Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-02-22 / nr. 16

59 obiceiurile bune a ori­carei eparci­ii si metropola nestrămutate. Dovada despre praci’a acést’a in biseric’a nóstra proprie ne sta si mai aprópe. Actele sinodeloru ardelene din 1850, 1860, 1864 ne dovedescu,­celea­dise despre competinti’a diecesei resp. a archidiecesei, iar’ cond­usulu sinodu­lui nostru episcopescu tienutu la 16 Augustu 1865 (vechi pastoral’a lui Sia­­gun’a ad­usulu ultimu) arata, ca cres­­cerea morala religiósa a tenerimei scolare s’au recunoscutui de o causa momentósa si comuna. Acestu sinodu episcopescu, in frunte cu Siagun’a, de­siguru nu aru fi decretatu regu­­larea si arondarea protopresbiterate­­loru de o causa comuna , caci atunci si regularea parochieloru, si admini­­stratiunea averiloru aru potea deveni cu cause comune, si prin acést’a amu ajunsu la unu comunismu si de auto­­nomi’a unei eparchii nu aru mai po­tea fi vorba. Sa vinu si mai aprópe, la restau­rarea Metropoliei nóstre si la crearea „ Statutului organicu.“ Constatezu, ca si acestu Statutu au organisatu biseric’a după princi­­piele canonice mai susu aretate,­­se trecu preste unele dispositiuni spe­ciali, pe cari impregiurarile le-au fa­­cutu necesarie.) Punctulu alu III alu dispusetiu­­niloru generali Stat. org. dice , ca fia­­care parte constitutiva a metropoliei, asia si eparh­i’a — are dreptu­l re­gulă, administra si conduce indepen­dente de alta parte siesi egala afa­­ceri ce sele bisericesci, școlari si fun­­dationali afacerile ce atingu constitu­irea protopresbiterateloru si alegeri­­loru si intaririloru de protopopi le supune Stat. org. nn §§ 46, 50, 53 aprobarei Consistoriului eparchialu, ier’ sinodele protopopesci au a se confor­ma olaririloru sinodului eparchiala. Din contra in competinti’a con­gresului metropolitanu pune Stat. org. numai căușele comune ale intregei Metropolii (§ 154) si intre agendele Consistoriului metropolitanu conumera numai căușele apelate si apelabili, conducerea trebiloru scolari comune ale intregei metropolii, si administra­rea fonduriloru, ce suntu ale metro­poliei ca atare, iar’ consistoriului me­­trop­ plenaru­l reserva numai a dis­pune in privinti’a conchiemarei con­gresului si a alegerei de deputați la acel’a (§§ 166—170), pana cându arondarea cercuriloru electorali re­­mane in competinti’a sinodeloru epar­­chiali (§ 96 p. 15). După tóte acestea se cautamu natur’a obiectului din cestiune, adeca , ce cuprinde amintit’a regulare a pro­topresbiterateloru din archidiecesa ? Inca sinodulu archidiecesanu din an. 1870 au cond­usu, a se aronda tractele protopresbiterali pentru în­lesnirea administratiunei locali proto­popesci ; iar’ sinodulu archid. din 1871 au otaritu, ca arondarea acést’a sa se intrunesca cu arondarea cercuriloru electorali. Arondarea tracteloru prot. după proiectulu asternutu s’au si pri­mite in sinodulu din 1871 cu acea părere a comissiunei resp., ca acestu operatu sa se impartasiasca sinode­loru protop. spre opinare si comple­tare si apoi sa se asterna sinodului prossimu spre decidere finala, dupa ce sinodulu viitoriu va statori modulu definitivu alu punerei in lucrare. Ace­sta procedere o cerea si natur[a obiec­tului. Sinodulu din 1872 au ordinatu inca odata completarea operatului. In sinodulu din an. 1873 ierasi se amena deciderea finala, cu aceea, ca pana la arondarea definitiva sa nu se mai o­­cupe definitivu nici