Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-03-07 / nr. 20

rel«2TH.m­’n­ese Duminec­a si Joi’a la fie-care done septemniii cu adausulu FoisiArei . Prenui­­­­eratiunea se face in Sabiiu la espedibili­u :oiei,pre afara la s. r. poște cu bani g­at’n prin scrisori fran­cate, adresate catra especivum­. Pretiusu prenumera­­tiunei pentru Sabiiu este pre anu 7­­ 1. v. a. ar pre o­ jumetate de anu 3 îl. 60. Pen­ Nr. 20.­­xnx XXIV. Sabiiu 7119 Martiu 1876. tre­ celelalte parti ale Transilvaniei et pentru pro­vinciele din Monarchia pre anu anu 8 fiiera pr o jumetate de anu­l 1 N­. v. a. Pentru princ. si fier streine pre anu 12­­/a ,l,m . A» Inseratele se platescu pentru intru­’a Ara cu 7 cr. sirulu, pentru a dou'a Ara cu 6 '­, cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 cr. v. a. Telegrama. Bistriti’a 17 Martiu. Meritatulu Florianu Michesin a repausatu. Sabinn in 19/7 Martie 1870 Românii brasioveni, mergu, dice „S. d. T.“, in cestiunea reorganisarei fondului regiu, mâna ’n mâna cu sasii. Protestară si ei dimpreună cu sasii contra reorganisarei plănuite din par­tea ministrului de interne. Si inca, după cum se póte judeca din giuri­­tarea, ca ei nu au adusu speciali mo­tive pentru protestu­l in favorulu privilegieloru sasesci, cari au causatu atâtea suferintie, atâtea dureri româ­­niloru de bune simțiri, din acestu privilegiatu teritoriu. — Procedur’a acest’a, e după cum de sine se intielege, apa pre mar’a sasiloru Abia s’a petrecutu si iata striga fór’a birocratica­ ultra germanis­­tica din Sabiia, in gur’a mare: „ca românii suntu totu atât’a nemultiumiti cu proiectulu de reorganisarea fundu­lui regiu, ca si sasii, — ca ei totu cu atât’a taria tienu la privilegiele sa­sesci, precum si sasii si numai poli­­tic’a scurta de vedere a unori advo­cați români, cârca favoruri reu intie­­lese, pre ruinele privilegieloru mân­­tuitóre pentru toti.“ •— Se inttelege ca procederea româ­­niloru brasioveni nici cându nu le-a pututu fi sasiloru mai bine venita de­­câtu chiaru in momentulu de fatia. Pentru ei e de cea mai mare însem­nătate, ca sa-si puta rectifica politic’a for separatistica, printr’aceea ca sa arete lumei ca nu voiescu decatu binele comunu. Durere inse, ca pre cându chiaru dintre sasi, partea cea mai putienu angusta de inima si mai dreptu cu­­getatóre, ins’a saluta cu bucuria tem­­pulu in care se pare a fi batutu ultim’a ora a privilegieloru de trista memo­ria, se afla români, si inca români verdi si cari după positiunea loru ara fi sa fia luceferii romani­smului din fundulu regiu,­­ cari se sustiena ca­fenele atât’a de impedecatóre nu nu­mai desvoltarei celorulalte nationalitati din fundulu regiu, dar’’ si vietiei de statu constituționale moderne. Acést’a e ce­va tristu, dar’ fapta. Remâne iise sa constatamu, ca pre­­sinta tienut’a româniloru din Brasiovu si districtu séu nu, opiniunea româ­nismului din fundulu regiu? si de e numai o politica scurta de vedere a câtorv’a advocati, séu dorinti’a tutu­­roru româniloru si prestetoru a tuturoru patriotiloru binecugetatori, — cassarea privilegieloru si delaturarea starei de administratiune de totu abnorme pre­sente, din fundulu regiu? In ambe aceste privintie nu va pute dubita nimene, ca dorinti’a tutu­roru româniloru merge intr’acolo, ca sa se puna odata capetu privilegieloru cuprinse in sistemulu municipalu sa­­sescu, si ca acést’a nu e numai ten­­dinti’a câtoru­ v’a advocati români. Déca va precugeta respectivulu ca nu numai representantii români din adunarea scaunale a Sibiiului, toti cu unulu, dar’ chiaru si representantii români ai celorlalte municipii din fun­dulu regiu, se esprimara totudeun’a si lucrara chiar’ pentru delaturarea pri­­vilegieloru si a sistemei municipale actuale. Totu asemenea fu si tienut’a deputatiloru români din conflusulu natiunalu sasescu, cându cu progra­m mulu natiunalu sasescu, pre carele majoritatea conflusului ’lu acceptase de alu seu. —• Si desiguru ca si adi n’aru da alta espresiune dorintiei sele, intrég’a populatiune nesasa din fun­dulu regiu , cându i sar’ da ocasiunea de a-si esprima vointt’a in acesta cestiune. Dar’ óre suntu necunoscute, tóte enunciurile romanesci susmemorate, domniloru dela „S. D. Tglet“ ? de le ignoreza intru atât’a si se lega de o aparintia urmata, de­sigura numai din sensibilitate