Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-02-22 / nr. 16
65 B) Protocolu. luatu in sinodulu parochialu estraordinariu alu comunei bisericesci......................................................................la.................Martiu 1876 pentru alegerea deputatiloru mireni la sinodulu eparchialu din partea cercului electoralii..........................................in archidiecesa Transilvaniei, conformu normativeloru publicate prin literele archiepiscopesei din 12 Februariu 1876. Nr. 515. Plen. Premergandu celea prescrise in Statutulu organicu, adeca: anunciarea sinodului acestuia cu optu dile mai nainte si celebrarea sântei liturgie impreunate cu chiamarea Duhului santu, precumu si publicarea litereloru archipastoresci provocate mai susu, — sinodulu acest’a parochialu pentru efectuirea actului de alegere, pentru care este intrunitu, s’a constituitu numaidecatu conformu §lui 91. e) din Statutulu organicu, alegandusi pressedinte pre .............................................................................. barbati de incredere pre membrii sinodului acestuia:...................................................... ..........................................și.................................................................or notariu pre............................................................................................................... apoi s’a pusu la cale votisarea publica pentru doi deputați mireni la sinodulu eparcialu din partea cercului electoralu, la care apartiene acést’a comuna, si votisarea a decursu precumu urmeza: Constatanduse si publicanduse acestu resultatu, sinodulu electoralu a decisu: ca protocolulu incheiatu despre actulu acest’a se se cetesca si autentice in presinti’a alegatoriloru ; apoi asta autenticatu se se subscrie de presiedinte, de barbatii de incredere si de notariu ; după acea se se sigileze cu sigilulu parochialu si cu alu presiedintelui sau alu unuia dintre barbatii de incredere, si in fine se se dce la man’a unui barbatu de incredere, cu acea insarcinare, ca acel’a Luni in 15. Martiu vechiu a. c.da 10 ore Înainte de mediadi se se afle in persona la loculu centralu alu scrutiniului, adeca in comun’a.................................................................. acolo se predée protocolulu acest’a la man’a comisariului consistorialu mirenu, apoi ca membru alu colegiului de scrutiniu se fae parte la scrutinarea voturiloru adunate din intregulu cercu electoralu, si in fine după ce voru fi prochlemati deputații, cari voru reesi de aleși, barbatulu nostru de incredere se-si subscrie numele la credentionalele, ce voru fi de a se estradă acelor’a, precumu si la protocolulu colegiului de scrutinare. Datu mai mai susu. Pressedinte ad hoc: Notariu: Barbati de incredere: Nulu cuvinte Numele alegatoriloru Numele celoru doi individi, pe cari au votatu singuraticii alegatoriun Nota: a) La casa de lipsa se pune la midilocu o cusa rubricata intocmia, si aceea se casa, cr firele cosuturei se trecu sub sigilu pe pagin’a ultima.) Nota: b) Peste spaciulu, ce dura va remane golu, se trage o linia curmedisiu, de susu in josu.) Neparticipandu alti alegatori indreptatiti, votisarea s’a incheiatu, si resultatulu ei s’a resumatu astfelu. alegatori au fostu de fatia cu numeru __; din voturile loru duple au capatatu : a ..............................................................................................................voturi; b ............................................... ............................................................. n C............................................................................................................. „ O B dîz.e) S’au datu dar de totu................voturi. Reorganisarea fondului regin si a Universitatiei sasesci. Fetulu de multu asteptatu, alu ministrului de interne actualu, nu numai a vediutu lumin’a, ci a luatu si trupu si forma vidibile. Astadi scimu cu cine resp. ca ce avemu de a face. Vointi’a ministrului de interne, carea in scurtu va fi si acea a corpului legiuitorul din