unu- protopresvi­­teratu aflatoriu sub administratore. Sinodulu arch­id, din 1874 aflandu operaturu arendurei completatu si ve­­diendu argintiu a regularei, au stato­­litu modalitatea punerei in lucrare prin aceea, ca administraturele prot. sa înceteze si sa se inlocuiésca cu protopresbiteri definitivi cualificati, aleși prin sinódele protopr. si intariti de catra Consistoriulu archid. ieru co­­muneloru sa se dea unu terminu de 3 ani de reclamatiune locala, déca voru a se incorpora la unu tractu cu centru mai aprópe; apoi au otaritu, ca acesta regulare sa se puna in lu­crare numai decâtu prin consistoriulu archd. (v. nr. prot. 27 pag. 52—56.) Consistoriulu archid. prin cercu­­lariulu din 16 Ianuariu 1875 nr. 132/92 au publicatu regularea, au dispusu tóte cele de lipsa si au denumitu co­misarii pentru alegerile noue de pro­­topresviteri in tractele vacante resp­­in administraturi. In sinodulu din 1875 s’au decisu asupr’a unoru reclamatiunii locali de­­laturandu-se prin acést’a si putienele pedeci devenite pana aci. Din acestea se vede, ca aronda­rea seu regularea amintita cuprinde in sine formarea tracteloru spre in­­lesnirea administratiunei locali si in strensa legătură, cu acest’a alegerea si intarirea protopresbiteriloru noi in tractele vacante. Me simtu dar’ in dreptu si ne­cessitate pre barea citateloru canone institutiuni si pracse bisericesti a opi­­na: ca acésta regulare cade de jure si de facto in esclusiv’a competintia a archidiecesei si a organiloru ei pro­prii, si ca acest’a nu este causa co­muna a intregei metropolii prin ur­mare nici obiectu alu congresului. Caci pre­cum nu se póte amestecă archidieces’a in alegerea si intarirea unui protopresbiteru sau si parochu, in hirotoni’a séu hirotesi’a loru, in in­corporarea séu dismembrarea cutarei comunități la si dela cutare trad­u protopr. ce se petrecu in alta diecesa sufragana, asta nici dieces’a sufra­­gana nu are a face cu acestea lucruri intemplate in archidiecesa. Caci alt­­mintrenea libertatea si autonomi’a, egalitatea si coord­inarea eparh­iiloru, si reciprocitatea intre ele că a celoru mai esentiali elemente sociali in or­­ganismulu bisericescu ; aru dispare, si prin o centralisatiune contrara cano­­neloru aru patimi insasi intregitatea metropolitana, caci acea unitate me­­trop, numai atunci póte fi tare, cându o sustienu membrii întregi indreptatiti si autonomi. Este adeveratu, congre­­sulu din an. 1870 au atinsu incatu-va acestu obiectu alu arendarei, inse in legătură cu principiulu reducerei pa­­rochiiloru alu inbunatatirei sortiei preotiloru si salarisarea protopresbi­­teriloru si au avisatu pre sinódele eparh­iali a face proiecte despre aces­tea materii si a le așterne congresului procsimu spre ulterior’a afacere. Prin acestea congresulu nici pre departe nu au intenționate a se amestecă in sfer’a curata autonoma a eparh­iiloru séu a o rumpe cu principiile canonice, caci tocmai elu este chiematu a sus­­tiene acea autonomie atâtu a biseri­­cei preste tote câtu si a partiloru sele constitutive (v. § 154 p. 1. stat. org.:) Iata ce esclama presidiulu acelui congresu din 1870 in frumós’a­sea cuventare de deesch­idere: „Nu cunoscu nici o parte a bisericei nóstre acum, unde elementele organice aru fi astă regulate ca in metropoli’a nóstra, pentru că nu aflu in nici o parte, ca s’aru recunosce demnitatea reciproca a elementeloru bis. si acelea s’aru lasă a funcționa după posetiunea ce o ocupa in organismulu bis.