Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-02-19 / nr. 15

60 parti ale Europei. De atunci incace diurnalele nu inceteza ele a aduce telegrame si raporte despre devastatiunile ce face elementulu neinduratu, ap’a, cu acasiunea desghietiului din urma. Cu deosebire raportele din Ungari’a si din Austri’a descriu pre largu gróz’a ce au respanditu elementulu desfrenatu in locuitorii de lângă fluviele si riurile mai mari. Dela Budapest’a ne aduce „P. Lf.“ de Sarmbata sér’a o icóna, carea ilustreza forte fidelu situatiunea cea posomorita a capitalei ameninttata de estindarea Dunărei. Vineri noptea spre Sambata salve de tunuri au anunciatu catastrofa. Dunarea au eruptu dela hotarulu Békásmegyului si a luatu Bud’a vechiu dela spate, inundandu si acoperindu cu apa stradele magazinului, biedului, trei inimi, câmpului, strad’a mica si a fortaretiei, strad’a ciocârliiloru si drumulu de ti éra. Va sedica unu cercu intregu. Numai punctele de o inaltime de 17—28 urme au remasu ca nisce insule in marea improvisata. Mai tarziu după ce a sositu catastrofa s’au cotropit cu mai multe case. Pesta noa inca n’a fostu in micu pericula si de acolo se spune de cotropirea mai multora edificie; din partea cetatiei numita Franzstadt a trebuitu sa se strămute locuitorii precum si din celelalte parti inundate si amenintiate de inundare. Bolnavii din spitale, invalidii din asiluri si arestantii din arestari au trebuitu sa se strămute, care pre unde au pututu găsi unu locu de scutintia. In situatiunea acést’a infioratóre locuitorimea capitalei a avutu o buna mâna de ajutoriu in comissiunea esmisa de magistrata anume pentru intempinarea periculului pre câtu se póte si pentru ameliorarea sortiei celoru ce nu li se putură mântui averea si locasiurile de catastrofa. Dela Vien’a si Prag’a mai acelesi descrieri despre devastări si pagube colosale causate de estindarea Dunărei si Moldovei. Din Saxoni’a, Prussi’a si din alte parti mai acelesi scrri incatu cu dreptu cuventu scrie o foia din Vien’a, ca se pare ca elementulu despre care nu e vorb’a s’a conjuratu asupr’a Europei, caci s’a pornitu deodata in atâtea parti cu o furia nepomenita de mai multe decenie. *** (Sortea unui rege.) La 20 Februarie muri in spitalulu din Milano (Mailand) Leo Comnenus, principe de Lusignan, ai carui predecesori despre tata au fostu imperatii orientului, iar cei despre mama au participatu la cruciade sub Gottfried de Buillon si au domnitu ca regi preste Cipru. Reposatulu insusi a purtatu inainte cu 20 ani sceptru si corona la marginele de Chorassan, de unde fu alungatu de catva ruși. După ce a calatoritu Europ’a intrega cersindu, veni la Milano, unde si termina viéti’a pre asternutulu celu da misericordi’a publica seraciloru. Repausatulu a lasatu după sine o femeia si 6 copii in cea mai frageda etate. *** n Vocea Covurluiului“ apare in Galati de 4 ani neintreruptu. Acestu dinariu, ce apare in formatu mare, poseda unu servitiu telegraficu alu seu, publica in colonele sele articole politice interne si esterne; articole Bcentifice, literare, economice, juridice etc.; reviste comerciale; varietăți instructive si amuiante , cronice, etc. etc. In foiletonu romanurile cele mai frumóse. Pre la finea lunei Februarie incepe publicarea unui nou si interesantu romanu: „Misterele Indiei“ Abonantii noi vom primi, după cerere tóte numerele dela inceputulu aparitiunei noului romanu. Abonamentulu. pre anu 20 fr. pre % anu 10 fr. (Scene infricosiate intr’unu teatru.) O corespundintia din Filadelfi’a ni impartasiesce urmatórele amenintimi despre marea nenorocire ce s’a intemplatu la 5 Febr. in teatrulu din Cincinnati. In casa de opera a lui Robinson a fostu ăstadi mai multu de 2500 persóne, in cea mai mare parte mineri si copii, cari voiau se asisteze la ultim’a representare a spectacolului „Republica cea mare.11 Putieru după 2 ore cându sa se ridice cortin’a in susu, s’a intorsu in galeria o lumina usiara de calciu si se lati unu mirosu usioru de chemicale archetarie. Unii fricoși strigară „focu“ si strigarea trecu de la o persona la alt’a. Majoritatea publicului sari spaimentata in susu, daraamenii din vestibulu nu manifestară inca nice o panica. Strigarea s’a escata mai intâiupre balconi si aci, precum si in galeria de asupr’a domina cea mai mare iritatiune. Inspaimentati se indesara omenii la trepte si pe trepte in rosu. La palele trepteloru se loviră cei doi torinti opusi si vestibululu se indesu de omeni. Patru trepte de marmora ducu din vestibulu afara si cei ce se