Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-03-07 / nr. 20
rel«2TH.m’nese Dumineca si Joi’a la fie-care done septemniii cu adausulu FoisiArei . Prenuieratiunea se face in Sabiiu la espedibiliu :oiei,pre afara la s. r. poște cu bani gat’n prin scrisori francate, adresate catra especivum. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 1. v. a. ar pre o jumetate de anu 3 îl. 60. Pen Nr. 20.xnx XXIV. Sabiiu 7119 Martiu 1876. tre celelalte parti ale Transilvaniei et pentru provinciele din Monarchia pre anu anu 8 fiiera pr o jumetate de anul 1 N. v. a. Pentru princ. si fier streine pre anu 12/a ,l,m . A» Inseratele se platescu pentru intru’a Ara cu 7 cr. sirulu, pentru a dou'a Ara cu 6 ', cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 cr. v. a. Telegrama. Bistriti’a 17 Martiu. Meritatulu Florianu Michesin a repausatu. Sabinn in 19/7 Martie 1870 Românii brasioveni, mergu, dice „S. d. T.“, in cestiunea reorganisarei fondului regiu, mâna ’n mâna cu sasii. Protestară si ei dimpreună cu sasii contra reorganisarei plănuite din partea ministrului de interne. Si inca, după cum se póte judeca din giuritarea, ca ei nu au adusu speciali motive pentru protestul in favorulu privilegieloru sasesci, cari au causatu atâtea suferintie, atâtea dureri româniloru de bune simțiri, din acestu privilegiatu teritoriu. — Procedur’a acest’a, e după cum de sine se intielege, apa pre mar’a sasiloru Abia s’a petrecutu si iata striga fór’a birocratica ultra germanistica din Sabiia, in gur’a mare: „ca românii suntu totu atât’a nemultiumiti cu proiectulu de reorganisarea fundului regiu, ca si sasii, — ca ei totu cu atât’a taria tienu la privilegiele sasesci, precum si sasii si numai politic’a scurta de vedere a unori advocați români, cârca favoruri reu intielese, pre ruinele privilegieloru mântuitóre pentru toti.“ •— Se inttelege ca procederea româniloru brasioveni nici cându nu le-a pututu fi sasiloru mai bine venita decâtu chiaru in momentulu de fatia. Pentru ei e de cea mai mare însemnătate, ca sa-si puta rectifica politic’a for separatistica, printr’aceea ca sa arete lumei ca nu voiescu decatu binele comunu. Durere inse, ca pre cându chiaru dintre sasi, partea cea mai putienu angusta de inima si mai dreptu cugetatóre, ins’a saluta cu bucuria tempulu in care se pare a fi batutu ultim’a ora a privilegieloru de trista memoria, se afla români, si inca români verdi si cari după positiunea loru ara fi sa fia luceferii romanismului din fundulu regiu, cari se sustiena cafenele atât’a de impedecatóre nu numai desvoltarei celorulalte nationalitati din fundulu regiu, dar’’ si vietiei de statu constituționale moderne. Acést’a e ceva tristu, dar’ fapta. Remâne iise sa constatamu, ca presinta tienut’a româniloru din Brasiovu si districtu séu nu, opiniunea românismului din fundulu regiu? si de e numai o politica scurta de vedere a câtorv’a advocati, séu dorinti’a tuturoru româniloru si prestetoru a tuturoru patriotiloru binecugetatori, — cassarea privilegieloru si delaturarea starei de administratiune de totu abnorme presente, din fundulu regiu? In ambe aceste privintie nu va pute dubita nimene, ca dorinti’a tuturoru româniloru merge intr’acolo, ca sa se puna odata capetu privilegieloru cuprinse in sistemulu municipalu sasescu, si ca acést’a nu e numai tendinti’a câtoru v’a advocati români. Déca va precugeta respectivulu ca nu numai representantii români din adunarea scaunale a Sibiiului, toti cu unulu, dar’ chiaru si representantii români ai celorlalte municipii din fundulu regiu, se esprimara totudeun’a si lucrara chiar’ pentru delaturarea privilegieloru si a sistemei municipale actuale. Totu asemenea fu si tienut’a deputatiloru români din conflusulu natiunalu sasescu, cându cu program mulu natiunalu sasescu, pre carele majoritatea conflusului ’lu acceptase de alu seu. —• Si desiguru ca si adi n’aru da alta espresiune dorintiei sele, intrég’a populatiune nesasa din fundulu regiu , cându i sar’ da ocasiunea de a-si esprima vointt’a in acesta cestiune. Dar’ óre suntu necunoscute, tóte enunciurile romanesci susmemorate, domniloru dela „S. D. Tglet“ ? de le ignoreza intru atât’a si se lega de o aparintia urmata, desigura numai din sensibilitate si