“ si mai incolo: „cându ’mi infatie siediu ca tustrele eparchii a­le metropoliei nóstre au trenutu sine de eparchiali si intrensele fia­ care independentii s’au constituitu si au regulate trebile sele.......... óre nu afirmu unu adeverit nedisputa veru, ca bisericile din metropolia a nóstra au pace..... etc.“ Congresulu din 1870 tocmai au respectate acea autonomia a elemen­teloru bis. si reciprocitatea intre ele (vedhi cond­usele in prot. pag. 38, 67, 68, 69, 76, 78 etc.) si elit asiă pre­cum au facutu si ce’lu din 1868 in sensulu canonicitatiei si după statut, org. § 154 p. 2. au cautatu a află si a aduce in sfer’a sea numai atari obiecte principali, cari s’aru puté reduce si aplică la tóte eparh­iele de asemenea si la intréga metropolie pre care o representéza si in afara; spr. e. principiulu reducerei parochieloru, imbunatatirea sortiei si resp. salarisa­rea preotiloru, cualificatiunea loru si a invetiatoriloru si alte asemenea. Nici­decum inse nu au pretinsu congresulu, ca fara scirea si aproba­rea lui d. e. sa nu se incorporeze o filiala la mater’a ei, séu o matera la alte protopresbiteratu, séu sa nu se ocupe unu postu vacante de jpreotu, protopresbiteru, séu invetiatoriu, séu sa nu se alega intarésca si hirotesasca unu protopresbiteru, până cându nu va face congresulu o lege despre a­­cestea. De acea congresulu din tómn’a anului 1870 nu au pretinsu espresu că cond­usulu sinodului archid, din primavér’a anului 1870 despre aron­darea protopresbiterateloru se i se asterna spre aprobare, precum nici congresulu din 1874, câruiv a au îm­părtășite consistoriulu archid. proiec­tulu sinodului nu au datu nici o apro­bare acelui’a nici nu au pretinsu, ca sa se aștepte cu reocuparea posturi­­loru protopresb. din archidiecesa, până cându va decide congresulu, carele până adi in materi’a ast’a nu s’au ve­­diutu indemnatu a decide ce­va. Sa ne inchipuimu mai departe, ca déca vomu interpretă cond­usulu congresului din 1870 Nr. 157 astă precum s’au facutu din unele parti, in ce stagnatiune póte ajunge cursulu trebiloru bisericesci ? Ore ce aru fi din administratiunea bis. cându aru trebui se asteptamu cu delaturarea vre-unei abnormitati locali din cutare eparchia séu cu reocuparea unui postu de protopresbiteru etc ? Incheiu dar’ tractatulu sustie­­nendu ca arondarea amintita a pro­topresbiterateloru din archidiecesa nu o póte impedecă cond­usulu citatu alu congresului, si de­óre-ce acea regu­lare s’au pertractatu si complectatu mai bine de 6 ani prin 5 sinade si in materia si in forma, este matura de a se pune in lucrare. Dr. I. B o r c i ’a. *** Parastasu. Dumineca in 15 Februariu s’a seversitu in biseric’a no­stra din cetate parastasulu anualu pentru nemuritoriulu fundatoru Ema­­nuelu Gojdu. Din mai multe epistole din protopresbiterate­ni se scrie ca si in alte parti s’a seversitu acesta solemnitate pentru eternisarea memo­riei fericitului reposatu fundatoru. (Gambetta cu avere de 25 mi­­lióne). „Figaro“ aduce scriea sensatio­­nale, ca dlulu Gambetta a moștenite o avere colosale. Dlulu Duboch­et, care a introdusu in Franci’a iluminarea cu gazu, sedice ca a lasatu dlui Gam­betta din admiratiune pentru densulu prin testamentu diumetate din averea sea. Acest’a avere se urca la colosal’a suma de 50 milione de franci. Déca acesta scrie e numai pre diumetate adeverata, Gambetta póte fi multiemitu. l