si preocupatiune ? Nici decum­, insa d- sele cauta numai medilócele, care le servescu spre sco­­pulu loru. Nu e vorba, ca dara romanii din fundulu regiu, ara adoră centralisa­­tiunea cum s’a formatu la noi astadi. Sau ca aru fi inimici ai autonomiei proprie , incatu favoréza acést’a des­­voltarea culturale si natiunale. Dar’ dieu nici ca se potu ei lupta pentru privilegie, cari servescu tocmai in con­­tr’a si in defavorulu loru; nici pen­tru o autonomia plăsmuită anume nu- I mai pentru o casta privilegiata si spre tutorisarea si suprimerea tuturor’a, cari nu se tienu de cast’a acest’a privi­legiata. Romanii in genere nu au pretinsu si nu pretindu nici astadi, nici dela puterea de statu nici dela ceilalti compatrioti alt’a, decâtu modus vi­vendi. Possibilitatea de a pute esista si prospera de sine si pentru sine, in calitatea in care sa lasatu­ndieu ca popor de sine stătători». Ei nu vo­iescu a suprime sau a subjugă pre ni­menea ; de voia buna inse inca nu voru lasă sa fiu suprimați si nepas­­tuiti de alții. Si ce e alt’a laudat’a autonomia municipale sasesca ? Decatu unu con­­glomeratu de dispositiuni măiestrite precalculate anume spre a asigură domnirea unei caste, asupr’a celuilaltu poporu intregu din fundulu regiu. — Si pentru atare abnormitate sa ne lup­­tamu noi ? Noi, acei’a in contr’a ca­­ror’a anume s’a plasmuitu monstrulu acest’a de autonomia si guvernare ? Legea municipale generale, nu va crede nimene ca dara aru ave pen­tru noi: vre-o atragere, cu voturile ei virile si formele de representare, mai numai intru atât’a favorabile unei autonomii adeveratu democratice, câtu si sistemele feudale din timpurile tre­cute. Dar’ in legea acest’a se afla, celu putieru, sistemulu de responsabilitate incorporata si se afla possibilitatea de a te pute scapa de nisce oficianți ne­­apti sau necorespundietori, pre cându in autonomi’a municipale sasesca nici urma de tóte acestea. Aici oficianții se alegu, de­si suntu totu odata si domnii si stăpânii scau­­neloru si resp­ ai districteloru, numai din partea representantieloru oraste­­loru si pre viétia. Responsabili suntu numai loru insusi sau apoi mai ma­­riloru de aceeași plassa, si esperinti’a te póte invetia ca cu cestiuni de ace­stea poți treeză câtu vei vrea dela Pontiu la Pilatu până ce vei veni la convingerea, ca trebuie sa aș­tepți timpuri mai bune. Adunările scaunale si resp. di­strictuale, e dreptu ca arti fi sa fia o corporatiune, carea sa eserceze con­­trol’a si sa usueze responsabilitatea fatia cu organele esecutive municipali; dar’ până ce suntu ele compuse in jumatate din representantii cetati­­loru, care singure alegu oficianți mu­nicipali, póte-se asceptă că sa-si eser­ceze drepturile si sa-si implinesca da­­tori’a, astfeliu cum s’aru cuveni ? Nici­decum­ pentru ca o mâna spala pre alt’a si amendoue fati’a. Drepturu de candidatiune ’lu are constitutiunea municipale sasesca, co­­munu cu legea municipale generale; elu face in ambele ilusori ca ori­ce alegere libera si neinfluintiata, numai câtu ca o influintiare póte fi mai multu, alt’a mai putieru interesata. Se inttelege apoi, ca unde majo­ritatea măiestrită a corpuriloru re­presentative si administratóre, e sa­sesca, oficianți români nu vei află multi. Nu dóra pentru ca astadi n’aru fi indreptatiti, — că precându — si ei de a ocupă oficie ; ci din simpl’a causa, ca cei ce suntu chiamati de a alege, afla totudeun’a, mai apți con­curenți, de cum suntu cei români. Ore sa nu le fiu cunoscute fra­­tiloru români brasioveni tóte acestea si multele alte neajunsuri ale consti­­tutiunei sasesci ? Si déca le suntu cunoscute — cum negresitu ca tre­buie sa le fia — putut’au ei conlucra cu consciiatia curata spre sustienerea unei atari constitu­tiuni ? De cum­ va mui multiumesce pro­iectulu ministrului pentru reorgani­sarea fundului regiu; pre noi inca nu ne multiumesce; fiinduca amu fi as­­teptatu mai multu, amu fi asteptatu o cura radicale, pre cându elu e nu­mai o operatiune injumatatita. Inse ori­cum e proiectulu acest’a, decâtu constitutiunea autonomica sasesca, e pentru noi multu mai bunu. Si de­si privilegiele sasesci cuprindu in sine mai multa autonomia decâtu ne con­cede legea municipale generale ; ce folosu, déca autonomi’a acest’a nu e si pentru noi. Ce folosu deca e bran­­di’a buna inse in burdufu