Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-01-04 / nr. 2
Redactoru respundietoriu Xicoîan Cristea. 8 *** Tempu mole. De luni incóce frigulu s’a muiatu binisioru si o catatime însemnata de noua s’a topita, drepturile fiscului si modulu perceperei impositeloru. „Intre cestiunile ce privescu interesele supusiloru nostri, este si acea a reformei ce trebuie sa se introducă in titlurile proprietatiei imobiliare Liberarea de pana acum a acestoru titluri, are inconvenientulu de a inmulti lucrările tribunaleloru, de a produce dificultăți si procese in daun a poporatiuniloru, depretiandu valorea imobileloru. Pentru a inlatură acestu reu titlurile tuturoru proprietatiloru imobiliare, de ori-ce categoria s’arutiene, se voru liberă de aci înainte numai de direcțiunea generala a archiveloru. O programa complecta se va presentă cu scopulu de a asigură dreptulu de proprietate tuturoru supusiloru nostri. „Conformu nestrămutatei nóstre dorintte, viéti’a bunurile si onerea tuturoru supusiloru nostri trebuie sa fia garantate, acést’a mai cu sema trebuie sa fia tient’a politiei. Zapcii dara voru fi aleși dintre omenii onești cari se voru bucură de încrederea locuitoriloru din diferite localități. Atributiunile loru voru fi imediatu puse in lucrare, pentru a intemeia mai multa încredere si sigurantia intre toti supusii nostri. „Progresulu civilisatiunei in imperiulu nostru fiindu obiectulu tuturoru dorintteloru nóstre si bogati’a unui poporu neputendu prosperă de câtu prin buna stare, este de datori’a autoritatiei sa pazesca presupusii nostri de ori-ce abusu, cum este bunaóra mesur’a suparatóre a beilicuriloru interzisa in principiu, si care beilicuri se aplicau la construiri de drumuri si siosele si la alte lucrări de utilitate publica, pentru cari poporatiunea dovedesce atâta zelu si patriotismu. Astă dar’, sistem’a defectuósa de până acum va fi reformata si basata pre mai multe garanții. Instrucțiuni precise si categorice ce se voru dă functionariloru administratiunei, că sa observe Ba nu se comită in acésta privintia *dici unu actu contrariu vointiei nóstre imperiale. «Avendu in vedere trebuinti’a urgenta da a adoptă mesuri pentru reformarea si desvoltarea agriculturii, industriei si comerciului imperiului, pentru a mari astfeliu bun’a stare a supusiloru nostri, considerandu asemenea ca atributiunile esentiale ale ministeriului nostru de comerciu trebuie sa consiste in realisarea siAentiuniloru nostre de acesta natura, ordonanu sa se consulte asupr’a acestei Materii omenii capabili si competenți si decisiunile loru sa se supună sanctiuni nóstre imperiale. „Tóte clasele supușiloru noștri imperiali suntu, inaintea simtieminteloru nóstre de justiția, pe nivelulu unei complete egalități. Pentru acestea confirmamu puterile de cari suntu investiți patriarhii si ceilalți capi spirituali pentru afacerile comunitatiloruloru respective, precum si pentru liberulu esercitiu alu culturiloru, conformui privelegieloru si imunitatiloru esistente in disele comunități. Tóte afacerile ce depindu de autoritatea disiloru capi spirituali, si de competinti’a consilieloru loru speciale, in limitele drepturiloru si autorisatiuniloru loru voru urmă a se bucură de protectiunea nóstra si li se voru acorda tóté inlesnirile pentru fundarea si clădirea bisericeloru, sculeloru si altoru institute natiunale ale loru. „Tóte clasele supusiloru nostri fiindu libere s’ajunga la grade si funcțiuni publice, după meritulu si capacitatea loru, confirmâmu admiterea in functiuni a supusiloru nostri nemusulmani cu integritate si capacitate recunoscuta. „Darea pentru scutirea de servitiulu militaru la care au fostu obligati supusii nostri nemusulmani a avutu de scopu compensarea servitiului militaru efectivu, la care suntu supusi musulmanii, fiindu inse ca egalitatea drepturiloru involve in sine si egalitatea sarcineloru si fiinduca se nesocotea just’a proportiune de etatea si conditiunile contribuabilului, in fine fiinduca perceperea si împărțirea acestui impositu n’au fostu supuse unui controlu regulatu si echitabilu, ordonamu că unu nou semnu de dreptatea nóstra, că toti acei’a din supusii nostri nemusulmani, cari n’aru fi ajunsu la verst a de 20 ani sau am fi trecutu de 50, precum si infirmii si invalidii, sa fiu scutiti de acésta dare, ier’ darea actuala de o suta lire pe capu pentru musulmanii ce voiescu a se scuti de servitiulu militaru, după acelasi principiu de egalitate, va fi redusa la 50 lire. In ore-care