Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-02-19 / nr. 15

58 guvernulu sa convoce*) o comissiune generale pentru tier’a intréga, o co­­missiune, carea sa porte grigia de colectele pentru monumentulu ce are sa se ridice in memori’a lui Deák. O epistola a lui Kossuth, îndrep­tată catra Helffy descopere Ungariei si lumei simtiemintele celui dintâiu produse de scirea despre mortea lui Deák. Kossuth este cu pietate catva celu mortu, recunosce virtuțile lui cetatie­­nesci, admira caracterulu lui in mijlo­­culu unei lumi, carea umbla numai după câștiguri personali, dara sustiene ca dualismulu este un­a din retacirile cele mai mari politice, pentru ca Un­­gari’a, carea a fostu mainainte „vaca de mulsu“ a Austriei, déca va voi sa aiba pace cu Austri’a, nu va ave in­­catrau, ci va trebui sa remana si de aci inainte ceea ce a fostu până acum, —• „vaca de mulsu“ pentru Austri’a. Si după Kossuth acest’a inca nu aru fi reulu celu mai mare. Keulu celu mai mare este, ca mortulu a creatu o si­­tuatiune si situatiunea si-a creatu ia­­rasi barbatii sei, barbati cari au „me­­todu“ in nebuni’a loru, după cum dice Palom­ius despre Hamlet. „Dialectica plăcută audiului, nisipu in ochi si (Ungari’a) va remane ceea ce a fostu — vaca de mulsu“. După scriitoriulu epistolei nici viétia constituționala nu mai este in Ungari­a; ceea ce este acum, este unu absolutismu mascatu. Kossuth m­otiveza erórea cea mare a lui Deák asia: „Elu nu credea in au­­tovitalitatea natiunei magiare, adeca nu credea ca ungurii potu trai de sine singuri, se intielege politicesce. Epistol’a cuprinde si alte momente politice. Vorbindu, sau mai bine scri­­indu elu despre raportulu intre Un­gari’a si intre Austri’a si despre pu­­tienulu interesu platonicu alu Austriei de Ungari’a, dice, ca cea dintâiu si-a calculatu complanarea sau impacarea politica cu Ungari’a in florini, pentru ca Austri’a n’are lipsa de complanari. Din contra­dice Kossut: „Dincolo (in „Cislastani’a) suntu omeni, cari, in lo­­­culu dualismului, punu la cale unu „trialismu, cu ajutoriulu unei mici „politice orientale“, si adeca unu alt­­u feliu de trialismu, alu carui alu trei­­„lea numeratoru nu se va lua din mo­­#narchi’a austriaca, ci va resari din „daraburirea coronei sântulu Stefanu.“ — Prin tóta epistol’a se vede firulu rosiu alu elegiei si alu desperatei. Din o epistola dela Vien’a cu da­­tulu 26 Fauru aflamu urmatórele : Tocmai in acestu momentu, cându incepu a scrie aceste ren­duri, amu venitu din cas’a ablegatiloru, unde s’a inceputu astadi desbaterea asupr’a conventiunei comerciale si vamale în­cheiata cu Romani’a. Au vorbitu pana acum patru oratori, toti contr’a. Pre aici e lumea tare interesata de acestu obiectu. Galeri’a casei ablegatiloru era plina de publicu din tóte clasele, opi­­niunea publica vienesa e contr’a con­ventiunei. Din partea regimului se făcu cele mai aprigi pressiuni asupr’a camerei pentru primire. Nu numai cestiunea de cabinetu, dar’ se ame­­nintia cu disolvarea camerei la casa de neprimire. La G­­/2 se deschide iéra si siedinti’a. Telegrafulu ne-a adusu deja sci­rea ca conventiunea e primita cu 145 contra 73. Atâtu generalulu comandanții din Dalmati’a câtu si celu din Croati’a fura chiamati la Vien’a, de unde s’au si reintorsu amendoi la posturile loru. Cu ce instrucțiuni s’au reintorsu nu se scie, ci se presupune, ca pentru de a padi fruntariele si mai aspru si a reduce portiunile refugiatiloru si in fine a-i îndemna sa se duca acasa si sa fia omeni de pace. Sessiunea cameriloru din Bucu­­resci este prelungita până la 1 Martiu. Din Iași ni sosi scirea, ca la 24 Februariu n, a trecutu celu dintâiu trenu podulu dela Ungheni, preste Prutu, pre lini’a Iași—Chisineu. Aceste S’a facutu, Red. schri suntu forte inocente si le-amu înregistra cu tata linistea. Altfel nu suntu urmatórele: „Polit. Cor.