Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-03-07 / nr. 20

Judele Ant. Bulbucu au fa­­cutu reportu judelui procesualu N. Ratiu carele indata au datu porunca si au scosu ómeni din cercu la 1000 pre 2 dile, si dealungulu­riului au ta­­iatu unu pareu de 300 metri lungu 4 metri alundu si 4 metri latu,­­ după care ap’a cu gliiati’a au ince­­putu a se retrage in alin’a sea. In modulu acest’a ne-amu mantuitu, alt­cum casele, si tote alte cele deveniau manate de apa. O parte din ómeni, caror’a le-au fostu posibilu s’au mu­tatu cu totulu din case, iara alte parte caror’a nu le-au fostu posibila mu­tarea, au remasu in casele friguróse, pre cari inse sau cuprinsu morbulu. R­e­s­b­u­n­a­r­e. In comita­­tulu Solnocului interioru, cerculu La­­pusiului ungurescu, in comun’a Su­­ciulu de josu de mai multi ani locu­­indu unu jidanu cu numele Grün­­stein Iosifu, care cu carnetele cele grase ce le au storsu de pre spatele poporului romanu, s’au inavutitu forte, au vendutu si au cumperatu cu dob’a case si mosii a mai multoru individi din Suciulu de josu, a unor’a­si din Lapusiulu romanescu, sau adusu la sapa de lemnu, si-au acatiatu traist’a in spate si ei au pornitu pre drumulu cerșitului. In 29 Febr. st. n. a. c. un pré tardiu sér’a Grünstein Iosifu siedé in cas’a sea propria la masa. Atunci se dice din afara pe feresta cine­va a trasu cu pusc’a si jos. Grünstein re­­mase la momentu mortu. Motivulu impuscaturei se vede ca n’a fostu al­­tulu decâtu resbunarea. Iosifu Grün­stein lua 120% după o suta floreni pre anu. * Veste luna pentru fumători. Ministrulu reg. ung. de financie a emisu o ordinatiune in privinti’a con­­trolarei tabacului. S’au plânsu multi, ca pach­etarea e rea, ca cualitatea ta­bacului nu e buna si ca de multe ori (ba prea adeseori!) se afla in tabacu si in ciguri obiecte străine. Pentru ca sa se puta constata învinuirile radi­cate asupr’a fabricatiunei tabacului. Direcțiunile suntu îndatorate a așterne lângă raportele loru si fabricatulu de pricina. Déca nu va fi mai bunu ta­­baculu si mai bune cigurile si după dispusetiunea acést’a „las’ pre mine“ a disu unu glumetiu, care tragea nisce fire de câlti dintr’o cigara de 5 cr. *** O fântâna periculosa. In ..... (Erdö-Tarcsa), comitatulu Cetatiei de balta s’a sapatu o fântâna. După ce săpătorii au ajunsu la­ o afundime de 7 stengini au inceputu a se inaltia din fantâna aburi puturosi. Unu sa­­patoriu s’a demisu si după aratarea acést’a in fund­ulu sapaturei, a cadiutu inse numai decâtu rosu la pamentu «âra de nici o simțire. Totu asta s’a intemplatu si cu alu doilea. Cu multu necasu fura trași afara amendoi cu nisce cârlige, dara nu se mai putură deștepta. Din urmele găsite in pa­­mentulu sapatu si scosu afara se da cu socotel’a ca sub fantâna trebuie sa fia unu stratu de cărbuni de petra. Dara die corespondinte aceea nu presupune nici odata, ca déca Ilustri­­tatea Sea diu comite supremu, care sub tóta splendid’a cariera a vietiei sele au documentatu totu­deun’a cu dovedile cele mai vine iubirea de drep­tate, in urm’a atâtoru invidióse acuse; m’aru fi aflatu pre mine prin comis­siunea investigatóre de vinovatu, nu me-aru fi suspendatu din officiu, si nu crede nici aceea ca fapte de care socoti ca amu comisu eu, bantué po­­poratiunea din dtzulu Anedorei, nu dieu nici odata, fara mancatoriile si celaimele cele multe, precum au co­misu ch­iaru bravulu românu Demianu din Balsi’a fiindu ca solgabireu mai multi ani, scu dóra cugeta dlu De­mianu din Balsi’a ca solgabirei pre­­senti inca făcu celaime si mâncătorii, precum presupune de densulu ca au facutu, nu se admita la acésta cre­­dintta din bravu românu Demianu conformu titulei date de corespon­­dintele nici odata pentru­ ca Austri­­tatea Sea dlu comite supremu ca totu­­deun’a recunoscutulu iubitoriu de drep­tate si adeveru, nu numai ca nu sufere astfeliu de abusuri; fara eu sum in acei’a­firma sperantie ca Austritatea Sea diu comite supremu va trage la meritata pedepsa, si abusurile făcute până acum’a, si prin urmare si bra­vulu românu Demianu ’si va primi pedeps’a meritata pentru nenumeratele sale fapte de