Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-02-29 / nr. 18

o parintésca ingrijire si o scrupulosa supraveghiere ca clericii nostri sa-si implinesca datori­a si sa se conforme cu sfaturile nóstre, caci la intâi’a ocasiune, unde amu constată negli­jentia din parte-ve, sau vre-unu abusu de încrederea ce amu pusu in voi, destituirea imediata va fi cea mai blânda pedépsa ce ne vom aplică. Aceste, iubitiloru fi­ in Christosu, dela noi parintesce, fara darulu lui Dumnedieu sa ne ilumineze si sa ve intarésca in împlinirea grelei misiuni n vóstre, pentru folosulu sufletescu alu credinciosiloru, si spre marirea numelui celui sfântu, alu Tatalui si alu Fiului si alu sfântului Duhu, Aminu. Calinicu, metropolitu Ungro-Vlahiei. 1876, Februarie 8. Re­dactoru respundietoriu N­icolae Cristea» 72 V­a­r­i­e­t­a­ti. O miscare sociala imbucuratóre in Romania. — Suntu acum mai bine de trei ani, de cându vorbindu in cartea mea asupr’a instructiunei publice in Romani’a, despre instrucțiunea feme­i­loru le ad resumu aceste cuvinte: Fe­mei­ luminati-va spiritulu, si ve-ti de­veni nu egalele, ci superiórele nóstre ; până atunci este scrisu că omulu sa aiba, sórt’a ce merita.“ Cu ocasiunea deschiderei cursului publicu de Isto­­ri­a Naturala in anulu 1874, le ch­emu: „Déca ele (sciintiele) servu a formă rationamentulu, déca ele dau recti­tudine cugetarei, si intarescu ca­racterele, pentru ce numai barbatii sa profite de aceste bunuri si d-vóstra sa fiui indiferente la binefacerile loru? Nu, dómneloru, părăsiți, in interesulu d vóstre si alu României, părăsiți acésta cale gresita, si dati fiiceloru d-vóstra sa invetie si nu ve temeti ca veti greși, caci cum amu mai disu cu alta ocasiune, d-vóstra sunteti, nu cu noi profesori prin predilectiune, ci sunteti profesori prin nascere,“ si terminamu cu aceste cuvinte: Cuge­tați dómneloru, cugetați asupr’a aces­tora lucruri si nu perdeti unu momentu de a intră pre calea ce nu amu per­­misu sa va indicamu.“ Déca amu fostu auditu, séu nu, acestu apelu a avutu vre­unu resunetu in inimile femeiloru, nu amu eu dreptu sa me pronunciu; ceea ce insa amu dreptu sa făcu, este sa me bucura din sufletu ca miscarea s’a produsu, revolutiunea este ince­­puta; institutiuni pentru o educatiune mai seriosa si mai solida se organiza; femeile au inceputu prin publicatiuni periodice sa raspândesca cunoscintiele sciintifice si educative printre secsulu frumosu, după cum amu aratatu in nr. dela 1 Noembre anulu trecutu alu acetei Reviste. Acum avemu nespus’a plăcere a întâlni o alta femeie, o luna domni­­siara, Mari’a Tufelcica, care, romanca prin nascere, patriota prin simtiminte, se silescej nu numai a indemnă pre femei se intre pre acést’a salutara cale, dara­si pune tóta arderea a face cunoscutu Europei si in specialu su­­rorei nóstre Italiei, unde locueste acum, ca Romani’a a intratu si doresce cu nesatiu, se merga pre acésta cale ala­turi si mâna in mâna cu poparele cele mai civilisate. Avemu inaintea nóstra o scrisóre adresata de d-r’a Tufelcica, directórei diariului „Corneli’a“ ce se publica la Florenti’a, scrisóre care cu­prinde atâtea idei inalte, atâtea sen­timente frumóse, ca insusi diarulu „L’avenir des femmees“ ce se publica la Parisu nu s’a pututu opri de a o traduce si publică in numerulu seu dela 1 Martie 1874. Credemu ca fa­­cemu unu adeveratu serviciu lecto­­riloru si lectoreloru nóstre traducendu si noi după diabiulu francesu, acésta