Budapest’a si carea negresitu ca se va bucură si de sancțiunea supremului factoru legiuitoriu, vointi’a acest’a, se va preface in lege; dar’, de cum va proiectulu in decursulu desbateriloru dietali, nu se va mai precisă si amplifică, se va preface intr’o lege munca, carea in locu de a curmă va provocă si in viitoriu, mulțime de certe si neintielegeri. Meritulu celu mai eminentu, ce i se adscrie proiectului de reorganisare, face in destinatiunea, ca fundulu regiu va fi că ori si care altu municipiu, tractatu, cându se voru arondă tóte municipiele, conformu unei legi inca ce are sa se promulgeze. Va sedica, nu se va mai luă respectu la relatiunile diferite si proprii in feliulu seu, ale fundului regiu, sub alti caror’a protesta, sciura sasii, sa-si venedic de atât’a vreme interese de casta, cu cari tinteau la suprematia asupr’a celorldalti locuitori din privilegiatulu fundu regiu. Intr’adeveru ca intre giursturile in care ne aflaramu noi până acum’a, chiaru si principiulu acest’a esprimatu in proiectulu ministerialu, trebuie sa lu privimu de cresi care progresu. Dar’ sa damu o însemnătate estraordinara convictiunei cuprinde in destinatiunea de mai susu, sau că se privimu principiulu acel’a, dara chiaru de vre-unu cascigu materialu, delocu nu o putemu. Fiinduca destinatiunea ast’a nu cuprinde, decâtu delaturarea unei anomalii , si meritulu ministrului actualu de interne se reduce deci numai la faptulu, ca elu e celu dintâiu, care a avutu curagiulu de a restabili legalitatea, delaturandu anomali’a. Caci cine sub sare, aru mai pute dubită, ca tractarea de totu deosebita a fundului regiu, de celelalte municipii, precum si apromisiunea de a creă pentru acest’a o deosebita lege municipale, suntu si au fostu anomalia fatia cu egal’a îndreptățire a tuturoru cetatieniloru din statu esprimata si garantata prin lege, o fatia cu principiulu dreptului de statu, ca in tóte sferele de justitia si administratiune are sa domnesca egalitatea si conformitatea, — si in fine fatia cu insusi sistemulu actualu representativu, care după natur’a sea nu póte suferi lângă si in sine o corporatiune statutara. Tempulu privilegiateloru „trium nationumu a trecutu, cu ajutoriulu lui Odieu, de multu si minune, ca după ce magiarii si secuii nici ca mai pomenescu de drepturile si representatiunea loru natiunale esclusiva de mai nainte, sasii nu se potu desparti de idolulu ei; cu tóte ca in restompulu de 17 ani alu absolutismului au avutu destula vreme de a se indatină cu conservarea memoriei, representatiunei acelei’a! Unde sub sare s’a mai pomenitu că intr’unu statu, in care centralisatiunea atinge mai ultimile córde ale possibilitatiei, sa mai esiste o casta privilegiata esemta de legile generali si anume autorisata de a suprematisă o parte însemnata din egalu indreptatitii locuitori ai statului ? Si inca ce e mai multu privilegiele si starea privilegiata de sasi pretinse, au se fia curatui natiunale sasesci, pentruca sasii de ei le pretindu acestea intr’unu teritoriu anumitu, le pretindu inse numai pentru sine si inca chiaru in detrimentulu celorulalti locuitori, din acel’asi teritoriu. Minune, ca a trebuitu sa se nasca intâiu unu Tisza si acest’a se ia in mâna frânele guvernului, pentru că si cu fundulu regiu sa se póta urmă acela, ce s’a urmatu de multu cu comitatele si celelalte municipii din tiéra. —• Minune ca regimulu constitutionalu precându de o parte a retezatu până in piele autonomi’a istorica a comitatelor’u si celorulalte municipii, pre de alta a sustienutu, elu insusi, fundulu regiu, că statu in statu si chiaru pre lânga luarea dreptei învinuiri asupra si, ca a procesu in contr’a principiiloru acceptate, de a urmă conformitatea in administratiune! Astadi avemu celu putieri asigurarea ca se va restabili legalitatea Ne pare bine si de asigurarea acest’a. In ce privesce inse principiile după cari in viitoriu are sa se administredze averea comuna a locuitoriloru din fundulu regiu, aceste nu ne potu multiumi, fiiidu-ca aflamu in proiectulu respectivu unele determinatiuni de inttelesu dubiu si