft-uri, si cum ca ’si va castiga cunoscintia despre acest’a suntemu pre deplinu convinsi. Altcum recomendamu ace­stea date sigure atentiunei dloru no­stri deputați din camer’a representan­­tiloru si ’i rogamu sa-si faca trebu­­intta de ele. In fine este judele procesuale alu Geoagiului contr’a carui’a de aseme­nea introdusa cercetarea disciplinaria pentru instrainari de parale, dara dsea, ca si ceea­lalti domni colegi ai dsale se afla inca in postulu seu si până acum’a nu i s’a intemplatu ni­­mic’a. Apoi a fi rude processuale si totu odata a sta sub cercetare, nu precepemu cum se potu uni aceste dóue contraste! ! Pre unu bietu notariu românu l’au pusu pecatele sele de a datu o palma unui omu, si pentru acést’a fapta e trasu in cercetare criminale, si per­­tratarea finale a si avutu locu; diloru judi processuali inse­tate si suntu iertate. Judece acum lumea si opiniunea publica despre principiele de dreptu, dreptate si moralitate! Nu potemu pricepe, cum de ilus­­tritatea sea dlu comite supremu, care e intr’adeveru unu barbatu energicu si iubitoriu de dreptate, in tenerea puterei ce ’i ofere legea municipale sufere asemenea ilegalități fara de a le pedepsi! 56 Varietăți. *** Termometru nou. — Pentru incuragiarea studiului observatiuniloru meteorologice. D. Harison Cripps a presentatu societatiei regale din Lon­­dona unu termometru nou. Nu numai ca acestu instrumentu nou póte inregistra temperaturele cele mai înalte si cele mai jose, ci inca pute si a marcă in modu automaticu, cu ajutoriulu unui creionu indicatoru, variatiunea ce se produce in tempulu candu opereza. Instrumentulu este divisatu in 2 parti: 10 termometrulu ce arata gra­dele; 2 ° orologiulu care indica orele si minutele. *** Masinele ele cusutu. — Nume­­rulu masineloru de cusutu fabricate de o casa din New­ York este in ade­­veru prodigiosu. In anii 1872, 1873 si 1874 au esitu din ateliere 875,000 masini; numai in 1874 au produsu 241,679. Fia-care masina putendu face in­­tr’o ora 50 metre de cusutura, masi­nele fabricate in 1874 aru fi pututu cose intr’unu anu, cu 10 ore de lucru pre­ci, mai multu de 40 miliarde metre, si fia­care metru platindu-se 10 centimi, puteti produce unu lucru de o va­lore de 4 miliade franci. Statistica. — Totalulu cărți­lor­u, brosiureloru, placardeloru, bu­­catiloru de musica, gravuri de semne, imagini, etc., esite din presele fran­­cese in 1875 se redica la 21,006 pro­­ductiuni. Din acesta cifra se numera 14,195 carti (noue sau reeditate) brossuri, placarde si alte esecutiuni tipografice. Foile, cărțile si partitiunile de musica dau 4,195 numere. In fine cartele, lucrările fotogra­fice, etc., dau 2, 666 numere. Descoperire archeologica. —La Rom’a s’au descoperitu in urm’a unoru terasamente, aprópe de Panteonu, dóue mari tievi de colona de granitu rosiu de o lungime totala de 6 metre, si nisce trepte de marmura alba per­­fecta conservate. Aceste fragmente apartineu termeloru­lui Nerone, cari erau situate aprópe de a lui Agripp’a. ...** Elefanții beutori de bere. — Acum câtu-va tempo circulu Myers se afla la Liverpol. In fia-care sera trup’a elefantiloru ce mergea la loculu spec­tacolului trecea pre dinaintea unei be­rarii. Intr’o di, pre cându treceu pa­­hidermele, unulu din beutori oferi unui’a din ei paharulu seu. Elefantulu n’asteptu sa fia rugatu, luă cu deli­­catetia paharulu cu versulu trompei, vérsa continutulu seu pre gâtu si ’lu intórse cu politetia proprietariului. Lucrulu păru atâtu de curiosu, incâtu la momentu se oferiră o mul­țime de pahara elefantiloru: ele fura golite si intórse cu aceeași ceremonia. Atunci stapânulu stabilimentului aduse dinaintea usiei unu butoiu intregu. Intr’unu momentu manoper’a trompe­­loru ’lu goli. Apoi trup’a ne mai avendu sete, reluă, vesela drumulu teatrului. A dóu’a di elefanții, caror’a li se dedea totudeun’a apa abundanta îna­inte de a fi duși la teatru, in unani­mitate refusara de a bea. Padu­orii nu insistară si plecara. Dara, sosindu di­naintea berăriei, trup’a se opri ca unu singuru omu, si trebui sa se renoiasca scen’a din diu’a precedenta, fără care fu imposibilu a face pre vre­­unulu sa se misce. Stapânulu stabi­limentului, silitu a sacrifică unu alu 2-lea butoiu, găsi glum’a mai putieru curiósa de câtu in ajunu si rugă pre conductori a luă altu drumu. A dóu’a di, cu tóte silintiele con­­ductoriloru de a intorca trup’a pre o alta cale, la or’a soluta tóte trompele se lungiră dinaintea berăriei. Stapâ­nulu stabilimentului, de frica de a nu vede eternisându-se acea adunare for­midabila dinaintea casei sele, se ese­­cuta pentru a trei’a ora. Dara sér’a se duse la d. Myers si ’i spuse casulu:­ acest’a ’lu indemnisa, ba inca incheia contractu cu elu pentru unu butoiu in fia care di la trecerea pensionari­­loru sei. „V. C.