egistola. Vom­i avé póte ocasiune sa mai publicamu si alte articole, ale d-rei Tufelcica aparute in „Corneli­a,“ atâtu pentru a-i multiumi, câtu si pentru a o incuragiă sa continue cu perseve­renta pre acesta cale începută sub astă de bune auspicii. Gr. Stefanescu. Inca acum incepe diariulu­i l’Ave­­nir de femmes. D-nei Aurelia Cimino Foliero de Lunna Direc. Stimabila dómna! Sistemulu edu­­catiunei urmatu in secolulu trecutu este fara îndoiala un’a din principa­lele cause, cari au mentionatu pre fe­meie intro stare care nu eră in ra­­portu cu cualitatile sele proprii. Nu se facea nimicu că sa-i desvolteze in­­teligenti’a fiindu­ ca considerau femei’a că destinata esclusiva pentru a pro­cură familiei o plăcere materiala; ea era considerata că necapabila de ori­ce lucrare care sa-i puta ajută la tre­buințele sele. Ii trebuie dara unu spri­­ginu in vi­ata in contr’a obiectiunei miseriei, desordinei, si rusinei, totude­­un’a gata a o repune. Onore civilisatiunei moderne! Omulu, prea indelungu tempu rebelu la ceea ce se numeste de ordinariu emanciparea femeii, incepe a-i recu­­nóste avantagiele. In tóte tierile vedemu spirite inalte care prin cuvintele si prin scrierile loru apera drepturile femeii, o proclama egala bărbatului prin facultatile sele intelectuale, si su­­perior’a sea prin moralitate. Femei­a numai este data astadi acea fiintta infima si necapabila sa traiasca fara radimulu bărbatului. Mai in tóte tierile, femeile se re­­unescu, formezu asociatiuni in care ele discuta mijlócele de a amelioră con­­ditiunea loru si lucreza pentru per­fectionarea loru morala si intelectuala, împinse de acestu spiritu de caritate care este calitatea loru domnitóre, ele gasescu mijloculu de a imbunatati po­­sitiunea suroriloru loru din clasele mai de josu si a acelor’a care s’au nascutu in conditiunile cele mai miserabile. Sufletulu meu de romanca se um­ple de bucurie, spunendu ca tiér’a mea a progresatu in acesta nobila idee, si ca s’a pusu, cutezu a o dice, la ni­velulu celoru-lalte națiuni. Suntu cinci ani, de cându tóte femeile din socie­tate ale Iasiului, alu doilea orasiu alu României, s’au asociatu cu scopulu bine determinatu de a ajută pre copilele sârmane, de a le face capabile sa ocupe positiunea ce le este însemnata că fiintte inteligente, si de a îndeplini cu demnitata sânt’a loru misiune, de soții si de mame. Acésta asociatiune alu carei scopu este de a sustrage pre orfelinele sarace din acele deramaturi obscure in cari ele mai multu vege­­tezu de câtu traiescu, de a le instrui, de a face din ele femei inteligente, lucratóre, soții credinciose si mame prudente, se numesce „Asociatiunea femeiloru române.“ Tóte femeile si barbatii inteligenți din tiéra făcu parte dintr’ens’a. Pentru a pute îndestulă numerose]e necesitati ale acestei fon­­datiuni s’a organisatu reuniuni, lotarii, subscriptiuni, si s’a intrebuintiatu totu feliulu de mijlóce pentru a adaogă capitalulu care ajunge astazi la chel­­tuielele fondarei si pentru întreținerea unei scóle industriale urmata desă de unu numeru importantu de eleve. O asociatiune asemenea s’a fun­­datu de m­e­dîle la Husi, altu prasiu alu României. Este de doritu că in tóte tierile femeile sa urmeze risce asemenea generose esemple si că ele sa formeze societati analoge. Déca dificultățile ce intempina nisce aseme­nea întreprinderi suntu mari, mari suntu si resultatele ce decurgu din ele. Bunulu traiu alu tierei depinde