Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-03-04 / nr. 19

76 coresp. din 30 Dec. 1875 a refacutu faptulu intemplatu in 4 lan. 1876, scindu elu, ca de va spune adeverulu nu-si póte ajunge scopulu adaoge pres, cu o seriostate mai multu decâtu naiva. — Asigura pre dlu preș. ca déca coresp. ara si sciutu proroci, ce are sa urmeze cu 5 zile mai târziu a buna sema nu aru fi refacutu acelu faptu.“ Cum sta caus’a cu dlu preș, care a retienutu protocalele la sine tocmai atât’a tempu, până cându a trecutu siedinti’a comit, centralu, zadarnicindu si facându imposibila arangiarea espositiunei proiectate ? Cum sta caus’a cu dlu pres, care dice ca a studiatu actele si n’a sorutu nici gacitu ce e de facutu cu ele? — Dar’ „A.“ bine sclindu, ca, intrandu in deslegarea acestora si altora asemenea intrebari, nu-si ajunge scopulu, — a scapatu cu totulu din vedere adeveratulu simbure alu cestiunei, adeca respingerea arbitraria a proiectului pentru espositiune si ne mai avendu cu ce sa seducă opiniunea publicului ’lu vedemu alaturea cu pres, presentanduse cu unu convolutu de acte insotite de cifre alese din arhhiva, insa tocmai prin publicarea acelora acte „A“ a inlesnitu cetitoriloru aflarea starei faptice a lucrului. — „Simburele cestiunei (? !) dice „A“ este, s’au inaintatu actele subcomit. până in Decem. 1875 cu scu fara comitiva“ ? „Sa vorbesca archivulu, adaoge „A“ in care aflamu: 1. Protocolulu „adunarei generale a subcomitetului desp. 3 tienute in Saliste“ in treacatuifia disu cu frasa adunarei gen. a subcomitetului — este unu nou sensu ridiculu — subcomitetele tienu siedintie si nu adunari gen. Acest’ainse nu impedeca pre „A“ a continuă cu acelasi nonsens dicându: 2 „prot. aceluiași comitetu despre lucrurile adunarei gen. din Resinari.* 3. Protoc. adm. gen. din Sadu “ — Acestea 3 protocole fiindu ale adunariloru generali, a despartiementului si nu ale siedintteloru subcomitetului nu avemu de a cercetă, déca suntu cu séu fara comitiva; — desi aceste inca n’au comitive — ci raporte despre tóte afacerile. — Nu protocolele adunariloru gen., ci (pres. insusi marturisesce) protocolele siedintieloru subcomitetului suntu in cestiune. 4. Prot. siedint. subcomit. din 15/11 1874 fara comitiva, caci hârtiei’a subscrisa numai de dlu dir. I. H. — nu se refera la protocolu , apoi conformu regulamentului tóte actele trebuiescu signate de dir. si actuariu, prin urmare hârtii’a dlui directoru pre care preș. ’Nu numește „comitiv’a viva“ nu se póte consideră. — Nu intielegu ce o fi cautându potitiunea de care „A“ face aici amintire, ca aru fi subscrisa de dir. si actuariu? — Presemne acesta petitiune care apartiene protocolului si nu i comitiva va fi avendu si ea scopulu . 5. Protoc. siedinte din 14* 1875 fara comitiva. 6. Protoc. siedintiei din 15/5 1875 fara comitiva. 7. Protoc. siedintiei din 4/6 1875 fara comitiva. 8. Protoc. siedintiei din 2016 1875 fara comitiva. 9. Protoc. siedintiei din 2318 1875 fara comitiva. Urmedia apoi protocalele asupr’a caror’a s’a ivitu diferintia. Prin urmare aflamu in arhiva după mărturisirea lui „A.“ siese protocale despre siedintiele subcomitetului sibianu; din acestea 6, adeca din tóte câte se afla, nu este nici macara unulu inaintatu comitetului centr. cu comitiva, resulta deci adeverulu lamuritu si neresturnaverii. Subcomitetulu sibianu nici odata n’a inaintatu protocólele siedintielerusele cu comitiva. In fati’a acestui faptu constatata, nollens volens, de catva „A“ et prea. ori ce truda a dovedi contrariulu este si va remânea o încercare „proptita* pre apucaturi . Intrebu deci cum sta eu redact, dela „Hr. Zig.“ pre care „veteranului in locu de a lu convinge despre adeverat’a stare a lucrului, l’au convinsu de contrabiulu, aratandui acte (care densulu nu si-a vediutu nici odata) si care n’au nimicu de a face eu prof. subcomitetului nostru ? — Caci pre lângă tata rectificarea din Nr. 13 de la „H. Fig." — principiele desvoltate in Nr. 5 alu aceleiași nu s’a alteratu nici mai putiem si redact, cu „destula taria“ s’a vediutu necesitatii a inghiti reflessiunile făcute in „T. R.