“ capeta scrie dela Bucuresci, ca guvernulu ia in seriosa consideratiune oprirea espor­­tului de grâu, care mesura, se duce mai departe, va fi indreptata in con­tr’a Austriei. Arta si mai ascutita gasimu in diurnalele opositiunei din Romani’a sub titlulu: „Cuvintele si actele." Sub acestu titlu, cetima in „Ta­blettes d’un Spectateur“ dela 19 ur­matórele : „Organulu oficialu alu imperiu­lui germanu se supera forte, fiindu-ca Agenti­a Havas a cutesatu s’anuncie ca agintii prusaci au stabilitu la Vien’a si Ragus’a oficine de noutati nelinistitóre in privinti’a resculei din Brzegovin’a. Ei bine, noi suntemu in positiune de a afirmă ca, cu tóte de­­claratiunile pacifice cari s’au respan­­ditu din Berlinu in Europ’a, d, de Bismark a datu ordinu......... la Bucu­resci se armeze in graba, fara între­rupere, pe celu mai mare picioru po­­sibilu. Si, la Bucuresci armeza. Ar­­meza nu pentru a apera neutralitatea României contr’a unei invasiuni de trupe turce,­­ cari nu amenintta in nici unu modu principatele române, ci pentru a servi, la trebuintta, de ante garda, negresita, armatei ruse, care aru porni contr’a imperiului Sul­tanului.“ „Tablettes d’un spectateur“ n’au insemnatate in lumea cea mare a diur­­nalisticei si asta pre cele spuse de densele amu basa putieri. Alai im­portanta trebuie sa fia scirea „Gazetei nationale“ din Budapest’a, pentru ca apare intr’unu diurnalu, care este timbratu de „Tromp. Carp.“ de or­­ganu oficiosu. Bata după trad. Trom­petei, ce dice „Gaz. nat.“ intre altele intr’unu articulu intitulatu : „Romani’a regatu:“ „Din caus’a ce domina astadi orientulu, omenii politici ai României aru voi sa storca unu profitu, care nu consista in mai multu sau mai putieri, decâtu in a-si acoperi edi­­ficiulu statului loru prin midilace ef­­tine, proclamându-se de­odata „regatu suveranu din statu tributara de până azi. „Spre atingerea acestui scopu, politicii de aici aviseza la felurite midilace. Mai nainte de tote densii organiseza o revolta in Bulgari­a. O parte chiar­ din acele patru milióne votate de curentii de camere este in­­trebuinttata pentru aprinderea focului intre bulgari. „Denund­urile de mai deunndî din „Pal Mal-Gazette“ făcute de unu membru alu parlamentului englesu, ca Romani’a aru fi conspirându cu Rusi’a in contr’a pacii, nu este, fi­­resce, decâtu o gâscă grasa, carei’a i s’a facutu ventu prin Europ’a, pentru anume scopuri oculte. Acést’a aser­țiune este cu totulu lipsita de fondu. Adeverulu — o spunemu positivu — este urmatoriulu: „Comitetele revolu­ționare bulgare au primitu dela ruși (nu dicemu dela guvernulu rusescu) o însemnata cuantitate de bani, arme si munitiuni de resbelu, cari deocam­dată suntu asiediate in Romani­a, si la cari a contribuitu cu o buna păr­ticică si consilierulu principalu alu Domnitoriului Carol. Aceste munitiuni preste putieru tempu au sa se trans­fere in Bulgari’a, cu ajutoriulu unui comitetu de femei recrutate de câtra agenții comitetului centralu bulgara, cari ’si făcu trebile pe fatia in tota întinderea României, avendu chiaru protectiunea guvernului românu.“ Ce sa dhcemu noi, adauge „Tr. Carp.