parti ale imperiului nostru supusii nemusulmani nu potu fi proprietari, ci numai arendași. Acesta stare de lucruri fiindu contraria simtimenteloru nóstre de justiția, pe viitoriu nu va esistă nici o deosebire intre supusii noștri, atâta in privinti’a posesiunei pamenturiloru vacante vendute prin adjudecatie, câtu si in privinti’a posesiunei pamenturiloru si bunuriloru vendute de particulari. „Dispositiunile testamentare ale supusiloru nostri nemusulmani in provincie se voru respectă si nu va fi de locu permisu a se amestecă in administrarea bunuriloru minoriloru făcută de tutori. Autoritatea nu se va amestecă decâtu atunci, cându se voru ivi plângeri contr’a relei administrări a tutoriloru si esecutoriloru testamentari, cându autoritatea va luă administrarea bunuriloru minoriloru sub ingrijirea sea. „Marirea, glori’a si siguranti’a stateloru nu se póte sustiene decâtu prin integritatea si justiti’a puteriloru esecutive, prin supunerea tuturoru la legile stabilite si prin observarea stricta de câtra cei mari că si de câtra cei mici a drepturiloru si atributiuniloru fiacarui’a. Toti acei ce voru lucră in statele nóstre, potrivitu cu aceste principii, voru ave favorulu nostru imperialu, iar acei ce voru nesocoti, acestu principiu voru luă o justa pedépsa. „Ordonamu dara că supunendu-se sanctiunei nóstre, sa se stabilesca o regula conformu carei’a sa ni se presinte tóte dorinttele legitime ce s’aru produce precum si faptele rele ce s'aru comite. Voimu asemenea că sa se prepare regulamente si instructiuni pentru a stabili atributiunile valiiloru, mutesariiloru, caimacamiloru si ale tuturoru functiunariloru in generalu, conformu ordineloru nóstre imperiale. Vinu in fine sa se cunosca de toti, ca favorurile ce acordamu aci nu rebuie sa profite decâtu acei cei si un ep mrou datoriele de supusi fideli si ea î, ieiu cei ce n>au aparutu dela acesta cale sau lipsiti de ele „D-ta, ilustxdu nostru mare vi_ ziru, vei publica si *omulga in Wa cuvenita acestu decre. suveranu a_ tatu in capitala nóstra cu si in tóte provinciele imperiului, si vi gase in tóte mesurile cuvenite p nentru asigurarea esecutarei stricte si mutate a dispositiuniloru cuprinse’^y tr’ensulu. Datu in 30 Novembre 1875 (13 Zilea de 1292). „Tr. C.“ Varietati. Rectificare. După înformatiunile ce ni seamu castigatu mai tarziu, in articululu aparutu in fói’a nóstra nr. 100, anulu trecutu, intitulatu : „Congresulu metropolitani“, delegarea unui consistoriu strainu nu s’a cerutu cu ocasiunea acusei amintite in acelu articulu, ci cu altele, de unde urmeza ca tratatulu din articulu incatu privesce speciala casulu acest’a concretu, remane fara basa reala. Incidentulu acest’a ne va servi spre a ’ fi si mai scrupulosi cându vomu are de a face cu astfeliu de materia delicate. Foisiera nóstra, carea s’a adausu la o parte din unuia de proba de joi a fostu până acum intempinata de foile locale de aici „Tageblatt“ si „Hrtzig“ v. m. d. Lieb. Boten.“ Cea dintâiu a luatu notitia despre aparerea foisierei in unu nr. mai de nainte, cea din urma un uruiu de marti din septamân’a trecuta, amintindu intr’unu modu favorabilu de cuprinsulu si de esteriorulu foisierei, reproducendu in estrasu unele din materiele foisierei. „Tageblatt“ mai revine a vorbi odata despre Foisiera, dara cu părere de reu trebuie sa marturisimu, ca de asta da la „Tageblatt“ nu se putu rabdă de a nu amesteca in putienele cuvinte binevoitóre si unele lovituri laterale. Majestatea Sea c. si reg. a denumitu pre generalulu de lionvedi Ed. G r a e f de Libló adlatus la comand’a superióra de honvedi. Drumulu de fern orientalu, spune „Corespund, locala“, ’lu cumpera statulu si se va întruni cu celelalte drumuri de feru ale statului ung. Statulu va primi acțiunile in pretinlu de câte 100 fl. *** Intrerumperi in comunicatiune. Pre drumurile de feru, atâtu in patria câtu si afara de patria, au trebuitu séu sa se intarzie cursurile séu sa stea locului din caus’a umetiloru. Asia relationeza diurnalele din Germani’a, din Rusi’a, din Romani’a si chiaru si din unele parti ale Turciei. *** Surprindere placida. Ni se scrie din susulu Oltului: „Acum de curendu avuiu ocasiune a trece prin opidulu S. S. George, si tocmai intr’o Dumineca diminetia si audindu ca se tragu clopotele la biseric’a romana gr. or. me deciseiu sa mergu la biserica. Candu amu ajunsu la biserica se cantau fericirile, si preotulu locului Alecsiu Popoviciu incepu sant’a liturgic cu pietatea cuvenita. Deodata se