celaima comise sub du­­rat’a slujbei sale. — Au cugeta dlu Demianu, ca fap­tele acestea, ca sum românu mare, ca nu sciu unguresce, ca amu tierutu sigilu românescu in cancelarie, si ca lucru românesce, suntu abusuri si crime, de-mi­urgeaza cu ori ce pretiu, si pre ori­ ce cale suspendarea din oficiu in sperantie sa devină densulu in acestu postu, ca alt’a nu se póte esplica. Ye asigurediu stimate die Redac­­toru, ca după finirea cercetarei contr’a mea in privinti’a acest’a cu mai multa materie, si mai pre largu ve voiu in­comoda stimatulu dîuariu. Totu odata se ruga stimata re­­dactiune dela Albin’’a sa binevoiésca a da locu acestei reflectări si in sti­matulu seu diurnalu Albin’a in care au aparutu si acus’a contr’a persónei mele. — Almasiu mare in 6 Martie 1876. Simeone Trifu jude procesualu in cerculu Almasiului, publicu, apoi sa cuteze a pasi in publicu. X. lioca deschisa. (Urmare si fine din nr. 18.) Totu odata intreba die corespon­­dinte si comissiunea investigatóre con­­tr’a mea din Dev’a, ca m’au pututu pre mine bravulu romanu Demianu la vre-o comisiune dovedi, ca amu comisu astfeliu de fapte ilegale că d-sea ? Aceea este adeveratu, ca in urm’a atâtoru acuse pentru atâtea cefaime făcute prin bravulu romanu Demianu , date din pare-tea locuitoriloru din a­­cestu cercu la mine, in sensulu legei, alu dreptatiei si a binelui publicu l’amu citatu oficiosu, si numai după 2 citari legale ne­voindu a se pre­­senta i s’au ordonatu escortarea cu gendarmeri’a si si atunci din’a nu nóptea ? 80 Domnule Redactare! In pretiui­­tulu dinariu ce redigeti nnu 18 — febr. 29 (12 Martiu) aparu unu estrasu din o corespondintia particulara din protopresbiteratulu rom. gr. or. alu Coh­almului din 20 Febr. subscrisa de I. B., — la care cu permissiunea pro on.­d-vóstra a notezu. — Nu tragu la dubietate progresulu par. adm. poescu Nicolau D. Mir­cea atâtu in sfer’a bisericésca câtu si in cea scolara in protopresbiteratulu incre­­dintiatu conducerei d-sele­ implinin­­du-si in calitatea sea ca atare sacr’o missiune; — iér’ ce privesce dechla­­ratiunea nebasata a corespondintelui, ca in unele comune din protopresbi­­teratele învecinate nici ideea n’aru esista pentru formarea de atari fon­duri parochiale! ? ? — o dechlara de tendintta malitiosa, nutrita de unu omu fara socotintta si seriositate. Camu potu sei eu cine e dlu I. B. „ca­uda leonem facit“!­ ridice dlu pre siefulu seu tractuale până la alu treilea ceriu, dara se nu va teme pre nedreptu pre atari pro­­topresbiteri, resp. actm. protopresbite­­rali cari póte tóta viétia si a consa­­crato pentru înflorirea sânteloru cause bisericesci si scolare! ! — Convinga-se dlu I. B. mai intâiu despre cele ce voiesce a scrie in Re­dactoru respundietoriu Nicolau Cristea* PtiMicare de licitatiume, Comun’a bisericésca gr. or. din Resnovu după ce si-au primitu apro­bările necesari dela autoritatile mai inalte competitii. — in diu’a de 25 Martie st. v. 1876 la 10 ore a. m. va vinde prin licitatiune verbala publica, padurea de fagu de pre muntele bi­­sericei Baiu sau Dibamu aflatoriu in R­o­m­a­n­i ’a districtulu P­r­a­­­h­o­v­­a. Conditiunile de licitare precum si alte explicari se potu capeta si res­pective vede in scal’a romana de aici, unde se va trene si licitatiunea. Resnovu in 25 Fauru 1876. Cosm­tetiila parochiale. Act Nr. 10. 1876. Concurs si. Devenindu vacanta parochi’a in Brisnncu protopresbiteratulu Dobrei, se escrie prin acést’a concursu cu terminulu până la 21 Martie st. v. a. c. in carea dî se va trene si alegerea. Emolumentele suntu: Porțiune canonica 7 jug. parte aratoriu, parte senatiu, dela 80 nu­meri de case 80 miertie mari de cu­­curuzu sf arimatu, si dela geleri o dî de lucru, apoi stol’a usuata. Tóte ace­ste emolumente computate la­olalta dau unu venitu anualu aprópe de 400 fl. v. a. Doritorii de a ocupa acesta sta­țiune de parochu, au a-si așterne pe­­titiunile loru instruite in sensulu sta­tutului org. la subscrisulu până la terminulu indicatu. Dev’a in 19 Febr. 1876. Pentru comitetulu parochialu. Ioanu P­a­p­i­u , (2—3) protopresb. C­o­n­c­u­­r­s­u. Pentru ocuparea