“ din parte-ne, la o asemenea divulgare categorica, precisa, clara, carei­i vine intr’ajutoriu si oficios’a „Neue freie Presse“ din Vien’a, con­­firmându, prin corespondentulu seu din Bucuresci ca Romani’a in adeveru aru si unu cuibu de comitete revolu­tionare bulgare, cari ’si tienu siedin­­tiele intr’o casa din strad’a sant’a Vi­neri chiaru, si ca: „numeroși teneri din Bulgari’a, incuragiati de faptele ce se petrecu actualmente in Bosni’a si Brzegovin’a, au parasitu patri’a loru spre a merge in Serbi’a, trecendu prin Romani’a ; si in fine, ca la Bucuresci s’aru fi constatatu disparitiunea subita a ore­carui numera de bulgari amplo­sați la drumulu de feru, precum si a a mai multora institutori de aceeași nationalitate.“ Ce sa di­emu noi din parte-ne, la o asemenea divulgare categorica, precisa, clara, carei’a­i mai vinu in ajutoriu si pre-cari observări juste ale jurnalului „Poporulu“, cum si mai multe negări si afirmări ale organu­lui oficiosu „Journal de Bukarest“ ? La intrebarea ce si o pune in­­s’asi fui’a, din care amu estrasu cele de până aci, respunde totu­deun’a, ca nefiindu capulu ministeriului din Bu­curesci pentru situatiunea actuale sa se retraga si sa faca locu altui’a. Inse este cunoscutu ca nici „uci­­gasu crucea“ nu e asia negru precum lu depingu ómenii. Asia „Cor. pol.“ produce o corespundintia dela Bucu­resci de urmatoriulu cuprinsu : Nu se face nici unu secretu cu înarmarea României. Romani­a o spune pre­fatia ca in impregiurarile de fatia si­ a trenutu de datorintia a fi mai înarmata de cum a fostu, pentru ca ce putea sei guvernulu ce se póte nasce din confusiunile turcesci ? Mai departe dice „Cor. p.“ : De­­stulu ca după cum stau lucrurile ina­inte cu dóue septamâni, Romani’a are totu dreptulu de a se pregăti milita­­resce. Astadi, firesce stau lucrurile incatu-va altfeliu. Speranti’a de a se pute sustiene pacea in Europ’a orien­tale a luatu unu aventu puternicu. Aici vorbescu si viséza acum ómenii mai putieru de neevitabile si cres­cendo complicatiuni. Este si mai ade­­veratu, ca Romani’a, carea pre tem­­pulu celoru siepte septamâni de de­primare politica in provinciele slavice turcesci din vecinătate, a datu de o sapienta abstinentia nici nu va cu­getă a se face de vorba lumei prin improvisatiuni cutezate si isolate. Eata ilustrata starea lucruriloru din Roma­ni’a intr’unu modu chiaru si fara de nici o tartarerie politica. Alegerile in Franci’a suntu dis­cutate de tóta diurnalistic­a cea mare europena. Unele foi admira resultatulu, al­tele su afla naturalu, altele se bucura de o victoria asta mare a republica­nismului. Nu trece inse, totu acea diurnalistica, cu vederea preste im­­pregiurarea, ca bonapartistii au facutu unu progresu insemnatu, pre cându totu feliulu de legitimisti si orleanisti au dispăruții dintre deputații noului corpu legiuitoriu. Dealtmintrea, ceea ce tara nu trebuie scapatu din vedere, atâtu in Parisu câtu si la­tiera au fostu multi candidați bonapartisti cu minoritati considerabile. Resbelulu civilu din Spania se pare a fi terminatu. Telegrafulu adu­sese inainte cu vr’o trei zile scriea ca Don Carlos a trecutu fruntariele in Franci’a si a emisu unu manifestu in care ’si esprima necasulu, ca spanio­lii n’au vrutu sa se lase a-i face fe­riciți după metod’a densului. Proiecții de lege despre fundidu regiu, mai departe des­pre regularea universități­ei sasesci si des­pre averea universitatiei si a asia numi­­teloru­siepte judette. Fiinduca regularea unei parti din teritoriulu­tierei din consideratiuni ad­ministrative nu se mai pute amana, se dispunu cu privire la fundulu re­giu urmatórele : § 1. La regularea teritorieloru municipali, de cari va dispune o lege separata, fundulu reg. si teritoriele învecinate voru fi supuse