Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-02-19 / nr. 15

59 sosirea ei, sa se considere de apro­bata. § 13. Déca presidentulu e de opi­­niune, ca adunarea generale a trecutu preste sfer’a de activitate sau déca nu póte sustiene ordinea, elu are drep­­tulu sa sisteze siedinti’a si la casa de repetire sa o amâne pre patru s­­pre diece dile. In casulu acest’a e da­tori’a presidentului sa dea ministrului de interne unu raportu motivatu. § 14. Siedintiele adunarei gene­rali a universitatiei suntu publice. § 15. Afacer’ile universitatiei se conducu pre barea resolutiuniloru adu­narei generali de biroulu centralu alu universitatiei. Capulu acestui birou e presidentulu adunarei generali a uni­­versitatiei, oficialii suntu secretariulu si cassariulu universitatiei, cari se alegu de adunarea universitatiei cu majo­ritate generale de voturi. Ceilalți ofi­ciali ai oficiului centralu si salarisarea tuturora oficialiloru din biroulu cen­tralu se dispune de adunarea univer­sitatiei cu aprobarea ministrului. Chia­­marea contabilitatiei, de a examina socotelele cetatiloru si comuneloru din fundulu regiu, inceta. § 16. Ministrulu de interne de­termina in intielesulu punctului d) (§ 8) cele 11 cercuri de alegere ce se voru form­a ascultandu adunarea uni­versitatiei sasesci esistente. In ase­mene modu se va statori modulu pen­tru alegerea membriloru la adunarea universitatiei. Prim’a adunare generale inse ce se va form­a pre barea acestei legi statoresce cu aprobarea ministrului de interne normele de discursiune ale adunarei universitatiei si regulamen­­tulu de afaceri alu oficiului centralu alu universitatiei. § 17. De averea asia numiteloru diepte judetie dispunu acei membri din adunarea universitatiei, cari re­­presenta acele cetati si cercuri din fundulu reg. de până acum, cari la olalta suntu proprietarii averei celoru siepte judetie. Notariulu acestei adu­nări este secretariulu universitatiei si sfer’a sea de activitate relativa la ave­rea acest’a este identica cu aceea, pre care o statoresce legea de fatia rela­­tiva la averea universitatiei pentru adunarea universitatiei. § 18. Adunarea generale a ce­­loru siepte judetie se va tiene la tem­­pulu candu se tiene adunarea gene­rale a universitatiei. O deosebita con­­chiamare a ei nu e de lipsa. § 19. In ce mesura si modu se va contribui din averea celoru siepte judetie la spesele biroului centralu alu universitatiei, (asupr’a acestui lu­cru) se va intielege adunarea univer­sitatiei cu adunarea celoru siepte j­u­­detie, neputendu-se in se intielege a­­mendoue aceste adunări in privinti’a acest’a, întrebarea se va decide prin ministrulu de interne. § 20. Tempulu inactivarei acestei legi ’nu determina ministrulu de in­terne, cu esecutarea acestei legi inse se insarcineza ministrulu de interne si ministrulu de culte si instrucțiune. Budapest’a 23 Febr. 1876. Colomanu Tisza m­p. B­o­m­­­a­n­i ’a. Cetimu in „Tromp. Carp.“ dela 8 ale curentei : Armat’a romana si din generalii Florescu» Urmările ce se urmeza in tóte statele Europei, — in prevederea ne­­gresita a unei complicări a cestiunei orientului, ch­iaru si in urm’a primirei notei comitetului Andrássy de catra sublim’a Porta, despre care se preo­cupa inca cu dreptu cuventu amicii pacei, •— au facutu, ca Romani’a sa ia si dens’a ore­cari precatiuni indis­pensabile, spre a nu fi surprinsa prin vre-o impregiurare neașteptata si spre a pute face la casa, ca puternicii sei vecini sa respecteze neutralitatea ce trebuie sa o pastramu, pre câtu tempu interesele tierei nu