de ele in mare parte , caci din legamu, femei­a este tovarasia si conducetórea bărbatului. Cu câtu data acestu sti­­mabilu conducetoriu va fi mai inteli­­gentu, cu atâtu mai multu elu va sei sa-si cresca copiii si sa-i puna in po­­sitiune de a ocupă cu demnitate pos­­tulu care le va fi indicatu in marele edificiu socialu. Dara aceste societati reusi voru ele sa-si ajunga scopulu ? Fara indoiala , caci unde vointi’a ferma, unde dorinti’a progresului nu lipsesce, viitoriulu femeei este asi­­guratu. Crediu, demna, ca aceste comu­­nicatiuni cari onoreza nu numai Ro­mani’a dara pre femeile din tóte tie­rile, nu potu fi de câtu forte plăcute unei persóne cu d-vóstra, astă de cu­noscuta prin arciezoriulu amoru ce are pentru secsulu consideratu că celu mai slabu, care face totulu pentru a propagă acestu sentimentu si care reu­­sieste astă de bine. Devotat’a domniei vóstre. Mari’a Tufelcica. Locui deschisa. Die Redactorul Cetinoiu Nr. 14 a stimabilului dinariu ce­lu redigiati, si anume „notitie neplăcute“ din ettulu Unedórei, despre abusurile ce aru comite solgabirei­ in acestu comitatu, cari bantue poporatiunea, fara a-si primi pedéps’a meritata, si anume dlu corespondentu si totu odata aspirantii de solgabireu dice ca sol­­gabireulu din cerculu Almasiului aru fi batutu pre unu preotu gr. or. si altu omu de frunte, si in capu de nópte au dusu cu gendarmari’a pre bravulu romanu Demianu din Balsi’a; subscrisulu ’mi iau libertate a respun­­de urmatórele: Malitius’a afirmare a dlui aspi­­rantu de solgabireu, ca eu a-si fi ba­tutu pre unu preotu romanu si altu omu de frunte din Cercu, nu este ade­­verata, pentru ca chiaru in cele 28 acuse malitióse date de bravulu ro­manu Demianu din Balsi’a la comitatu si inaltulu ministeriu in contr’a mea la nici o comissiune n’au acusatu acé­sta, si déca aru fi acésta arate cu numele, care preotu si omu de frunte au fostu acel’a ? Escortarea bravului romanu De­mianu din Balsi’a cu gendarmeri’a este adeverata, dara uu nóptea, fara din’a, si sanatosu nu bolnavu pentruca déca aru fi fostu bolnavu că omu cu sol­­vnti’a legei s’aru fi rectificatu cu visum et repertum, inse acést’a n’au facutu. Apoi die corespondinte si aspirante de solgabireu te rogu a-mi respunde ca ce bravuri au facutu dlu Demianu din Balsi’a de ’lu numești si titulezi bravu, au dara din acelea fapte se numescu bravuri dela romanulu De­mianu din Balsi’a, ca fiindu­că solga­bireu mai multi ani in acestu cercu, nu numai ca au trasu si sultu până chiaru si pelea de pre bietulu poporu, dara si comunele din acestu cercu le au instelatu luându taci’a infirme­riei dntense de câte 2 ori pre anu, din care unu rendu de bani sau tie­­nutu pentru jebulu seu propriu, care fapte de insielaciune le dovedescu cui­­tele sele proprii aflande la reg. jude­cătorie in Algyogy si care fapte de cefaima au fostu si caus’a escortarei sele cu gendarmeri’a la reg. judecă­torie ? Au dóra acelea fapte le numesce dlu corespondinte bravuri, pentruca fostulu solgabireu Demianu au trasu de pre comune si privaui nenumerate galere si ferdele de presti si prune pentruca au lasatu pre bietulu locui­­toriu sa-si bage vit’a in tiarena la pasiune in pamêntulu seu propriu ? Au dóra pentru acea, ca pre tem­­pulu lucrului de economie trimitea din specula plaiesti sei pre sate la scóterea locuitoriloru la facerea dru­mului, pre cari numai după promite­­rea de galere si ferdele de presti si prune ii dispensă