unei si ace­lei consideratiuni. După regularea te­ritoriului inceta pentru fundulu regiu deosebirile in cerculu administratiunei. § 2. Oficiulu comitelui sasescu (comes) inceta si titlulu se cuvine co­mitelui supremu alu comitatului Sa­­biiu cu presidentu alu adunarei ge­nerali a Universitatiei. § 3. Cerculu de dreptu alu uni­versitatiei sasesci, cu­ unu oficiolatu eschisiru culturalu, se va sustiene si de aici inainte relativii la dispunerea asupr’a averei universitatiei, relativii la intrebuinttarea fundatiuniloru ce stau sub administratiunea ei pre ba­­rea destinatiunei acestoru fundatiuni si relativu la controlarea loru. § 4. Averea universitatiei sasesci se póte folosi numai si numai spre scopuri culturali. § 5 Drepturu de proprietate re­lativu la averea universitatiei sasesci remâne neatinsu. întrebările ce se potu ivi relativu la acestu dreptu se voru decide prin sentintta judecatorésca. § 6 Veritele averei ce sta in dispusetiunea libera a universitatiei au sa se folosesca intre marginele cuprinse in § 3 si 4 in favorulu tuturora lo­­cuitoriloru indreptatiti la proprietate fara osebire de religiune si limba. § 7. De averea universitatiei sa­sesci dispune intre marginele funda­­tionali si prelânga sustienerea drep­tului de suprema inspectiune a gu­vernului adunarea generale a univer­­sitatiui sasesci. § 8. Adunarea generale a uni­versitatiei sasesci: a) Presidentu este comitele su­premu alu comitatului Sabiiu. b) Vice presidentu este acel’a, pre care lu alege adunarea generală dintre membri sei. c) Notariu e secretariulu univer­sitatiei (§ 15) si fiindu acest’a impe­­decatu substitutulu pre care lu va alege adunarea generale dintre membrii sei pre tempulu catu dureza sessiunea. Notariulu are scaunu si votu. d) Membrii suntu 20 represen­­tanti din locuitorii investiti cu drep­tulu de alegere pentru dieta ai scau­­neloru districteloru si cetatiloru ce formeza fundulu regiu si anume din partea Sibiiului si Brasiovului câte doi, prin urmare patru, din partea cetatiloru Sebesiu, Mercurea, Orestia, Mediasiu si Bistriti’a câte unuiu, la olalta cinci, pentru alegerea celorulalti 11 membri ai adunarei se impartu celelalte parti ale fundului regiu in 11 cercuri de alegere si adeca cu pri­vire la aceea, ca in trensele sa fia numerulu alegatoriloru pre câtu se póte egalu, cu unu cercu de alegere sa se estinda asupr’a mai multora m­uni­­cipie de nou formande si cu alega­torii municipieloru din fundulu reg. care au esistatu mai nainte sa remâna pro câtu se póte la olalta. Fia­care cercu de alegere delega unu representantu in universitate. § 9. Membrii adunarei universi­tatiei se alegu pre trei ani. § 10. In fia-care anu se tiene de regula o adunare generala a univer­sitatiei, in care se examineza socote­­lele anului trecutu si sa pregătesca bugetulu pre anulu viitoriu. Guver­nulu póte dispune conch­iamarea unei adunări generali estraordinarie, afara de acest’a e datori’a presidentului adu­narei generali a universitatiei sa con­­chieme la datorinti’a majoritatiei mem­­briloru o adunare generale estraor­­dinara. § 11. Resolutiunile adunarei uni­versitatiei voru ajunge la valore in genere cu aprobarea ministrului de interne, intru­câtu inse acele se re­fera la lucrurile culturei publice cu aprobarea ministrului de culte si in­strucțiune. § 12. Protocolele adunarei gene­rale a universitatiei au a se substerne ministrului de interne celu mul­tu in termina de 8 zile dela închiderea adu­narei. O resolutiune protocolara, la care ministeriulu nu face observatiuni in tempo de 40 dile computate dela

Next