coborau pre ele era impinsi de cei ce veniau după densii. In scurtu tempu vestibululu nu era decâtu o massa de mueri si copii intinsi pre josu, cari facéu trei si patru preste olalta. Aici se intemplara scenele cele mai sfasietorie. Si pre trept’a de susu era la o întorsătură unu locu, unde omenii se îndesau ca legați si resultatulu era torture si mórtea. Strigarea „focu“ dela persónele ce erau in launtru a causatu in afara unu alarmu si indata se sau scriea despre nenorocire. In vestibulu a fostu intemplarea cea mai slaba. Unu observatoru ni spune, ca sterea pre drumu si indata ce intielese strigarea de focu voi sa intre, dara nu străbătu decâtu până la mijloculu vestibulului, caci acestea se implu la momentu cu persanele ce veneau din intru. Unii dintre cei dintâiu cari se aruncara afara, se coborira pe trepte josu si mulțimea ce urma după densii era de frica asta condusa, incatu nu se gandea decâtu sa iese numai afara. Aspectulu era infricosiata. Barbati si mueri gemeau, copiii strigau si gazgaiturele aretau, ca unii au muritu calcati. Mai multu barbati ce veniau intr’ajutoriu de pre drumu, se incercara sa scota pre omeni pre catu se potea afara, dara mulțimea venea continuu indesandu-se. Celu putieru 150 omeni era îngrămădiți aci si după densii unduia mulțimea fara de a pute delatura pedeasa. Doi policisti robusti străbătură in localulu unde se dau biletele si le succese a-si face drumu printre poporu a ajunge la usiele din intru si a respinge mulțimea in casa. Acesta a delatura apesarea, făcu aeru celora ce se aflau in vestibulu, altmintrenea pierderea de vieți omenesci era si mai considerabila. Vestibululu se goli de vii si morți, si mulțimea se potu misca in orecare ordine. Noule persane au remasu morte la acést’a nenorocire, intre cari 5 copii, 7 au fostu greu vatamate, doi dintre acesti’a au muritu. Mai bine de 30 suntu mai multu seu mai putieni atacati. O femeia a muritu de frica pe scaunu, alt’a s saritu de pre galerie in parchetu. Rara s’au intemplatu atari scene infricociate ca la nenorocirea acest’a. *** Productiunile librăriei germane in 1875. — In 1875 s’au publicatu in Germani’a 12,516 opere noue. In acesta numera cârtile de pedagogia figureza pentru 1328 articule; jurisprudenti’a politic’a si statistic’a, 1177; teologi’a, 1084; frumósele litere, 1051; medicin’a si arta veterinara 791; comercialu si industri’a 576; frumósele arte 478; masinele, drumurile de feru, minele, constructiunile 394; arta militară 316; geografi’a si caletoriele 314; cartele geografice 216; matematicele 200 etc. *** Reuniunea femeiloru române din Iassi. — Dela acesta societate inca amu primitu darea sea de sema financiara pre 1874, din care se constata progresulu constanta a acestei societăți. Nu avemu in de ajunsu cuvinte spre a lauda scopulu acestei societati care si-a luatu misiunea nobila pentru educarea femeiloru române. Ii dorimu succesulu celu mai eclatantu. Unu, pungasiu ghibaciu. — Dilele trecute s’a preumblatu prin Galati in Romani’a anume Luc’a Stavri, arnautu supusu grecu, care se dedea de specialistu pentru vindecarea random, si care după ce a reusitu a instela pre mai multi creduli, luândule sume destulu de bunicele, s’a facutu nevediutu. Semnalimentele suntu : corpulu de mijlocu, capulu mare si grosu, fati’a negricióra si lata, mustetile roșcovane si pline, etatea 40—45 de ani. **„. Vesuviulu. — Eruptiunea Vesuviului, atâtu de multu anunciata de câtu-va tempu, pare a fi multu mai apropiata decâtu se așteptă, după cum se scrie din Neapole. Se scie ca in Decembre trecutu simptomele s’au manifestata prin cutremure de pamentu impregiurulu Vesuviului, la Neapole si in mai multe localitati din Itali’a de josu. De atunci craterulu a aratatu mai multa activitate, norii de fumu si massele de vaporuri au crescutu. Corespondentulu scrie ca de mai multe ori a urcatu vulcanulu si s’a convinsu de crescerea intensitatiei in sinulu craterului. Cu o saptamana inainte de a scrie densitatea norului de fumu ce acoperia verfulu era asta de mare incâtu apropiarea de marginele craterului era deja dificila. Junele ajutoriu-astronomu ce asista pe profesorulu Palmieri a asiguratu pe corespondenta ca la ultim’a sea scoborire in crateru, făcută iu fara pericolu, găsise masi’a de focu forte crescută si nivelulu seu radicatu. Savantulu profesoru chiaru, in ultimulu seu buletinu, face sa se presimta eruptiunea cu apropiata, progresulu incetu dar’ continuu a simptomeloru ce amu semnalatu, agitatiunea crescenda a sismografeloru si