“ *** Espositiunea artistica a d-lui T. Amanu. Aru dice cine­va póte ca singur’a casa in Bucuresci, care are unu stilu pre­ care pronuntiatu, este gen­u­ l’a casutia, in stilu pompeianu, care este atelierulu pictorului Teodoru Amanu. Artistulu proprietariu si-a facutu singuru cuibulu in care sa si desfa­­siare inspiratiunile sale artistice. A fostu insusi architectulu care si­ l’a croitu, si l’a combinatu , artistulu care si l’a zugravitu si i a sculp­­tatu tóta luminarea interióra, l’a mobilatu si ’si­ l’a ornatu abundantu si cu tablourile lui proprii, cu acuarelele lui, cu acua­fortele lui, pre cari le-a introdusu insusi in Romani’a, si pen­tru cari si a meritatu laude chiaru in Parisu. Artistulu, in acestu atelieru creatu de densulu spre inspiratiunea sea, a facutu dilele trecute ,o espositiune, pre care a anunttat’o tóte jurnalele Bucuresciloru, si care a fostu visitata de o mare parte din publiculu si so­cietatea alesa a Bucuresciloru. Mare parte din tablourile ce compuneau espositi’a din atelierulu dlui Amanu ne erau cunoscute de mai înainte, insa cele ce s’au adaugatu de atunci incoce, ne au atrasu tóta atentiunea. Tabloulu istoricu „Stefanu celu mare si aprodulu Purice“ arata ma­turitatea artistului: desemnu, colare, compositie totu in fine este reusitu. Este dificilu unu tablou istoricu. Ar­tistului pre langa talentu, ’i trebuescu si cunoscintie vaste, pentru a reusi in o compositiune de asemenea natura. In tabloulu lui Stefanu d. Amanu a reprodusu miscarea, costumulu, carac­terulu timpului in care s’a petrecutu scen’a, ast­fel iu cum era de asteptatu dela unu adeveratu artistu. Iata o imagine, care aru trebui pusa in fati’a soldatului românu. Mi­­nistrulu de resbelu aru trebui sa si faca acésta achisitiune. D. Amanu face putiene tablouri istorice, caci, neincuragiatu de guvernu care singurulu aru puté comandă asemenea compositiuni, a trebuitu si trebue sa se ocupe mai multu cu ceea ce place particulariloru, cari suntu singuri cumperator’i. Si Jn acestu genu amu vediutu mai multe tablouri cu totulu reușite. „Cin’a“ are unu efectu încântă­tori­u, toaletele femeiloru, bijuteriile, lumin’a candeleloru, mergu până la ilusiune, si tóte acestea suntu obtie­­nute cu câte-va lovitur’i de penelu su­perpuse, că fatietele unui diamantu, pentru a opri razele luminei si a le restrânge. — Cine­va de alaturea cu mine observă, ca acestu tablou nu aru fi fostu pre deplinu terminatu; eu nnse credu, ca asemenea tablouri aru pierde magia sub unu penelu mai linsu. Vine in urma acelu peisagiu sub Nr. 25 care din lips’a caldurei lumi­­nariloru din celu dintâiu, face unu efectu cu totulu opusu acelui’a; in acest’a este frigulu, pe care lu simți, privindu-lu. Tieranii, ce au aerulu a se consultă, suntu forte naturali; za­­pad’a este transparenta, că insusi ele­­mentulu, perspectiv’a pare a fi o ma­hala din giurulu Bucuresciloru, inve­­luita de gh­­etiurile iernei. Tablou pro­priu unui clandesti. Nr. 39 care represinta unu „tran­­sportu de buti,“ este o deliciósa mi­niatura in uleiu. Acestu tablou este din cele mai mici, dara proportiele ce a trenutu artistulu, ’i dau o imensi­tate nemesurata. Anatomi’a boiloru este prea bine pastrata. Că coloristu, d. Amanu totu­deun’a a avutu o re­putație , inse aci se vede si mai multu puterea sea. „Buchetulu de liliacu.