preocupatiune ? Nici decum, insa d- sele cauta numai medilócele, care le servescu spre scopulu loru. Nu e vorba, ca dara romanii din fundulu regiu, ara adoră centralisatiunea cum s’a formatu la noi astadi. Sau ca aru fi inimici ai autonomiei proprie , incatu favoréza acést’a desvoltarea culturale si natiunale. Dar’ dieu nici ca se potu ei lupta pentru privilegie, cari servescu tocmai in contr’a si in defavorulu loru; nici pentru o autonomia plăsmuită anume nu- I mai pentru o casta privilegiata si spre tutorisarea si suprimerea tuturor’a, cari nu se tienu de cast’a acest’a privilegiata. Romanii in genere nu au pretinsu si nu pretindu nici astadi, nici dela puterea de statu nici dela ceilalti compatrioti alt’a, decâtu modus vivendi. Possibilitatea de a pute esista si prospera de sine si pentru sine, in calitatea in care sa lasatundieu ca popor de sine stătători». Ei nu voiescu a suprime sau a subjugă pre nimenea ; de voia buna inse inca nu voru lasă sa fiu suprimați si nepastuiti de alții. Si ce e alt’a laudat’a autonomia municipale sasesca ? Decatu unu conglomeratu de dispositiuni măiestrite precalculate anume spre a asigură domnirea unei caste, asupr’a celuilaltu poporu intregu din fundulu regiu. — Si pentru atare abnormitate sa ne luptamu noi ? Noi, acei’a in contr’a caror’a anume s’a plasmuitu monstrulu acest’a de autonomia si guvernare ? Legea municipale generale, nu va crede nimene ca dara aru ave pentru noi: vre-o atragere, cu voturile ei virile si formele de representare, mai numai intru atât’a favorabile unei autonomii adeveratu democratice, câtu si sistemele feudale din timpurile trecute. Dar’ in legea acest’a se afla, celu putieru, sistemulu de responsabilitate incorporata si se afla possibilitatea de a te pute scapa de nisce oficianți neapti sau necorespundietori, pre cându in autonomi’a municipale sasesca nici urma de tóte acestea. Aici oficianții se alegu, desi suntu totu odata si domnii si stăpânii scauneloru si resp ai districteloru, numai din partea representantieloru orasteloru si pre viétia. Responsabili suntu numai loru insusi sau apoi mai mariloru de aceeași plassa, si esperinti’a te póte invetia ca cu cestiuni de acestea poți treeză câtu vei vrea dela Pontiu la Pilatu până ce vei veni la convingerea, ca trebuie sa aștepți timpuri mai bune. Adunările scaunale si resp. districtuale, e dreptu ca arti fi sa fia o corporatiune, carea sa eserceze control’a si sa usueze responsabilitatea fatia cu organele esecutive municipali; dar’ până ce suntu ele compuse in jumatate din representantii cetatiloru, care singure alegu oficianți municipali, póte-se asceptă că sa-si eserceze drepturile si sa-si implinesca datori’a, astfeliu cum s’aru cuveni ? Nicidecum pentru ca o mâna spala pre alt’a si amendoue fati’a. Drepturu de candidatiune ’lu are constitutiunea municipale sasesca, comunu cu legea municipale generale; elu face in ambele ilusori ca orice alegere libera si neinfluintiata, numai câtu ca o influintiare póte fi mai multu, alt’a mai putieru interesata. Se inttelege apoi, ca unde majoritatea măiestrită a corpuriloru representative si administratóre, e sasesca, oficianți români nu vei află multi. Nu dóra pentru ca astadi n’aru fi indreptatiti, — că precându — si ei de a ocupă oficie ; ci din simpl’a causa, ca cei ce suntu chiamati de a alege, afla totudeun’a, mai apți concurenți, de cum suntu cei români. Ore sa nu le fiu cunoscute fratiloru români brasioveni tóte acestea si multele alte neajunsuri ale constitutiunei sasesci ? Si déca le suntu cunoscute — cum negresitu ca trebuie sa le fia — putut’au ei conlucra cu consciiatia curata spre sustienerea unei atari constitutiuni ? De cum va mui multiumesce proiectulu ministrului pentru reorganisarea fundului regiu; pre noi inca nu ne multiumesce; fiinduca amu fi asteptatu mai multu, amu fi asteptatu o cura radicale, pre cându elu e numai o operatiune injumatatita. Inse oricum e proiectulu acest’a, decâtu constitutiunea autonomica sasesca, e pentru noi multu mai bunu. Si desi privilegiele sasesci cuprindu in sine mai multa autonomia decâtu ne concede legea municipale generale ; ce folosu, déca autonomi’a acest’a nu e si pentru noi. Ce folosu deca e brandi’a buna inse