Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-03-11 / nr. 21

Telasm­ifu­la ese Duminec’a *> Joi’h la fie-care dóne «eptei TiHiíi cu adausulu Foisiórei — Preii­­meratiimea se face in Sabini la espeditur’n­­oiei,pre afara la i. r. poate cu bani g­at’a prin scrisori fran­cate, adresate cAt­raespeditura. Pretiusu preimm­­era­­tiunei pentru Sabinu este pre aim 7 fl. v. a. ar pre o jumetate de anu 3 fl. 60. Pen­tr. 21. ANULU XXIV. Sabiiu­ 11!23 Martiu 1876. trupelelalte pftrti ale Transilvaniei si pentru pro­vinciei« din Monarch!» pre nnu aim 8 fiiera pre o jumetate de ana 4 fl. v. a. Pentru priue. si tieri streine pre anii 12­­­, anii 6 fl. Inseratele se platescu pentru intili­a ors cu 7 cr. sicula, pentru a dou­­a ora cu 5 '/, cr. si pentru a treia repetire cu 3'/, cr. v. a. Nr. 753 Preș. De comisariu consistorialu miro­­nescu in cerculu electoralui alu XX-lea alu Agnitei, pentru conducerea scru­­tiniului la alegerea deputatiloru si­nodali, in loculu domnului vice-capi­­tanu districtualu Ioanu Codru D­ra­gu­s­i­a­n­u, carele nu a pututu primi acesta însărcinare, e denumitii aseso­­rulu consistorialu domnulu Constan­­tinu Stelariu, capitanu in pen­siune. Ceea ce respectiviloru spre scrie si acomodare se face cunoscuta. Sibiiu 10 Martiu 1876. Mironu Romanul m. p. arch­iepiscopu. Sabiiu I0 Martin. Diet­a Ungariei desvolta in dilele aceste o activitate din cele mai pro­ductive. Legi preste legi se voteza, se sanctioneza si promulgeza si in acelasi tempu resaru alte proiecte de legi de cea mai varta natura. Minis­­trulu de interne, cetinu, ca a depusu in comissiunea administrativa, pentru orientare, unu proiectu nou, care inca nu e de totu gata, unu proiectil des­pre nou’a arondare a Transilvaniei. După proiectulu spre orientare, Transivani’a s’aru imparti in siese­­spradiece comitate, sau după cum se vede din o varianta la fine a proiec­tului, din sieptespradiece comitate. Tier’a este organisata de vre-o câti­va ani judecatoresce, fara privin­­tta la marginile jurisdictiuniloru ad­­ministratiunei politice de astadi. Era de asteptatu ca sa vina o arendare, care sa corespunda organisarei premerse. Pro­iectulu de nou’a arondare, cu tóte ca si acum negat’a, era asteptatu, pen­­tru ca are sa înceteze anomali’a, ca unu bietu de omu, care are de a face cu tribu­­nalulu si cu comitiatulu sa mai fia silitu a calatori pentru afacerile sele d.­e. dela Sacelu la Sabiiu si după aceea la Aiudu. Este o lipsa intetitóre nou’a aren­dare din consideratiuni practice si pentru aceea bine era, déca după or­­ganisarea tribunaleloru nu se intardiu si arendarea cea noua nici câtu s’a intardiatu. Pentru cei ce au trebu­­intie pre la tribunale si oficiele poli­tice calotoriele cele multe, crucisiu si curmedisiu prin tiéra,suntu perdere de tempu, si tempulu este moneta, dice englesulu, si poporulu patriei nóstre nu are tocm’a mare prisosintia nici de tempu, nici de bani. Arondarea cea noua inse mai are si partile sele politice. Pentru noi românii, considerata principiala nou’a arondare este o mare satisfacere, pre carea nu o putemu destula apretia. Arondarea acest’a nu va derima, prin ordonantie, nici pro­­visoriu, ci prin lege ocar’a tierei nó­stre seculare, impartirea in trei teri­­torie natiunali, cu eschiderea celei mai mari si mai numeróse nationalitati din tiera. Prin acést’a se da si după lege tierei deplina egale îndreptătire, pen­tru ca nu va mai esiste dela promul­garea ei raportulu acelu tristu, ca lo­cuitorii unei si acelei’asi nationalitati si patrie, in patri’a sea, sa locuiésca pre pamentu „ungurescu“, pre pa­­mentu „secuiescu“ si pre pamentu „sasescu“. Voru fi multi, cari nu voru gasi asta de importantu proiectulu póte si pentru ca e dela guvernulu ungurescu; altii Tu voru considera cu totulu indreptatu in contra autono­miei transilvane. Fatia cu reflessiunile de feliulu acest’a, déca s’aru ivi, trebuie sa di­­ceru, ca politic’a nu încape cu poesi’a si viceversa Acest’a ne-a documentatu tempulu celu relativu­ destulu de lungu, dela 1848 