dela lucru pre tempulu lucrului ? Seu credu ca dóra pentru acea titulera de bravu romanu pre dlu De­mianu, pentru ca in cele 28 instantii date contr’a mea la comitatu si inal­tulu ministeriu me denuntia si a cu­sedia ca eu stim romanu mare, că solgabireu, ca nu sciu unguresce ca lucru romanesce, si ca tienu sigilu in cancelari’a oficiului romanescu, pre lângă tóte, ca eu dela d-lui l’amu fostu preluatu, si inca in 2 limbi ale patriei, romanesce si unguresce ? Au dóla acelea fapte le numesce dlu corespondinte bravuri fatia cu dlu Demianu ca et sine potestate prae varicându pădurile satesti, cu satele si-au facutu curti si alte celea in Balsi’a ? La tote respundemi die cores­pondinte si aspirante de solgabireu ca n’au comisu bravulu romanu De­mianu că solgabireu fiindu, faptele acestea ? — séu de nu­me credi pre mine intreba judecatori’a reg. din Al­­gyogy, unde-i stau cuitele si actele in vr’o 12 cercetari criminale, si inca mai este sperantia de atâtea séu déca poftesce si mai multe. (Va urmă.) l­ari’a de Vien­a. Din 28 Februariu (11 Mart.) 1876 Napoleonu d’auru (poli)................ 9 27V2 Metalicele 5°/0 ................................... 67 30 Imprumutulu nationalu 5 °/0 (argintul 70­90 Imprum­utulu de statu din 1860... 111 50 Acțiuni de banca................................. 890­0 Acțiuni de creditu............................. 171 50 London.................... Il5 85 Obligațiuni de desdaunare Unguresci 77 — „ „ „ Ternisioreno 76 —• _ „ „ Ardelenesci 77 50 „ „ „ Croato-slavone-------­Argintu................................................... 103 70 Oalbinu................................................... 5 4472 Concurs ii. Pentru ocuparea statiunei vacante de capelanu in comun­ a bisericésca gr. or. din Secarembu, protopresbite­­ratulu Gioagiului Il­ le se escrie con­­cursu până in 14 Martie 1876. Emolumentele suntu: 1. Venitulu stolaru dela 160 fa­milii in suma circiter de 100 îl. v. a. 2. Salariu ficsu 100 fl. v. a. 3. Unu jugeru pamentu. 4. Unu jugeru gradina cu pomi si pentru legumi. 5. Locuintia libera si 4 orgii lemne de focu. 6. Facendu servitiulu de notariu la scaunulu protopr. respectivu, va primi o remuneratiune anuale de 50 fl. v. a. Doritorii de a ocupă acésta sta­țiune, voru așterne petitiunile loru instruite conformu statutului organicu până la terminulu mai susu indicatu la subscrisulu oficiu protopresbiterale. Secarembu 3 Fauru 1876. Oficiulu protopresbiterale. Sabinu P­i­s­o , (2—3) protopr. Nr. 28—1886. Concursă. Pentru ocuparea vacantei parochii a Vi­­draseului, din protopresbiteraturu Ternavei inf., in urm­a otarirei Prevenerabilului Consistoriu archidiecesanu de sub nr. 700—1873 se escrie cu acest’a a IlI-a era concursu cu terminalu până la 28 Martiu a. c. Emolumintele suntu: 1. Porțiunea canonica de 16 Jugere 1H6Q ° oratoriu si cositura. 2. O­chi de lucru cu palm­’a (claca) dela 58 familii. 3. Dela 58 familii câte o ferdela cucu­­ruzu cu grauntiu. 4. Stol’a usuata de până acum. 5. Casa parochiale cu 3 încăperi. 6. Usufructulu cintirimului vechiu pe care este cas’a parochiale. Doritorii de a ocupă acestu postu preo­­tiescu suntu poftiti a trimite concursele sele bine instruite, in sensulu stat. org. subscrisu­lui pâna la terminulu de alegere prefîptu­lu 2S Martiu a. c. Cu intielegerea comit. parochialu. Deagu 12 Februariu 1876. Daniilu de T­a­m­a­s­i­u, 3—3 acm. prof. Editur­ a si tipariulu tipografiei archidiecesane.

Next