Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-02-19 / nr. 15

59 sosirea ei, sa se considere de aprobata. § 13. Déca presidentulu e de opiniune, ca adunarea generale a trecutu preste sfer’a de activitate sau déca nu póte sustiene ordinea, elu are dreptulu sa sisteze siedinti’a si la casa de repetire sa o amâne pre patru spre diece dile. In casulu acest’a e datori’a presidentului sa dea ministrului de interne unu raportu motivatu. § 14. Siedintiele adunarei generali a universitatiei suntu publice. § 15. Afacer’ile universitatiei se conducu pre barea resolutiuniloru adunarei generali de biroulu centralu alu universitatiei. Capulu acestui birou e presidentulu adunarei generali a universitatiei, oficialii suntu secretariulu si cassariulu universitatiei, cari se alegu de adunarea universitatiei cu majoritate generale de voturi. Ceilalți oficiali ai oficiului centralu si salarisarea tuturora oficialiloru din biroulu centralu se dispune de adunarea universitatiei cu aprobarea ministrului. Chiamarea contabilitatiei, de a examina socotelele cetatiloru si comuneloru din fundulu regiu, inceta. § 16. Ministrulu de interne determina in intielesulu punctului d) (§ 8) cele 11 cercuri de alegere ce se voru forma ascultandu adunarea universitatiei sasesci esistente. In asemene modu se va statori modulu pentru alegerea membriloru la adunarea universitatiei. Prim’a adunare generale inse ce se va forma pre barea acestei legi statoresce cu aprobarea ministrului de interne normele de discursiune ale adunarei universitatiei si regulamentulu de afaceri alu oficiului centralu alu universitatiei. § 17. De averea asia numiteloru diepte judetie dispunu acei membri din adunarea universitatiei, cari representa acele cetati si cercuri din fundulu reg. de până acum, cari la olalta suntu proprietarii averei celoru siepte judetie. Notariulu acestei adunări este secretariulu universitatiei si sfer’a sea de activitate relativa la averea acest’a este identica cu aceea, pre care o statoresce legea de fatia relativa la averea universitatiei pentru adunarea universitatiei. § 18. Adunarea generale a celoru siepte judetie se va tiene la tempulu candu se tiene adunarea generale a universitatiei. O deosebita conchiamare a ei nu e de lipsa. § 19. In ce mesura si modu se va contribui din averea celoru siepte judetie la spesele biroului centralu alu universitatiei, (asupr’a acestui lucru) se va intielege adunarea universitatiei cu adunarea celoru siepte judetie, neputendu-se in se intielege amendoue aceste adunări in privinti’a acest’a, întrebarea se va decide prin ministrulu de interne. § 20. Tempulu inactivarei acestei legi ’nu determina ministrulu de interne, cu esecutarea acestei legi inse se insarcineza ministrulu de interne si ministrulu de culte si instrucțiune. Budapest’a 23 Febr. 1876. Colomanu Tisza mp. Bomani ’a. Cetimu in „Tromp. Carp.“ dela 8 ale curentei : Armat’a romana si din generalii Florescu» Urmările ce se urmeza in tóte statele Europei, — in prevederea negresita a unei complicări a cestiunei orientului, chiaru si in urm’a primirei notei comitetului Andrássy de catra sublim’a Porta, despre care se preocupa inca cu dreptu cuventu amicii pacei, •— au facutu, ca Romani’a sa ia si dens’a orecari precatiuni indispensabile, spre a nu fi surprinsa prin vre-o impregiurare neașteptata si spre a pute face la casa, ca puternicii sei vecini sa respecteze neutralitatea ce trebuie sa o pastramu, pre câtu tempu interesele tierei nu ne suntu angagiate. Acesta prevedere neașteptata in impregiurarile de fatia o datorimu mai alesu ministrului nostru de resbelu, d. generalu Florescu, care n’a crutiatu nimicu, ca sa aduca armat’a nóstra la inaltimea unde se afla ea astazi, pre temeiulu prudentei organisari dela 1872. In adeveru, cine n’a constatatu pana adi, ca dela venirea la ministeriulu de resbelu a generalului Florescu armat’a romana a luatu celu mai mare aventu ? Cine a facutu, cu grănicerii, acei paduori a frontierei nóstre cari până la 1872 nu se putéu disciplina, sa se insufle de odata de spiritulu adeveratu militaru , ca ei sa nu se mai considere dreptu nisce corpuri depindenti numai cu numele de ministeriulu de resbelu, impotrivindu-se si nesupunendu-se chiaru, ca la anulu 1866, la ordinele siefiloru loru, spre a se concentra cu celelalte trupe adunate pre malulu Argesiului; — cine a parvenitu, dicemu déca nu generalulu Florescu, sa faca dintr’ensii o armata solida, regulandu-i împreuna cu dorobanții deveniti astazi calarasi, si formandu dintrensii opta regimente de soldati bine disciplinati bine imbracati si bine echipati ? Oricine pate sa merga sa admire depositele