până la 1860, in care s’au petrecutu multe, inse neexistându o lege cu formele ei, după 1860 ne-amu trezitu iara in impartirea politica de odinióra, in carea suntemu si astadi. Câtu pentru autonomia, o nearondare de­siguru ca nu e in stare sa o mântuie si apoi déca după impartirea cea ve­chia fiér’a nu e a nóstra, sau n’avemu si noi parte intreas’a, cui e buna au­­tonomi’a ? decâtu claseloru privilegiate, intre cari noi sa nu ne dorim­­ nici odata, afara déca amu renunciâ dela aceea catva care nesuiesce astazi tóta lumea, catra o democrația rationala. Si apoi, autonomi’a, după cum si-o in­­tipuiescu multi, aru nivela dóra asta ingraba tóte gardurile si îngrăditurile străvechi prin care fia-care nationali­­tate privilegiata, afara de români, si le-a fostu radicatu pentru ca sa-si apere esistinti’a? O dieta transilvana compusa sub influinti’a unui românu, va se­dica, intr’unu tempu favorabilu, si nu are majoritate romanesca si apoi crede cineva ca intr’o dieta tran­silvana autonoma, cu majoritate rela­tiva româna nu avu­tiene pre celelalte doua nationalitati totudeun­a împre­unate ca sa faca majoritatea absoluta ? Tóte elementele cauta după mo­­dalitati in puterea carora ceea ce este omogenu sa se traga la unu locu. Numai noue româniloru din Austro-Ungari’a ni-a remasu reservatu ca sa dorimu tempuri si sa sustie nemu referintie, după cari in Transilvani’a sa stea ro­mânii sub dóue minoritati mici, cari făcu o majoritate mica si in Ungari’a sub o majoritate mare si in Bucovin’a in mai acelesi impregiurari nefavorabile ca in Ungari’a. Pre cându si unu copilu tre­buie sa cunosca ca o masa mare de aprópe 3 milióne români, pre unulu si acel’asi nivelu politicu, in un’a si aceeași patria, in care numai un’a majoritate are asu­­pr’a sea,precare eventualuo aru pute si invinge, potu face mai mul­tu, déca voru voi sa faca, decâtu împăr­țiți in tóte patru venturile, pentru o autonomia imaginata. Nu suntemu contrari autonomiei, dara asta departe sa mergemu pentru dens’a incâtu sa uitamu tóte, bune si rele, n’aru fi de­câtu orbia politica. Dara sa revenimu la proiectulu arondarei. Acest’a după cum este elu are si pârtile sele politice slabe. Cum aruncamu o privire, câtu de fugitiva asu­pr’a cartei, gasimu parti, cari suntu in cea mai mare contra­­dicere cu scopulu proiectului, cu în­lesnirea administratiunei. Asta, ca sa incepemu din coltiulu celu mai es­­tremu despre sud-est, damu la finea proiectului­ de variant’a, carea impreuna districtulu Brasiovului cu Treiscaunele intr’unu comitatu, cu loculu centralu in Sepsi-Szt-György (Sân. Georgiu), locu fara de nici o însemnătate. O facsamu si noi numai cu pre 0 varianta si presupunemu, ca nu se va realisa si asta trecemu mai de­parte. Comitatulu Treiscauneloru, déca remane singuru, alu Ciucu­l­ui si alu Odorheiului suntu comandate de impregiurari topogra­fice si asta in privinti’a loru amu ave putieri de disu. Dara, indata ce tre­cemu mai inlauntrulu tierei, d. e. la cele dóue comitate ale Cetatiei de balta dâmu preste inconveniente, ce din sco­­pulu proiectului, cum ni-lu intipu­­imu noi, nu se potu nici deduce nici explica. Comitatulu Cetatiei de balta mare, cu loculu centralii in Sighisiór­a, are sa cuprindă scaunulu Coh­almului, alu Sigh­isiórei, Cincului mare si Mediasiului, fara de pârtile cari vinu la comitatulu Cetatiei de balta mici etc. si totuși Elisabetopo­­lea, carea este in lini’a drumului de feru cu Mediastulu si Sighisiór’a re­mane pentru comitatulu celu micu alu Cetatiei de balta cu locu centralu, in periferi’a estrema a comitatului. Preste astfeliu de inconveniente domu la comitatulu Albei, din care se da Magulu si Sacelulu comitatului Sabiiu­­lui, precându Oga’a si alte comune care si au emporiulu la Sabiiu si ju­decatoresce se tienu de Sabiiu, remanu si mai departe impreunate cu Aiu­­dulu celu pre indepartatu (dincolo de Alb’a-Iuli’a). Dara astfeliu de inconveniente suntu multe. Inse proiectulu nu este statoritu definitivu si asta nu intrâmu in tóte amenuntele, lui până cându