“ Nici 3, 11 si 13 contr’a lăudatei rectificari „A“ finesce cu o predica morala in care dascalesce junimea nóstra si iu deosebi „junii“ din subcomitetu numindui leneși etc.“ La acestea vorbescu arcivulu in care aflamu: ca pre câtu tempu despartiementulu a fostu condusu de „veterani“ a la „Aristides“, (care a-si subscrie numele adeveratu s’a sfitu) decum sa fi lucratu ceva, dar n’a trenutu nici macara o singura sredintia; dela intrarea juniloru „leneși“ (?) incepe, comitetului „archivulu vorbesce“ — a desvoltatu o activitate, care déca n’aru fi fostu zădărnicită prin „veterani e sperti“ negresitu aru fi fostu insotita de cele mai frumóse resultate practice. „A“ continua „junimea care scutura pulberea sculelor“ si care lipsita (?) fiindu de prada vietiei n’are cum sa cunosca insemnatatea comitiveloru din teorii, ci numai din esperiati’a betraniloru etc.“ .... La acestea respundu: junimea nóstra si iu deosebi „junii“ din Sabiiu, dintre cari unii dejă au scrisu si au lucratu pentru literatura mai multu decâtu chiaru pres, asociat, literare, junii din Sabiiu au negresitu lipsa de esperinti’a si de praci’a vietiei. Esista inse unu feliu de esperintia, de care junimea trebuie ferita cu ori ce pretiu ad apartiene tocmai esperintia, ce au „unii veterani“ a sa Aristides et consortes, cari se afla la culmea missiunei atunci, cându e vorba a mistifică adeverulu cu apucaturi, — cându e vorba a monopolisă posturi grase si onoruri nemeritate. De acésta esperintia „tenerimea“ trebuie ferita! De acea nu me indoiescu ca „veteranii“ din cestiune nu voru pregetă nice unu minutu „a compromite chiaru si viitoriulu juniloru“ cari nu se sfiescu a demască apucaturile acelora, cari in tóta viéti’a loru n’au urmaritu altu scopu, decatu a se espectoză si ingamfă inaintea natiunei cu munc’a si meritele altor’a ! Marturisescu ca „junii“ au inceputu a lucră pre sem’a asoc. cu cugetulu si intentiunile cele mai bune, si in sperantia cu „veteranii“ se voru bucură — si nu superă — vedendu-se in câtu-va spriginiti. Iéra déca intentiunile juniloru n’au fostu insotite de resultate reale mai bune, vin ’a nu ea loru, ci a celoru ce au impedecatu a pune in lucrare proiectele intreprinse spre binele poporului nostru. Cu tóte acestea junii nu voru încetă nici de aici înainte — pre lânga tóta diferinti’a ivita a lucră împreuna in armonia pentru inaintarea culturei nationale, singura temelia pe care ’si póte poporulu nostru clădi unu viitoriu mai fericitu. Chiamati la lupta pre acestu terenu ei suntu totudeun’a gata a-si sacrifică si pune la dispozitie slabele puteri in asta direcțiune caci si ei lupta numai si numai pentru promovarea intereseloru asociatiunei nóstre. In Anemici lectiunile lui „Arist.“ nici respunsulu preș. cului, nici alte epitete nemeritate date junimei nu voru fi in stare a o retiene de a se interesă si in viitoriu de afacerile asociatiunei si de alte afaceri comune folositóre natiunei — chiaru si cu periculu de a fi de nou „dăscălită de dlu Visarionu Romanu et Consortes!“ Sabiiu in 2/14 Martie 1876. Dr. N. O 1 a r i u.“ Redactoru respundietoriu Nicolau Cristea, Act Nr. 10. 1876. Concursu. Devenîndu vacanta parochi’a in Brisuncu protopresbiteratulu Dobrei, se escrie prin acést’a concursu cu terminulu până la 21 Martie st. v. a. c. in carea dî se va trene si alegerea. Emolumentele suntu: Portiune canonica 7 jug. parte aratoriu, parte senatiu, dela 80 numeri de case 80 miertte mari de cucuruzu sf arimatu, si dela geleria dî de lucru, apoi stol’a usuata. Tóte aceste emolumente compuitate laolalta dau unu venitu anualu aprópe de 400 fl. v. a. Doritorii de a ocupă acesta stațiune de parochu, au a-si așterne petitiunile loru instruite in sensulu statutului org. la subscrisulu până la terminulu indicatu. Dev a in 19 Febr. 1876. Pentru comitetulu parochialu. Ioanu Papiu , (1—3) protopresb. Concursu. Pentru ocuparea statiunei de capelanu lângă betrânulu parochu Nicolau Briciu din Galatiu protopresbiteratulu Bistritiei, se deschide prin acést’a concursu in