de munitiuni de totu feliulu, ce poseda astazi fiacare din aceste regimente nou create. Nu s’a uitata inca greutatile ce intempinase guvernulu in 1866, spre a concentra o parte din armata, ce era pusa prin picioru de resbelu, si mai alesu cu ce a nevointia s’au pututu aduce companiele de grăniceri, pre cându cu totii soimii, cu câta înlesnire s’au facutu diferitele concentrari dela 1872 incece, dar’ mai cu osebire cea dela 1874, cându avuremu onorea sa vedemu intre noi si ofiteri străini, trimisi anume de tóte puterile, ca sa asiste la marile manevre de tomna esecutate cu atât’a precisie de cât la cele 4 divisii, ce compunu armat’a nóstra. Era o adeverata satisfacție pentru armat’a nóstra si o adeverata mândria pentru români, cându ofiterii străini, urmarindu cu multa atentiune tóte peripetiile manevreloru, au recunoscutu solemnelu, cu Romani’a poseda o adeverata armata, o armata capabila sa intre in campanie; •— dar’ acésta apreciare nu este o fala, ce cu dreptu cuventu se cuvine acelui’a, care a organisatu armat’a ? . . . Intre multele imbunatatiri ce s’au adusu armatei, si cari suntu de cea mai mare importantia, pentru ca de aci depinde soliditatea ei, este mai departe, infiinttarea scalei de suboficeri, destinata a forma ofiteri instruiți pentru infanteri’a de linia, pentru armat’a teritoriala si pentru cavaleria; si apoi infiinttarea sculei pentru formarea sergentiloru si caporaliloru pentru armat’a teritoriala ; caci după cum a spus’o unu mare capitanu strainu, „daca vrei sa ai o armata buna, pregatesce mai intâiu cadrele.“ Cu câta mandria nu trebuie sa vedemu infanteri’a nóstra de linia, care cu arm’a principala a oricarei armate, si care se compune din 8 regimente de linie, de 8 reg. de dorobanți, de 4 batalióne de venatori si de 1 bat. de geniu, a ajunsu, prin mult’a ingrijire pusa de toti siefii cu ocasiunea aplicarei noiloru regulamente, a fi o adeverata scóla de modelu! Cum se nu progreseze astfeliu de corpuri, cându s’au introdusu cu cea mai mare staruintia in tóte regimentele scoli de totu feliulu, scoli ce provoca emulati’a intre tinerii soldați inteliginti, cari vedu cu multiumire ca prin invetiatur’a solida militară potu aspira la epoletu, iar’ nu cum era mai nainte, cându înaintarea loru se marginea numai până la gradulu de sergentu! Artileri’a care jóca unu asiu mare rolu in lupta, după cum s’a constatatu in sângerosulu resbelu francesogermanu, a fostu si este de asemenea obiectulu unei seriose preocupari a ministrului nostru de resbelu. Cele 2 reg. de artileria poseda astadi guri de focu după sistemulu celu mai nou, sistemulu Krupp, fabricate la celebr’a usina de la Essen in Prusi a. — Amendoue inse aceste regimente, desi suntu bine echipate, potu sa mai aiba trebuintta de orecari provisiuni, de munitiuni si altele, ce nu putemu prevedea aci. Trecendu si la arm’a cavaleriei, gasimu si aci urme de matura prevedere. Astfel in regimentele de rosiori suntu astazi bine echipate, posedandu harnastamente complecte noui. — Câtu pentru cavaleri’a de districte, ce formeza cele 8 regimente de calarasi s’au luatu cele mai urgente mesuri pentru remontarea loru cu cai de mesur’a reglementara prevediuta la caii regimenteloru de roșiori, astfel iu ca in curentu aceste regimente voru fi echipate complecta. După putinele detaliuri ce deteramu aci in prescurtare despre starea armatei nóstre, si după câte voru fi constatatu si lectorii noștri competenți in materii militare, avemu ferm’a convicțiune, ca in starea in care ne aflamu astazi, Romani’a este destulu de tare, nu spre a face resbele mari, dara spre a face sa se respecteze teritoriulu seu, si spre a-si apera esistenti’a sea. Si constatându aceste mari progrese date armatei nóstre de actualulu ministru de resbelu, dicemu ca d. generalu Florescu si-a castigatu adeverate titluri la recunoscinti’a patriei sele, pre care nici unu românu adeverata nu i le va contesta. Onore lui ! . . . La cesthnica orientala. In mului trecutu, dice „Aleg. lib.