intona Aminu de voci forte desvoltate, barbatesci si mueresci in armonia. Nu sciamu ca unde me aflu cându audii ca junimea canta cu atât’a pietate tóta liturgi’a, si cu atâtu mai mare ’mi fu mirarea, caci după cum va fi póte cunoscutu on. publicu, creștinii nostri de aici nu scie nici unu cuventu romanesce. Aflamu ca parochulu in tóte duminecile si serbatorile tiene prelegeri si ’i invetia cantâri. După saversirea s. liturgii urmă o cuventare forte instructiva incâtu trebuie sa-i laude ori si cine zelulu, cu care lucra p. parochu pentru binele turmei sele cuventatóre. Vediui in biserica mai multe obiecte de argintu pretinse si invalitori de metasa si catifea, de care nu s’au cam obicinuitu a se vede pre la bisericile nóstre si mi se spuse ca totu domnulu preotu le au castigatu prin cersitori’a dela crestinii noștri din Romani’a. Fiindu interesatu de starea creștiniloru noștri de aici aflamu ca aru fi la numera 20 familii cu unu venitu anualu de 200 fl. v. a. intru adeveru trebuie sa lu prindă pre omu mirarea ca cum ’i mai remane beiului preotu tempu libera de a pute lucră in vi’a Dlui, cându elu din’a naptea trebuie sa lucre ca sa-si agonisésca "mânea de tóte dilele. Unu calatoriu. ..** Din multe parti se scrie ca 11P11 batuie pre economii dela tiéra cu nepli.^gig joru vigife Pare ca si ei sciu miegea venatului, conformu cărei numai ^ ce platescu tacsele prescrise potu › arme de focu. * * Neauci WS a cadiutu pre la 9 Decembre m Fra..?-a de media di. *** Tergulu Sabilen de iérna din anulu espiratu n a fostu ^ ^unu cu cele de mai nainte, se m,elege de vre-o câti-va ani incóce. Din caus’a viscoleloru c n n_ sare n’au pututu sosi la Bucuresci si^e dile nici o posta din apusulu europeanu. Nr. 1555/Plen. Concursu de premiu. Intru esecutarea condusului sinodului archidiecesanu din anulu cur. Nr. prot. 95 prin acést’a se escrie concursu cu premiu pentru cea mai buna biografia a fericitului archiepiscopu si metropolitu Andreiu Baronu de Siagun’a, pre lângă urmatórele conditiuni: 1. Biografia sa cuprindă tóta viéti’a marelui barbatu de la nascere până la morte, ba chiaru si datele mai momentuase genealogice ale familiei lui; iar’ activitatea lui se fia privita din tóte punctele de vedere, si datele mai momentuóse se fia întărite si prin documinte; 2. Terminalu pentru asternerea operateloru este diata de 31 Decembre 1876 cal. vechiu. 3. Operatele suntu a sa pune sub cuverta sigilata cu sigilu strainu de alu autorului, a se scrie de mâna străină, si a se prevede pre partea din afara cu unu motto, scrisu totu de mâna străină. 4. Asemenea suntu a se sigila, totu cu acelu sigilu strainu si concursele, pre cami suntu a se scrie cuvintele : „Concursu la premiulu pentru biografia metropolitului Andreii“, scrise totu cu mana străină, iar’ in launtru este a se reproduce motto de pre cuvert’a operatului, si a se subscrie concurintele cu man’a propria . 5. Premiulu pentru cea mai buna biografia este de 500 fl. v. a. cari se selvescu celui premiatu dela cas’a epitropiei archidiecesane celu multu in terminu de 30 zile după incunosciintiarea lui din partea consistoriului archidiecesanu . 6. Biografia premiata este proprietatea archidiecesei, ser’ autorelui, , carele este datoriu a se ingriji pentru intreg’a corectur’a tipariturei, se dau după fiacare editiune 50 ° C ale venitului curata din editiunea premersa. 7. Operatele nepremiate se voru restitui concurintiloru, pastrandu-se in deplina discretiune numele densiloru. Din siedinti’a plenaria a consistoriului archidiecesanu tienuta la Sibiiu, in 12 Decembre 1875. Mironu Romanul m/p. archiepiscopu. Nicolau Fratesiu m/p. (2—3) secret, consist. Concursă. Pentru ocuparea postului de invetiatoriu la scol’a poporala gr. or. din comuna Finteagu se escrie concursu până la 25 Ianuariu 1876 st. v. Salariulu anualu, in bani 72 fl. v. a. in naturale 64 mesuri mari parte grâu, parte cucuruzu, 8 stângini de lemne si cuartiru naturalu in scala. Doritorii de a ocupă acestu postu, au a-si așterne suplicele loru instruite in sensulu Statutului organicu până la terminulu indicatu lu subscrisulu. Dev a 13 Decembre 1875. Pentru comitetulu parochialu Ioanu Papiu, (3—3) protopresbiteru gr. or. KS* Rogâmu pre pi. t. publica a grăbi cu abonamentulu pentru ca sa ne putemu orienta cu tipărirea esemplamieloru. Totu odata atragemu atențiunea publica, ca fór’a nu se mai trainite decâtu după sosirea abonamentului«. Editur’a I Editura si tipariulu tip,grafiej archidiecesane.