intielesulu inaltului ordinu consistoriale din 4 Septembre 1875 nr. 2323 până in 28 Martiu a. c. Cu acestu postu suntu împreunate urmatórele emoluminte: Dela 60 case câte 1 merttu cucuruzu sfermatu, totu dela acelea case venitulu epitrafirului si câte/.. dî de lucru. Porțiune canonica 5 jngere pamentu aratoriu 2*/2 ingere fenatiu. Cu acestu postu e impreunatu si postulu de invettatoriu cu unu salariu anualu de 100 1l. v. a. Doritorii de a ocupă acésta stațiune, că obligati de a împlini tóte funcțiunile neputincosului parochu suntu avisati a-si trimite concursele instruite amesuratu Statutului organicu până la terminulu presiptu la comitetulu parochialu in Galatiu post’a ultima Bistriti’a. Galatiu 26 Martiu 1876. Comitetulu parochialu in intielegere cu oficiulu protopresbiteralu tractualu. (1-3) _________ _______ Ad. nr. 10 1876. Concursă. Pentru întregirea parochiei vacante Ighielu protopresbiteratulu Albei Iuliei se escrie concursu până la 21 Martie 1876, st. v. cându se va trene si candidatiunea. Emolumintele suntu: 1. Casa parochiala cu gradina de legumi. 2. Porțiune canonica de 8 jugere 804Q0 in oratoriu si fenatiu. 3. Dela 114 familii câte un’a ferdela de bucate, sau parte in mustu. 4. Dela 114 familii un’a di de lucru. 5. Stofa usuata de parochulu reposatu. Doritorii de a ocupă acesta parochie au a-si așterne concursele loru conformu Statutului organicu până in terminulu susu indignatu la subscrisulu. Alb’a-Iuli’a 11 Februariu 1876. In contțelegere cu comitetulu parochialu. Alesandru Tordasianu, protopr. gr. or. de (1—3) Alb’a-Iuli’a. Concursu. Pentru ocuparea statiunei vacante de capelanu in comun’a bisericésca gr. or. din Secarembu, protopresbiteratulu Gioagiului Il le se escrie concursu până in 14 Martie 1876. Emolumentele suntu : 1. Venitulu stolaru dela 160 familii in suma circiter de 100 fl. v. a. 2. Salariu ficsu 100 fl. v. a. 3. Unu jugeru pamentu. 4. Unu jugeru gradina cu pomi si pentru legumi. 5. Locuintia libera si 4 orgii lemne de focu. 6. Facendu servitiulu de notariu la scaunulu protopr. respectivu, va primi o remuneratiune anuale de 50 fl. v. a. Doritorii de a ocupă acesta stațiune, voru așterne petitiunile loru instruite conformu statutului organicu până la terminulu mai susu indicatu la subscrisulu oficiu protopresbiterale. Secarembu 3 Fauru 1876. Oficiulu protopresbiterale. Sabinu Piso , (3—3) protopr. Edictu. Mari’a Georgiu Nanu din Hermanu in districtulu Brassovului, de religiunea gr. or. care parasi aprópe de 3 ani pre legiuitulu ei barbatu Dimitrie Achimu Tom’a, si nu se scie unde se afla, se citeza prin acést’a a se presentă la subsemnatulu fora matrimonialu in terminu de unu anu si o dî dela datulu subscrisu, apoi neinfatisindu-se se va pertractă acțiunea bărbatului si in absenti’a ei. Brasiovu in 19 Febr. 1876. Scaunulu protopr. gr. or. alu tractului 11 alu Brasiovului. Ioanu Petricu , (1—3) protopopu y Erict o. Georgiu Lázára din Feldiór’a de religiunea gr. or. carele a parasitu pre legiuit’a sea socia Mari’a Calbaru dela Martie 1865, si astadi nu se scia unde se afla, se citéza prin acést’a a se infatiosiă la subsemnatulu foru matrimoniale, câci de nu se va infatiosiă in restempu de unu anu si o di dela datulu de fatia se va pertractă acțiunea muierei sele si in absenti’a lui. Brasiovu in 17 Ianuariu 1876. Scaunulu protop. gr. or. alu trac*tului II alu Brasiovului. Ioanu Petricu, (2—3) protopresbiteru. Act Nr. 92—1875. EditUI. Prin carele Ann’a Comuniciu din Felmeru, in scaunulu Cohalmului, parasindu in modu ilegalu de mai multu tempu pre legilisimulu seu sociu de casatoria Moise Curchel, se citéza, a apare in restempu de unu anu inaintea forului matr, subscrisu, caci la casu contrariu, pre basea protocolului luatu de câtra oficiulu protopopescu, prin carele se inactiuneza pribegit’a, in sensulu canoneloru bisericei resaritene, se va aduce sentinti’a meritoria. Cohalmu, 15 Februariu st. v. 1876. Forulu judecatorescu bis. de la instantia gr. resarit. Nicolau D. Mircea, 1—3 adm. prof. Editur a si tipariulu tipografiei archidiecesane.