ne suntu angagiate. Acesta prevedere neașteptata in­­ impregiurarile de fatia o datorimu mai alesu ministrului nostru de res­­belu, d. generalu Florescu, care n’a crutiatu nimicu, ca sa aduca armat’a nóstra la inaltimea unde se afla ea astazi, pre temeiulu prudentei orga­­nisari dela 1872. In adeveru, cine n’a constatatu pana adi, ca dela venirea la ministe­­riulu de resbelu a generalului Florescu armat’a romana a luatu celu mai mare aventu ? Cine a facutu, cu grănicerii, acei padu­ori a frontierei nóstre cari până la 1872 nu se putéu disciplina, sa se insufle de odata de spiritulu adeve­­ratu militaru , ca ei sa nu se mai con­sidere dreptu nisce corpuri depindenti numai cu numele de ministeriulu de resbelu, impotrivindu-se si nesupu­­nendu-se chiaru, ca la anulu 1866, la ordinele siefiloru loru, spre a se con­centra cu celelalte trupe adunate pre malulu Argesiului; — cine a parve­nitu, dicemu déca nu generalulu Flo­rescu, sa faca dintr’ensii o armata so­lida, regulandu-i împreuna cu doro­banții deveniti astazi calarasi, si for­man­du dintrensii opta regimente de soldati bine disciplinati bine imbra­­cati si bine ech­ipati ? Ori­cine pate sa merga sa admire depositele de munitiuni de totu fe­­liulu, ce poseda astazi fia­care din a­­ceste regimente nou create. Nu s’a uitata inca greutatile ce intempinase guvernulu in 1866, spre a concentra o parte din armata, ce era pusa prin picioru de resbelu, si mai alesu cu ce a nevointia s’au pututu a­­duce companiele de grăniceri, pre cându cu totii soimii, cu câta înles­nire s’au facutu diferitele concentrari dela 1872 incece, dar’ mai cu osebire cea dela 1874, cându avuremu onorea sa vedemu intre noi si ofiteri străini, trimisi anume de tóte puterile, ca sa asiste la marile manevre de tomna ese­­cutate cu atât’a precisie de cât la cele 4 divisii, ce compunu armat’a nóstra. Era o adeverata satisfacție pen­tru armat’a nóstra si o adeverata mân­dria pentru români, cându ofiterii străini, urmarindu cu multa atentiune tóte peripetiile manevreloru, au recu­noscutu solemnelu, cu Romani’a po­seda o adeverata armata, o armata capabila sa intre in campanie; •— dar’ acésta apreciare nu este o fala, ce cu dreptu cuventu se cuvine acelui’a, care a organisatu armat’a ? . . . Intre multele imbunatatiri ce s’au adusu armatei, si cari suntu de cea mai mare importantia, pentru ca de aci depinde soliditatea ei, este mai departe, infiinttarea scalei de subofi­­ceri, destinata a forma ofiteri instruiți pentru infanteri’a de linia, pentru ar­mat’a teritoriala si pentru cavaleria; si apoi infiinttarea sculei pentru for­marea sergentiloru si caporaliloru pen­tru armat’a teritoriala ; caci după cum a spus’o unu mare capitanu strainu, „daca vrei sa ai o armata buna, pre­­gatesce mai intâiu cadrele.“ Cu câta mandria nu trebuie sa vedemu infanteri’a nóstra de linia, care cu arm’a principala a ori­carei armate, si care se compune din 8 re­gimente de linie, de 8 reg. de doro­banți, de 4 batalióne de venatori si de 1 bat. de geniu, a ajunsu, prin mult’a ingrijire pusa de toti siefii cu ocasiunea aplicarei noiloru regulamen­te, a fi o adeverata scóla de modelu! Cum se nu progreseze astfeliu de corpuri, cându s’au introdusu cu cea mai mare staruintia in tóte regimen­tele scoli de totu feliulu, scoli ce provoca emulati’a intre tinerii soldați inteliginti, cari vedu cu multiumire ca prin invetiatur’a solida militară potu aspira la epoletu, iar’ nu cum era mai nainte, cându înaintarea loru se marginea numai până la gradulu de sergentu! Artileri’a care