“ Nr. 19 place tuturoru. Aci nu e necesitatea de cunoscintie artistice, caci avemu dinaintea nóstra natur’a inch­isa in­tr’unu cadru. Lumin’a ce cade pe pe­talele liliacului de diferite nuantie, ne amintescu procedeulu dela cina. Feli­­citamu amatorulu care va posedă a­­cestu placutu buch­etu. Dara că sa descriemu mai pre largu cele ce amu vedhiutu, aru fi sa facemu o brosiura intréga, si noi aci nu ne-amu propusu decâtu unu arti­­colu de multiumirea ce amu simtitu. Nu putemu nise trece cu vederea aquarelele astă de bine luminate. Si acestu genu este nou pentru noi. D. Amanu déca nu ne incetâiu, pentru prim’a ora ne pune in vedere genulu acest’a, si care are si calitatea a fi pentru ori­ ce punga. „Cadân’a in așteptare,“ sub Nr. 7 poseda tóte calitățile unei bune aquarele; limpeditatea tonuriloru. fran­­cheti’a penelului, spiritulu desemnului, totu in fine gasimu in acésta aquarela. In „harem“ care intrunesce ase­mene aceste calitati, ne pare ca ar­tistulu a cam abusatu de violetu, partea stânga a compositiunei este forte bogata. Aqua-fortele care a devenitu o arta cu totulu francesa si in care s’au ilustratu Paulu Rembrandt Albert, Dürer si alții, pentru intâi’a ora se ivesce pre teritoriulu nostru. Acestu modu a desemnă directu pe metalu, face că ori­cine, cu unu pretiu forte modestu, sa poseda unu desemnu originalu alu artistului. — Portretulu autorului, alu lui Heliade, tierencuti’a cu mare s. c. 1., suntu o­­pere cari aru pute figură alaturi cu ale maiestriloru celoru mari. D. Amanu s’a familiarisatu curendu cu acestu genu. Ne aducemu aminte si avemu ochii pe mosiu Neagu, care ni s’a tri­misu că prima de societatea amiciloru de belle-arte cu ocasiunea espositiu­­nei din casele Herdani. Ei bine, de atunci este unu forte scurtu tempu si perseveranti’a artistului in acestu tempu a fostu astă de mare, incâtu a fostu primitu anulu trecutu in socie­tatea aqua-fortistiloru din Parisu." Terminandu, nu putemu uită sa spunemu, ca amu vechiutu cu plăcere mai multe productiuni ale dlui Amanu si in „Lustration nouvelle,“ jurnalulu societatiei aqua-fortistiloru din Parisu. ______ »Tr. C.“ Red­actoru respundietoriu Nicolan Cristea» Bursa» de Vien’n. Din 14/26 Februariu 1876 Argintu................................................... 103 60 (îalbinu.................................................. 5 391/2 Napoleonu d’auru (poli)..... 9 19 Metalicele 5°/0................................... 68 — Imprumuturi naționalii 5 °/0 (firginiu) 7*2 75 Imprum­utulu­i le­stătu din 1860... 111 50 Acțiuni de banca................................. 884­0 Acțiuni de creditu............................. 176 25 London................................... H4 50 Obligațiuni de descaunare Unguresei 77 75 „ „ „ Temisioreno 76­50 „ „ „ Ardelenesc! 77 — VI UtltU­OUI V­IN­C­OO * Con­curs­u. Pentru ocuparea statiunei vacante de capelanu in comun’a bisericésca gr. or. din Secarembu, protopresbite­­ratulu Gioagiului Il­le se escrie con­­cursu până in 14 Martie 1876. Emolumentele suntu: 1. Venitulu stolaru dela 160 fa­milii in suma circiter de 100 fi. v. a. 2. Salariu ficsu 100 fi. v. a. 3. Unu jugeru pamentu. 4. Unu jugeru gradina cu pomi si pentru legumi. 5. Locuintia libera si 4 orgii lemne de focu. 6. Facendu servitiulu de notariu la scaunulu protopr. respectivu, va primi o remuneratiune anuale de 50 îl. v. a. Doritorii de a ocupă acésta sta­țiune, voru așterne petitiunile loru instruite conformu statutului organicu până la terminulu mai susu indicatu la subscrisulu oficiu protopresbiterale. Secarembu 3 Fauru 1876. Oficiulu protopresbiterale. Sabinu P­i­s­o , (1—3) protopr. Nr. 1. 41/1876. Concursu. Devenindu vacantu postulu de no­tariu comunale in Vale, lângă Saliste se escria concursu cu terminu până in 20 Martiu a. c. st. n. Cu acestu postu e impreunatu unu salariu anuale de 300 fl. v. a., cuartiru liberu si 3 orgii de lemne precum si o suma aprossimativa de 60 fi. pentru diverse lucruri scriptu­­ristice. Petitiunile pentru obtienerea ace­stui postu proved­iute cu documentele necesarie despre studiele făcute, de­spre practia de până acum si despre cunoscinti’a perfecta a limbei române, si daca se póte si a altoru limbi din patria suntu a se adresă până la ter­minulu indicatu la subscrisulu in­­spectoratu. Sabiiu 18 Februariu 1876. Inspectoratulu cercuale 2—3 alu Salistei. Vindiare de casa. In piatr’a mare in Sibiiu cas’a nr. 8 e de vendiare din mâna libera. Informatiuni mai de aprópe de proprietare s’a in aceeași casa. (3-3) Editur­ a si tipariulu tipografiei archidiecesane.

Next