sguduirile ce se renoescu confirma acesta supositiune. Se pare ca acestu spectacolu a atrasu mass’a de străini ce se gramadescu acum in Neapole. *** Lupulu. — Cu infatist are prósta, aspectu selbatecu, voce ingraditóre, mirosu nesuferitu, naturalii perversu, moravuri feroci, lupulu este unu animalu totu atâtu de odiosu ca si stricatoriu, inutilu chiaru după mórtea sea, caci pereasea nu este intrebuinttata decâtu pentru blani grosiere. Lupulu esista in tóta Europa, afara de insulele britanice unde a fostu distrusu. Elu locuiesce nordulu Asiei, a Americei, si este de credintu ca a patrunsu de prevechiulu continentu in celu nou pre ghietiurile Kamciatcei. Abia crede cineva in actele de ferocitate, de selbatacia rafinata a lupiloru. In păduri, domeniulu seu, lupulu distruge tóte patrupedele, oricari aru fi mari sau mici. Cerbi, capnere, gligani, iepuri, vulpi, paseri, orice preda apuca este pre locu gâtuita, dusa la o parte si sfisiata. Daca nu póte mânca totu, rosturile suntu îngropate, nu pentru a se mai intorce la ele, ci spre a face se dispara intrucâtuva urmele măcelului. Elu urmărește urm’a unui animalu totu atâtu de bine ca si unu ogariu, mirosindu, cautându, observându. Déca intâlnesce nóptea vre-o turma intârziata, oaie s’a dusu. Elu o ia chiaru sub ochii pastoriului. Rigorile iernei inpingu pre lupi la pânda. Ei, ne mai gasindu nimicu de mâncare in păduri, se scobora spre portile locuite, se arunca asupr’a animaleloru domestice, stârnescu impregiurulu locuintieloru, rapescu animalele si paserile, sgamia, sapa pamentulu sub porti si intra furiosi in staule unde omora totu. După ce termina macelulu numai, ’si alege pred’a si o ia. In ciud a proverbului ce pretinde ca lupii nu se mananca intre ei, se póte afirma ca lupii singuri, absolutui singuri se sfasie intre ei in tempo de fume. Carnea loru este atâta de rea, mirosulu loru atâta de patranchetoriu, incâtu nu place tuturora animaleloru fara esceptiune. Numai lupului ’i place carnea asemenului seu. Trebuie sa mai spunemu ca nici unu animalu n’are mai putiena repugnantia decâtu elu pentru cărnurile corupte, infectate, imunde, pre cari le absorbe cu lăcomia. Lupulu nu se mesura cu omulu de câtu cându e inpinsu de fume in tempu de ierni grele. „V. C.“ Redactoru respundietoriu Nicolae Oiștea. Bursa de Viena. Din 18 Februarie (1 Mart.) 1876 Metalicele 5°/0 ................................. 695 — Imprumutulu naționalii 5 °/C (argintii) 72 75 Imprumutulu de statu din 1860 ... 111 50 Acțiuni de banca............................... 884 — Acțiuni de creditu.................... 176 — London................................................ Il4 50 Obligațiuni de desdaunare Unguresci 77 50 „ „ „ Teinisioreno 76 75 _ _ _ Ardelenesci 77 25 „ „ „ Croato-slavone-------Argintu ................................................ 102 30 (îafbinu . ............................................. 5 39 % Napoleonu d'auru (poli)................ 9 17 C o n c n r s ii. Pentru ocuparea statiunei vacante de capelani in comun a bisericesca gr. or. din Secarembu, protopresbiteratulu Gioagiului II-le se escrie concursu până in 14 Martie 1876. Emolumentele suntu: 1. Venitulu stolaru dela 160 familii in suma circiter de 100 fl. v. a. 2. Salariu ficsu ÎOO fl. v. a. 3. Unu jugeru pamentu. 4. Unu jugeru gradina cu pomi si pentru legumi. 5. Locuintia libera si 4 orgii lemne de focu. 6. Facendu servitiulu de notariu la scaunulu protopr. respectivu, va primi o remuneratiune anmale de 50 fl. v. a. Doritorii de a ocupa acésta stațiune, voru așterne petitiunile loru instruite conformu statutului organicu până la terminulu mai susu indicatu la subscrisulu oficiu protopresbiterale. Secarembu 3 Fauru 1876. Oficiulu protopresbiterale. Sabinu Piso , (2—.3) protopr. Nr. 1. 41/1876. Concursu. Devenindu vacantu postulu de notariu comunale in Vale, lângă Saliste se escria concursu cu terminu până in 20 Martiu a. c. st. n. Cu acestu postu e impreunatu unu salariu anuale de 300 fl. v. a., cuartira libera si 3 orgii de lemne precum si o suma aprossimativa de 60 fl. pentru diverse lucruri scripturistice. Petitiunile pentru obtienerea acestui postu provediute cu documentele necesarie despre studiele făcute, despre praci’a de până acum si despre cunoscinti’a perfecta a limbei române, si déca se póte si a altoru limbi din patria suntu a se adresă până la terminulu indicatu la subscrisulu inspectoratu. Sabiiu 18 Februariu 1876. Inspectoratulu cercaalc 3—3 alu Saliste. Editur a si tipariulu tipografiei archidiecesane.