in burdufu reu......... 0 4 telegrama de alalta eri dela Budapest’a spune ca proiectulu despre regularea fondului regiu si universitatea nationale este acceptata cu unanimitate de catra comissiunea administrativa. Eri s’a transpusu casei deputatiloru. Refer, este Wachter. Camer’a României este închisa. Alegerile cele noue pentru senatu suntu scrise pre 7 9 si 11 Aprile. O telegrama de alalta eri din Budapest’a dice. Din Serbi ’ a avemu soiri forte neliniscitóre. Resbelulu cu Port’a este verosimilu; eri s’a tienutu consiliu despre declararea resbelului. — Totu din acea di se anuncia din Belgradu o crisa ministeriala. Se vorbesce cu siguritate despre schimbarea ministeriului serbescu. Revista politica. In ministeriulu ung. de justiția — dice „Nemz. Hirl.“ — se lucra din tóte puterile si se pregatesce ștergerea altora doue dieci de tribunale. Dispusetiiinea acest’a va intra in viétia in decursulu lunei lui Maiu. După o telegrama la „Kelet“ proiectulu de arondare a Transilvaniei împarte tiér’a, adaugendu-i si unele parti din Ungaria, in 14 comitate si 3 municipie urbane. Se sustiene scaunulu Ciucului, Odorheiului si districtulu Fagarasiului (că comitate). Totu asiâ comitatulu Albei inferiore, alu Clusiului si alu Solnocului interiorii, se constitue dóue comitate ale Cetatiei de balta, doue ale Turdei si comitatulu Sabiiului Suntu mai multe dile de cându d jurnalistic’a se ocupa cu indignatiune de afacerea unui locotenente dela venetori Hippolyt Értei baronu de Krehlau. Acestu oficieru ocupatu in institutulu geograficu militariu, se dice, ca a vendutu Russiei si Prussiei planuri militare de mobilisare, planuri de resbelu in tienutulu Dunărei si statistic’a fortaretieloru. Dela atasiatulu militaru rusescu lângă ambasad’a rusescu din Vien’a, se spune ca negutiatoriulu locotenente a primitu SQOO ruble.Fapt’a acest’a de tradatoriu a descoperit’o ambasad’a francesa, carei inca i se făcuse oferte cu planuri. Locotenentulu este prinsu si cercetarea in urm’a faptei urmeza. Este o trista caracteristica fapt’a de mai susu in același tempu cându din partea unora barbati însemnați prussiani (după unii si ruși) se făcură incercari de a află secretulu tunurilorucelora noue, ale caroru inventatoru este Uchatius. Lumea vrea se scie ca încercarea acest’a a remasu fara resultatu, cu deosebirea, ca prussianiloru li-aru fi succesu a câștigă pre trei lucratori din arsenalulu austriacu carii lucrau la versarea tunuriloruuchatiane. — Fapt’a acest’a se desmintise de mai multe diurnale. „Rel. N.“ o sustiene si acum. Din Bucuresci a sositu scirea ca sessiunea cameriloru este prelungita pâna la 10 (22) Martiu.*) Mai departe ca senatulu a votatu tarifa vamale nemodificata , fara camer’a a pri=j mitu definitivu imprumutulu provisoriu de 16 milióne si a statoritu cursulu de emissiuni dela imprumutulu drumului de feru per 421/2 milióne cu 80. Mai departe se telegrafeza, ca camera a votatu a se bate moneta (bani) de aur a si de argintii cu efigi’a domnitorului. — Consiliariulu de legatiune dela ambasada germana din St. Petersburg, bar. de Alvensleben, este denumitu consulu generalu alu imper. germanu la Bucuresci. După deveniile vine scirea telegrafica dela Bucuresci despre disolverea senatului si escrierea de noue alegeri. Din pârtile tieriloru turcesci resculate vine scriea ca conducetoriulu de insurgenți Ljubobratics fu arestatu dimpreună cu alti siese căpitani ai Sfii de câtra oficieri austriaci pre pamentu austriacu. De alta parte se spuneraa Vassa Efendi comisariulu de pacificatiune a plecatu dela Ragusa spre Mostar. Despre arestarea lui Ljubobratici se scrie din Ragus’a la „N. V. T.“ urmatórele : ljubobratici cu trup’a sea in reversatulu dilei a vrutu se pauseze in Virani. Loculu acest’a după carta se tiene de teritoriul nerzegovineau. Catra mediadi vine la Ljubobratici capitanulu cercului Dauc lia insocitu de o compania de la regimentulu de infanteria austriacu Zellacki, sub comanda căpitanului Filous si face lui Ljubobratici cunoscutu ca a trecutu preste fruntarie. Ljubobratici se provoca la cartea unui oficieru de statulu majoru austriacu, majorulu Roskiewicz si nega trecerea sea preste fruntarie; cu tóte aceste, la dorinti’a *) Vedi mai susu. 1