jóca unu asiu mare rolu in lupta, după cum s’a consta­tatu in sângerosulu resbelu franceso­germanu, a fostu si este de asemenea obiectulu unei seriose preocupari a ministrului nostru de resbelu. Cele 2 reg. de artileria poseda astadi guri de focu după sistemulu celu mai nou, sistemulu Krupp, fabricate la celebr’a usina de la Essen in Prusi­ a. — Amen­­doue inse aceste regimente, de­si suntu bine echipate, potu sa mai aiba tre­­buintta de ore­cari provisiuni, de mu­nitiuni si altele, ce nu putemu pre­vedea aci. Trecendu si la arm’a cavaleriei, gasimu si aci urme de matura preve­dere. Astfel in regimentele de rosiori suntu astazi bine echipate, posedandu harnastamente complecte noui. — Câtu pentru cavaleri’a de districte, ce for­­meza cele 8 regimente de calarasi s’au luatu cele mai urgente mesuri pen­tru remontarea loru cu cai de me­­sur’a reglementara prevediuta la caii regimenteloru de roșiori, astfel iu ca in curentu aceste regimente voru fi echipate complecta. După putinele detaliuri ce dete­­ramu aci in prescurtare despre starea armatei nóstre, si după câte voru fi constatatu si lectorii noștri compe­tenți in materii militare, avemu ferm’a convicțiune, ca in starea in care ne aflamu astazi, Romani’a este destulu de tare, nu spre a face resbele mari, dara spre a face sa se respecteze te­­ritoriulu seu, si spre a-si apera esis­­tenti’a sea. Si constatându aceste mari pro­grese date armatei nóstre de actua­­lulu ministru de resbelu, dicemu ca d. generalu Florescu si-a castigatu a­­deverate titluri la recunoscinti’a pa­triei sele, pre care nici unu românu adeverata nu i le va contesta. Onore lui ! . . . La cesthnica orientala. In m­ului trecutu, dice „Aleg. lib.“ de la 13 Febr.­ariu comunicata lec­­toriloru nostri, după o telegrama es­­pediata din Ragus’a, cu dat’a de 16 cuvinte, ca capii insurgentiloru, intr’u­­niti sub presiedinti’a Peko Pavlovici, au respinsu reformele propuse prin not’a lui Andrassy si decretate de Porta, sub motivulu ca densii nu con­sidera faptulu decatu ca nisce intrige diplomatice, si ca, pentru a da o sanc­țiune acestui refusu, insurgenții se pre­­gatau pentru a lupta cu turcii in re­giunea Poglitiei. „Republic­a francesa“ dela 19 cu­vinte, reproducendu acesta scrie, o in­­sotiesce de nisce comentarii, pre cari le publicamu si noi aci in vederea in­teresului ce ele presinta pentru Ro­mani’a mai alesu. Iéta intr’adeveru, ce dice acesta diariu : „Ce voru face puterile ? Déca aru trebui sa conjecturamu ceva după preparativele făcute deja, s’aru pute crede ca in fati’a neputintiei recunos­cute a Porției si a imposibilitatiei in care pare a se gasi, —• lipsita de omeni si de bani, — de a se face stă­până pre insurectiune, Austro-Ungari’a pentru securitatea fruntarieloru carei’a insurectiunea este acusata a o com­promite, aru parea dispusa sa inter­­vina materialicesce, după cum se spune o data intr’unu documentu oficialu, ocupându Brzegovin’a. Trupe numerose suntu grămădite pre­lungulu fisierei sele orientale, si noi nave din flot’a sea s’au trimisu in apele blecului. De alta parte insa, Romania, Serbi’a si Muntenegrulu păru a voi si densele sa jóce unu rolu in acesta afacere. Romani’a cumpera in câtimi însem­nate materialu de artileria si ni se asigura ca dens’a ’si chiama re­­servele. Serbi’a este gat’a, si Muntene­grulu a declarata deja ca i-aru fi cu neputintia a respunde altufeliu de câtu prin resbelu esigintieloru Turciei relativu la feliulu de neutralitate ce aru voi sa i se impună. In fine, de­si cu reserva, tonulu presei rusesci nu permite unu singura momenta in­dointi’a ca ocuparea provincieloru res­­culate de catva trupe austriace nu este vediuta forte rea in Rusi’a. „In acesta stare de lucruri, noi nu gasimu esagerate nelinis cele ce ma­nifesta, intr’unu lungu articolu de fondu, „Corespondinti’a austriaca“ dela 16 Februariu : „De­sigura pentru Orienta, dice acésta fóra, s’a inventata proverbulu atâta de desu repetata, dilele se suc­­cedu si nu se asemana.