reu......... 0 4 telegrama de alalta eri dela Budapest’a spune ca proiectulu despre regularea fondului regiu si universi­tatea nationale este acceptata cu una­nimitate de catra comissiunea admi­nistrativa. Eri s’a transpusu casei de­putatiloru. Refer, este Wachte­r. Camer’a României este în­chisa. Alegerile cele noue pentru se­­natu suntu scrise pre 7 9 si 11 Aprile. O telegrama de alalta eri din Budapest’a dice. Din S­e­r­b­i ’ a avemu soiri forte neliniscitóre. Resbelulu cu Port’a este verosimilu; eri s’a tienutu consiliu des­pre declararea resbelulu­i. — Totu din acea di se anuncia din Belgradu o crisa ministeriala. Se vor­­besce cu siguritate despre schimbarea­­ ministeriului serbescu. Revista politica. In ministeriulu ung. de justiția — dice „Nemz. Hirl.“ — se lucra din tóte puterile si se pregatesce șter­gerea altora doue­ dieci de tribunale. Dispusetiiinea acest’a va intra in viétia in decursulu lunei lui Maiu. După o telegrama la „Kelet“ pro­iectulu de arondare a Transilvaniei îm­parte tiér’a, adaugendu-i si unele parti din Ungari­a, in 14 comitate si 3 mu­­nicipie urbane. Se sustiene scaunulu Ciucului, Odorh­eiului si districtulu Fa­­garasiului (că comitate). Totu asiâ comitatulu Albei inferiore, alu Clu­­siului si alu Solnocului interiorii, se constitue dóue comitate ale Cetatiei de balta, doue ale Turdei si comita­tulu Sabiiului Suntu mai multe dile de cându d jurnalistic’a se ocupa cu indignatiune de afacerea unui locotenente dela ve­­netori Hippolyt Értei baronu de Krehlau. Acestu oficieru ocupatu in institutulu geograficu militariu, se dice, ca a vendutu Russiei si Prussiei planuri militare de mobilisare, planuri de resbelu in tienutulu Dunărei si statis­­tic’a fortaretieloru. Dela atasiatulu mili­taru­­ rusescu lângă ambasad’a rusescu din Vien’a, se spune ca negutiatoriulu locotenente a primitu SQOO ruble.Fapt’a acest’a de tradatoriu a descoperit’o ambasad’a francesa, carei inca i se fă­cuse oferte cu planuri. Locotenentulu este prinsu si cercetarea in urm’a faptei urmeza. Este o trista caracteristica fapt’a de mai susu in același tempu cându din partea unora barbati însemnați prussiani (după unii si ruși) se făcură incercari de a află secretulu tunuriloru­celora noue, a­le caroru inventatoru este Uchatius. Lumea vrea se scie ca încercarea acest’a a remasu fara re­­sultatu, cu deosebirea, ca prussianiloru li-aru fi succesu a câștigă pre trei lu­cratori din arsenalulu austriacu carii lucrau la versarea tunuriloru­ucha­­tiane. — Fapt’a acest’a se desmintise de mai multe diurnale. „Rel. N.“ o sustiene si acum. Din Bucuresci a sositu scirea ca sessiunea cameriloru este prelun­­gita pâna la 10 (22) Martiu.*) Mai de­parte ca senatulu a votatu tarifa va­male nemodificata , fara camer’a a pri=j mitu definitivu imprumutulu provisoriu de 16 milióne si a statoritu cursulu de emissiuni dela imprumutulu dru­mului de feru per 421/2 milióne cu 80. Mai departe se telegrafeza, ca camer­a a votatu a se bate moneta (bani) de aur a si de argintii cu efigi’a domnitorului. — Consiliariulu de le­­gatiune dela ambasad­a germana din St. Petersburg, bar. de Alvensle­­b­e­n, este denumitu consulu generalu alu imper. germanu la Bucuresci.­­ După deve­niile vine scirea te­legrafica dela Bucuresci despre disol­­verea senatului si escrierea de noue alegeri. Din pârtile tieriloru turcesci re­­sculate vine scriea ca conducetoriulu de insurgenți Ljubobratics fu arestatu dimpreună cu alti siese căpi­tani ai Sfii de câtra oficieri austriaci pre pamentu austriacu. De alta parte se spuneraa V­a­s­s­a Efendi comisa­­riulu de pacificatiune a plecatu dela Ragus­a spre Mostar. Despre arestarea lui Ljubo­bratici se scrie din Ragus’a la „N. V. T.“ urmatórele : ljubobratici cu trup’a sea in reversatulu dilei a vrutu se pauseze in Virani. Loculu acest’a după carta se tiene de terito­riul n­erzegovineau. Catra mediadi vine la Ljubobratici capitanulu cercului D­a­u­c li­a insocitu de o compania de la regimentulu de infanteria austriacu Zellack­i, sub comand­a căpitanului Filous si face lui Ljubobratici cunoscutu ca a trecutu preste fruntarie. Ljubobratici se provoca la cartea unui oficieru de statulu majoru austriacu, majorulu Roskiewicz si nega trecerea sea preste fruntarie; cu tóte aceste, la dorinti’a *) Vedi mai susu. 1

Next