“ de la 13 Febr.ariu comunicata lectoriloru nostri, după o telegrama espediata din Ragus’a, cu dat’a de 16 cuvinte, ca capii insurgentiloru, intr’uniti sub presiedinti’a Peko Pavlovici, au respinsu reformele propuse prin not’a lui Andrassy si decretate de Porta, sub motivulu ca densii nu considera faptulu decatu ca nisce intrige diplomatice, si ca, pentru a da o sancțiune acestui refusu, insurgenții se pregatau pentru a lupta cu turcii in regiunea Poglitiei. „Republica francesa“ dela 19 cuvinte, reproducendu acesta scrie, o insotiesce de nisce comentarii, pre cari le publicamu si noi aci in vederea interesului ce ele presinta pentru Romani’a mai alesu. Iéta intr’adeveru, ce dice acesta diariu : „Ce voru face puterile ? Déca aru trebui sa conjecturamu ceva după preparativele făcute deja, s’aru pute crede ca in fati’a neputintiei recunoscute a Porției si a imposibilitatiei in care pare a se gasi, —• lipsita de omeni si de bani, — de a se face stăpână pre insurectiune, Austro-Ungari’a pentru securitatea fruntarieloru carei’a insurectiunea este acusata a o compromite, aru parea dispusa sa intervina materialicesce, după cum se spune o data intr’unu documentu oficialu, ocupându Brzegovin’a. Trupe numerose suntu grămădite prelungulu fisierei sele orientale, si noi nave din flot’a sea s’au trimisu in apele blecului. De alta parte insa, Romania, Serbi’a si Muntenegrulu păru a voi si densele sa jóce unu rolu in acesta afacere. Romani’a cumpera in câtimi însemnate materialu de artileria si ni se asigura ca dens’a ’si chiama reservele. Serbi’a este gat’a, si Muntenegrulu a declarata deja ca i-aru fi cu neputintia a respunde altufeliu de câtu prin resbelu esigintieloru Turciei relativu la feliulu de neutralitate ce aru voi sa i se impună. In fine, desi cu reserva, tonulu presei rusesci nu permite unu singura momenta indointi’a ca ocuparea provincieloru resculate de catva trupe austriace nu este vediuta forte rea in Rusi’a. „In acesta stare de lucruri, noi nu gasimu esagerate nelinis cele ce manifesta, intr’unu lungu articolu de fondu, „Corespondinti’a austriaca“ dela 16 Februariu : „Desigura pentru Orienta, dice acésta fóra, s’a inventata proverbulu atâta de desu repetata, dilele se succedu si nu se asemana.“ In certe momente, pare ca linistea se produce si ca orice tema seriosa trebuie sa dispară definitivii. Apoi indata se ridică episode neașteptate cari denota o adenca tulburare in spirite, murmure surde care e cu neputintia a nu le cunosce si cari reveleza persistenti’a zeului de care sufere, nu numai pe insufla balcanica, dara tata partea continentului europeau, care, intr’unu modu seu intr’altulu, are câte ceva de facutu cu cestiunea Orientului.“ „ Corespond, austriaca“ constata ca, dela inchiderea scupeinei, care urma sa fia semnalulu liniscirei spiriteloru in Serbi’a, situatiunea, din contra, s’a agravatu, si s’a manifestata o fierbere primejdiósa: „Agitatiunea spiriteloru, continua fói’a austriaca, ne mai gasindu in finulu parlamentului unu derivativa suficienta, amu isbucni astadi prin tóte mediele, in asta gradu ca principele nu-si mai póte face cea mai mica ilusiune. Déca insurectiunea nu se va potoli cu totulu in unu scurta tempu, prevederile esprimate de cornitele Andrassy in not’a sea catra Turci’a se voru realisa negresitu: junele principe alu Serbiei se va vede neputinciosu de a contiene aventura poporului seu, care este impacienta de a alergă la arme. Pre fiacare di partitulu de acțiune devine mai forte la Belgradu, si nu va fi cu neputintia ca intr’o buna diminetia telegrafulu sa ne anuncie intorcerea dlui Ristici in capulu afaceriloru. Inca dela recent’a sea trecere pre la putere, acesta barbata de statu, a practicata, in adeveru, politica de espectativa: era mai multa, a potolita spiritele decâtu le-a surescitatu; dara, de atunci si până acum, circumstantiele s’au modificatu, si intarcerea sea aru ave astazi o semnificare cu totulu altureliu caracteristica.“ „In Romani’a, „Corespondinti’a austriaca“ cauta a descoperi adeveratele motive ale demisiunei dlui Catargi si ale intarcerei sale la putere. Ea reamintește ca cabinetulu a cerutu, de curendu, unu credita estraordinariu de 4 milióne, alegându ca Romani’a, care nu cugetă a atacă pre nimeni, voia pura si simplu a se pune in stare de aperare si a se prepară a face fatia la orice eventualități. Cu tote afirmările cabinetului românu, „Corespondinti’a“ crede ca perspectiv’a resbelului a provocata demisiunea dlui Catargi si ca, retragându-si o, elit a voita a-si consolida situatiunea pentru casulu cându eventualitățile pre cari le prevede s’aru realisa: „Ori câtu de sincera aru fi in afirmările sele, cabinetulu Catargi, dice fur’a vienesa, prevede ca se potu ivi eventualități in cari aru trebui sa ia locu si in cari va trebui sa aiba o politica acentuata. Elu a simtitu ca are nevoia de o fortia necontestata spre a face fatia acestora dificile cazuri ce potu supraveni in modu improvisatu.“ etc. Varietati. *** Balulu romanescu din Vien’a a esitu splendidu. M. S. Imperatulu n’a participate, dar’ a donata societatiei 100 fi. si M. S. Imperates’a 50 fi. —• Deputatiunea care ia invitatu a fostu forte bine primita. *** Esinăâri. Intr’o scurta notitia amu atinsu in unului din numerii trecuti despre estindurile din diverse