redactoru respundietoriu Ni­colau Oiștea. Cursa de agricultura pentru in­­vetiatorii dela sculele populare. La cursuru de agricultura s’au insinuate până la 22 Februariu n. dintre invetiatorii dela sculele popu­­lari 17 sasi si 5 români. După tre­­nuturi insinuații se imparta astă: 5 din scaunulu Mediasiului, 4 din dis­­trictulu Brasiovului, 2 din scaun. No­­crichiului, 2 din sc Cohalmului, 1 din sc. Sighisiarei, 1 din sc. Sabiiului 2 din sc. Sebesiului, 5 din comitate. Alte insinuări pana la m­ulti de 50 mai au locu. Mediasiu 25 Februariu 1876. Dr. Salfeld. Varietăți. Multiamita publica. Subscris’a eforia scolare aduce prin acest’a pro­­fund’a ei multiamita Ilustrutatiei Sele domnulu episcopu alu Aradului Ioanu Metianu pentru donulu oferitu in suma de 42 fl. scrie patru dieci si doi flo­­reni v. a. pentru înmulțirea fondului scólei nóstre centrale din Branu. Datu in ssedinti’a eforiei scolari tienuta in Branu in 10 Fauru 1876. Ioanu Mosioiu, parochu pressedinte. Ioane Ratiu, notariu. Nr. 28—1886. C­o­n­c­u­r­s­u. Pentru ocuparea vacantei parochii a Vi~ draseului, din protopresbiteratulu Târnavei inf., in urma otarirei Prevenerabilului Consistoriu­ archidiecesanu de sub nr. 700—1873 se escrie cu acest’a a III—a era concursu cu terminalu până la 28 Martiu a. c. Emorum­intele suntu: 1. Porțiunea canonica de 16 Jugere Illed0­aratoriu si cositura. 2. 0 di de lucru cu palm­’a (claca) dela 58 familii. 3. Dela 58 familii câte o ferdela cucu­­ruzu cu grauntiu. 4. Stol’a usuata de până acum. 5. Casa parochiale cu 3 încăperi. 6. Usufructulu cintirimului Yech­iu pe care este cas’a parochiale. Doritorii de a ocupa acestu postu preo­­tiescu suntu poftiti a tramite concursele sele bine instruite, in sensulu stat. org. subscrisu­lui pana la terminulu de alegere presiplu in 2S Martiu a. c. Cu inttelegerea comit. parochialu. Deagu 12 Februariu 1876. Daniilu de T­a­m­a­s­i­u,1—3 adm. prot. El (1­i­c­t­ii. Georgiu Lazaru din Feldiór’a de religiunea gr. or. carele a parasite pre legiuit’a sea socia Mari’a Calbazu dela Martie 1865, si astadi nu sa scia unde se afla, sa citéza prin acést’a a se infaticsiă la subsemnatulu foru matri­moniale, caci de nu se va infatiosiă in restempu de unu anu si o di dela datulu de fatia ce va petractă acți­unea muierei sele si in absenti’a lui. Brasiovu in 17 Ianuariu 1876. Scaunulu protop. gr. or. alu trac­­tului N­ alu Brasiovului. Ioanu Petricu, (1—3)_________protopresbiteru. Banc’a generale de asecura­­tiune reciproca „TRANSIL­VANIA. A VI-a ailunaru generala or­­dinariu va avea locu in 26 Martiu c. n. a. c. la 3 ore după prandiu in sal’a Magi­stratului de aici. Obiecte de pertractare : 1. Raportu despre decursulu afaceriloru in anulu 1875 : 2. Biluntiulu pentru anulu 1875; 3. întregirea consiliulu administrativu; 4. Alegerea comitetului pentru revisiu­nea computeloru pe anulu 1876; 5. Modificarea statuteloru in conformi­tate cu legea comerciale unguresca; 6. Alte propuneri incurse. A se infatisia la adunarea generala si a escreta conforma statuteloru dreptulu de vo­tare e indreptatilu fia­care membru. Propuneri din partea membriloru suntu de a se substerne in conformitate cu art. 22 lit. c) a statuteloru 14 dde înaintea adunarei generale, directiunei nóstre generale, că sa puta fi pusa la ordinea dilei. Sabiiu, in Februariu 1876. Cosiliula administrativii. Editura a si tipariulu tipografiei archidieceeane.

Next