“ In certe mo­mente, pare ca linistea se produce si ca ori­ce tema seriosa trebuie sa dis­pară definitivii. Apoi indata se ridică episode neașteptate cari denota o adenca tulburare in spirite, murmure surde care e cu neputintia a nu le cunosce si cari reveleza persistenti’a zeului de care sufere, nu numai pe in­sufla balcanica, dara tata partea con­tinentului europeau, care, intr’unu modu seu intr’altulu, are câte ceva de facutu cu cestiunea Orientului.“ „ Corespond, austriaca“ consta­ta ca, dela inchiderea scupeinei, care urma sa fia semnalulu liniscirei spiri­­teloru in Serbi’a, situatiunea, din con­tra, s’a agravatu, si s’a manifestata o fierbere primejdiósa: „Agitatiunea spiriteloru, continua fói’a austriaca, ne mai gasindu in finulu parlamentului unu derivativa sufici­enta, amu isbucni astadi prin tóte me­­diele, in asta gradu ca principele nu-si mai póte face cea mai mica ilusiune. Déca insurectiunea nu se va potoli cu totulu in unu scurta tempu, pre­vederil­e esprimate de cornitele An­­drassy in not’a sea catra Turci’a se voru realisa negresitu: junele principe alu Serbiei se va vede neputinciosu de a contiene aventura poporului seu, care este impacienta de a alergă la arme. Pre fia­care di partitulu de ac­țiune devine mai forte la Belgradu, si nu va fi cu neputintia ca intr’o buna diminetia telegrafulu sa ne anun­­cie intorcerea dlui Ristici in capulu afaceriloru. Inca dela recent’a sea tre­cere pre la putere, acesta barbata de statu, a practicata, in adeveru, poli­tica de espectativa: era mai multa, a potolita spiritele decâtu le-a sures­­citatu; dara, de atunci si până acum, circumstantiele s’au modificatu, si in­tarcerea sea aru ave astazi o semni­ficare cu totulu altureliu carac­teristica.“ „In Romani’a, „Corespondinti’a austriaca“ cauta a descoperi adevera­­tele motive ale demisiunei dlui Catargi si ale intarcerei sale la putere. Ea reamintește ca cabinetulu a cerutu, de curendu, unu credita estraordinariu de 4 milióne, alegându ca Romani’a, care nu cugetă a atacă pre nimeni, voia pura si simplu a se pune in stare de aperare si a se prepară a face fatia la ori­ce eventualități. Cu tote afir­mările cabinetului românu, „Cores­pondinti’a“ crede ca perspectiv’a res­­belului a provocata demisiunea dlui Catargi si ca, retragându-si o, elit a voita a-si consolida situatiunea pentru casulu cându eventualitățile pre cari le prevede s’aru realisa: „Ori câtu de sincera aru fi in afirmările sele, cabinetulu Catargi, dice fur’a vienesa, prevede ca se potu ivi eventualități in cari aru trebui sa ia locu si in cari va trebui sa aiba o politica acentuata. Elu a simtitu ca are nevoia de o fortia necontestata spre a face fatia acestora dificile cazuri ce potu supraveni in modu impro­­visatu.“ etc. V­a­r­i­e­t­a­t­i. *** Balulu romanescu din Vien’a a esitu splendidu. M. S. Imperatulu n’a participate, dar’ a donata societatiei 100 fi. si M. S. Imperates’a 50 fi. —• Deputatiunea care ia invitatu a fostu forte bine primita. *** Esinăâri. Intr’o scurta no­­titia amu atinsu in unului din numerii trecuti despre estindurile din diverse

Next