statiunei de ca­­pelanu lângă betrânulu parochu Ni­­colau Briciu din Galatiu protopresbi­teratulu Bistritiei, se deschide prin acést’a concursu in intielesulu înaltului ordinu consistoriale din 4 Septembre 1875 nr. 2323 până in 28 Martiu a. c. Cu acestu postu suntu impreunate urmatórele emoluminte: Dela 60 case câte 1 merita cu­curuzii sfermatu, totu dela acelea case venitulu epitrafirului si câte 1­­ t dî de lucru. Porțiune canonica 5 jugere pa­mentu aratoriu 272 jugere senatiu. Cu acestu postu e impreunatu si postulu de invetiatoriu cu unu salariu anualu de 100 fl. v. a. Doritorii de a ocupa acésta sta­țiune, cu obligati de a împlini tóte funcțiunile neputincosului parochu suntu avisati a-si trimite concursele instruite amesuratu Statutului organicu până la terminulu presiptu la comi­tetulu parochialu in Galatiu post’a ultima Bistriti’a. Galatiu 26 Febr. 1876. Comitetulu parochialu in in­­tțelegere cu oficiulu proto­­presbiteralu tractualu. (2-3) _____________________■ Ad. nr. 10 1876. Concurs­u. Pentru intregirea paroch­iei va­cante Ighielu protopresbiteratulu Albei Iuliei se escrie concursu până la 21 Martie 1876, st. v. cându se va trene si candidatiunea. Emolumintele suntu: 1. Casa parochiala cu gradina de legumi. 2. Porțiune canonica de 8 jugere 804[1 ° in oratoriu si fenatiu. 3. Dela 114 familii câte un’a fer­dela de bucate, sau parte in mustu. 4. Dela 114 familii un’a di de lucru. 5. Stol’a usuata de parochulu repos­atu. Doritorii de a ocupa acesta pa­­roch­ie au a-si așterne concursele loru conformu Statutului organicu până in terminulu susu indigitatu lu sub­scrisulu. Alb’a-Iuli’a 11 Februariu 1876. In contielegere cu comitetulu pa­rochialu. Alesandru Tord­asianu, protopr. gr. or. de (2—3) Alb’a-Iuli’a. E­df­i­c­t­u. Mari’a Georgiu Nanu din Her­­manu in districtulu Brasiovului, de religiunea gr. or. care parasi aprópe de 3 ani pre legiuitulu ei barbatu Dimitrie Ach­imu Tom’a, si nu se scie unde se afla, se citéza prin acést’a a se presenta la subsemnatulu foru ma­trimonialii in terminu de unu anu si o dî dela datulu subscrisu, caci nein­­fatisindu-se se va pertracta acțiunea bărbatului si in absenti’a ei. Brasiovu in 19 Febr. 1876. Scaunulu protopr. gr. or. alu tractului N­ alu Brasiovului. Ioanu P­e­t­r­i­c­u , (2—3) protopopu. Edict i­. Georgiu Lazaru din Feldiór’a de religiunea gr. or. carele a parasitu pre legiuit’a sea socia Mari’a Calbaru dela Martie 1865, si astadi nu se scia unde se afla, se citéza prin acest’a a se infatiosiâ la subsemnatulu foru matri­moniale, caci de nu se va infatiosiâ in restempu de unu anu si o di dela datulu de fatia se va pertracta acti­unea muierei sele si in absenti’a lui. Brasiovu in 17 Ianuariu 1876. Scaunulu protop. gr. or. alu trac­tului N­ alu Brasiovului. Ioanu Petricu, (3—3) protopresbiteru. Act Nr. 92—1875. 11 diet­ii. Prin carele Ann’a Comaniciu din Fel­­meru, in scaunulu Coh­almului, parasindu iu modu ilegalu de mai multu tempu pre legili­­simulu seu sociu de casatoria Moise Curchel, se citéza, a apare in restempu de unu anu înaintea forului matu. subscrisu, caci la casu contrariu, pre basea protocolului luatu de cil­­­ra oficiulu protopopescu, prin carele se inac­­tiuneza prihegit’a,­­ in sensulu canoneloru bisericei resaritene, se va aduce sentinti’a me­ritoria. Cohalmu, le Februariu st. v. 1876. Forulu judecatorescu bis. de l­a instan­tia gr. resarit. Nicolau D. Mircea, 2—3 adm. prot. Nr. prot. 10/1876. E­d­i­c­t «. Ilean’a lui Gavrila Stoic’a din Bulzesci — Catulu Zarandu — carea de mai multi ani au parasitu pre bar­­batulu ei Ioanu Stoic’a a Pascului fara a se pote erua loculu ubicatiunei ei; — prin acést’a se provoca resp­ cite din a se presenta înaintea subsemnatului scaunu ppescu in terminu de unu anu si o di si anumitu până in 25 Ianu­ariu 1877 cacila din contra procesulu divortialu intentatu asupra i se va per­tracta si decide si in absenti’a ei. Din siedinti’a scaunului poescu gr. or. a Zarandului tienuta la Bradu in 22 Ianuariu 1876. Nicolau I. Miheltianu, prof. gr. or. a Za­ (3­—3) rândului. Editur’a si tipariulu tipografiei archidiecesane.

Next