unele mandtati, cari in fapta potu eschide pre locuitorii nesasi din fundulu regiu, si in viitoriu dela folosele ce le competu din averea comuna. Bine ca proiectulu de lege respectivu, recunosce comproprietatea tuturoru locuitoriloru din fundulu regiu, la averea asiă numitei universități sasesei si dispune ca averea acest’a sa se intrebuintieze conformu destinatiunei sele originale, numai spre scopuri culturali si in folosulu tuturoru locuitoriloru din fundulu regiu. Inse pre noi nu ne póte multiumi destimnatiunile proiectului, in privinti’a compunerei organului indreptatitu spre a dispune asupr’a averei acestei’a, precum nici facultățile ce se dau organului acestuia. — Proiectulu din cestiune ne arata, ca averea respectiva va stă sub administratiunea si dispositiunea unui corpu representativu, care se va compune din 9 abregati ai cetatiloru si 11 ai atâtoru cercuri de alegere, care se voru formă anume din comunele rurale. Ce inse nu ne arata proiectulu acest’a, de asta-data este, ca cum se voru compune cele 11 cercuri de alegere si cine va fi indreptatitu a luă parte la alegere ? Si giur sturile acestea suntu de cea mai mare importantia, fiinduca daca se va așteptă si aci o normativa de alegere draconica, care deschide majoritatea locuitoriloru din fundulu regiu, carea chiaru ins’asi a contribuitu mai multu la averea de acum’a comuna — dela alegere si déca se voru formulă si cercurile de alegere astufeliu, că pre care măiestrită sasii se devină in tóte in majoritate, atunci putemu sei dela inceputu ca cine si cum va fi corpulu administrativii si dispunatoriu, precum si acea ca ce avemu de a așteptă dela elu. In zadaru ni se apromite cresicare garanția in privinti’a aceea, ca averea se va folosi spre scopurile de cultura ale intregei populatiuni din fundulu regiu, — prin dispositiunea ca condusele corporatiunei administrative voru deveni la valore, numai după aprobarea ministeriului, câci aprobarea acest’a ius’asi pate aternă dela eventualităti, asupr’a câror’a, noi nu vomu avea de a dispune. Iér’ ce privesce determinatiunea, ca averea se va intrebuintiă spre scopuri de cultura, ale tuturoru locuitoriloru indreptatiti la proprietate, fura respectu la religiune si limba, noi in fras’a acest’a din urma, după esperinti’a amara de până acum, nu afiamu decâtu unu defavoru pentru noi si chiaru possibilitatea de a ocoli determinatiunea, că averea sa se intrebuintieze in favorulu tuturoru locuitoriloru din fundulu regiu. Caci constandu corporatiunea administrativa si indreptatita spre a dispune despre intrebuintiarea averei comune — de ce avemu sa ne tememu forte multu — in majoritate din sasi, acesti’a, cându va veni vorb’a că are sicare suma sa se aplacideze spre scopuri filantropice, le va aplacidă sub feliuri de feliuri de proteste mai cu sema pentru institutele loru de cultura. Si déca vei remonstră contr’a conduseloru aduse, se va respunde simplu, ca institutulu preferitu din motive binecuventate trebuie sa se prefere si ca la contribuiri nu are a se luă respectu la religiune si limba. Pre noi deci mai multu m-aru multiumi, si amu află o mai mare garantia, cându s’aru dice si s’aru lipsă in lege, ca averea comuna are sa se intrebuintteze spre scopurile de cultura ale intregei poporatiuni din fundulu regiunise după o cheia orecare, pentru locuitorii de fia-care religiune si limba. — Atunci amu sei ce amu avea de a pretinde pre dreptu si corporatiunea administrativa a rusei ce aru fi datore de a dă fiacarui’a. In fine cu acea că normativa pentru formarea cercuriloru de alegere si lipsarea censului, sa se creedie după informatiunile universitatiei natiunei sasesci de astadi, inca nu putemu fi inttelesi. Caci se scie cine formeza adi representanti’a universitatiei natiunei sasesci si de aci se póte apoi conchide si ca ce informatiuni va dă universitatea acesta in ce directiune si intr’alu cui fafWu I_____ Despre competintia intrebi administrative bisericesci. (Urmare.) Istori’a ne arata, ca astă s’au practicatu in biseric’a nóstra; si can. 8 sin. III sustiene tóte drepturile si