lu vomu avé intr’o stare mai perfecta. Destulu atât’a, ca din câtu lu vedemu si din câte cetimu in diurnalele ma­­giare, scopulu s’aru vedé ca nu e atâtu de a înlesni administratiunea, dara de a intari elementulu magiam. Déca i se va pune proiectului magiarisarea de scopu supremu, atunci proiectulu ia cu o mana ce da cu ceealalta. Si cu tóte aceste nu va ajunge nici sco­pulu magiarisarei, nici alu multiamirei poporului din patria. Ne esprimamu dara o dorintia cându dicemu, ca scopulu magiarisa­rei, déca cum­va este, sa se sterga si se remana numai celu alu unei bune si inlesnite administratiuni. Atunci va fi proiectulu binecuventatu de majori­tatea tierei. Revist’a politica. Eri s’a inceputu desbaterea asu­­pr’a proiectului de lege privitorul la regularea fundului regiu. Loculu celu dintâiu­lu ocupa in diurnalistica afacerile orientale, in specialu situatiunea in Serbi’a si in tierile resculate. Press’a oficiósa din Austro-Ungari’a si da tóta silinti’a se infacisieze lucrurile in colori catu se pote de pacifice. Abia suntu dove­dile de candu spuneau tóte oficiósele, ca zelulu serbiloru pentru resbelu este infrântu de sfaturile diplomației si adaugeau, ca Russi’a a facutu mare pressiune atâtu la Belgradu câtu si la Cetinje pentru sustienerea pacei. Alăturea cu scirile aceste se cre­dea, totu după spusele pressei oficióse, ca insurectiunea se afla in resufletele cele din urma, ca multi fruntași din Brzegovin’a si Bosni’a se intorcu a­casa, ba se si intrepunu la connationalii si coreligionarii loru resculati pentru ca sa înduplece pre­cesti din urma la depunerea armeloru si la aștepta­rea ca sa se implinesca promisiunile turcesci. Tóte aceste erau acompani­ate de perspectiv’a, ca ciontându Aus­tro-Ungari’a subventiunea pentru re­fugiați, acesti’a nu voru ave alta de facutu decâtu sa se duca a­casa. După ce pressa oficiala a intre­­tienutu publiculu vre-o câte-va zile cu multumiri de aceste, vine acum si ea schiopatandu si spune, ca Ser­bi’a continua înarmarea, ca eserceza militiele si le provede cu puscile cele mai noue si mai bune, ca are o pro­­visiune de 190,000 pusei, ca rădică fabrici de jerba de pușca in apropie­rea confinieloru turcesci, ca in fine principele Milanu a dechlaratu diplo­mației, ca p­â­n­a nu va intră Mun­­tenegru in acțiune, nu va intră nici Serbi’a. Caracteristica si mai identica cu dechlararea acest’a este urmatori’a te­legrama originale la „P. L1.“ datata: Belgradu 19 Martiu. Astadi, dice de­­pesi’a tel., fara provocate militiele nationale cu tob­a: sa-si termine până la finea lunei lni Martiu tóte aface­rile economice la câmpu si acasa si sa se provada cu lucrurile cele nea­­peratu trebuinciose, pentru că even­­tualu sa puta respunde la apelu in armatura deplina. Despre insurectiune străbătu acum sciri, cari mai curendu testeza ca in­surgentii s’au mai intaritu si ca tru­pele turcesci suntu obosite. In doue loviri la Mirkowicz si Kosara (8 si 14 Martie) fura turcii batuti. „Pressei“ din Vien’a i se telegrafeza din Ra­­gus’a, ca incercarile Muntenegrului de pacificatiune suntu cu totulu zădăr­nicite. Insurgenții dicu ca ei voru pa­rasi resbelulu, déca turcii se voru le­pădă de Coranu. Din mai multe parti vinu scrii scriese ca fortareti’a turcésca Niksich are sa cada câtu de curendu iu ma­nile insurgentiloru. Despre reintorcerea refugiatiloru se scrie ca acei cari se intorcu, bar­bari, fara muieri si copii, se reintorcu inarmati si organisati in grupe, cari după ce intra in tierile resculate, or­gan­iseza mai departe rescul’a. De alta parte muieri si copii si acum trecu in Croati­a si in Dalmati­ a, pentru că sa se asecure contra crudelitatiloru tur­­ciloru. La tóte aceste adaugemu vre­o câte­va cuvinte după „Gratzer Tags­­post" care spune ca contele Andrássy nu se va sfii a pune pre tapetu cestiu­­nea interventiunei. „Credu a fi bine informatu, dice coresp. (din Vien’a) alu feiei, déca tienu interventiunea verosimila sub urmatórele conditiuni: daca puterile se voru um­­a incredin­­tia Austriei fortiat’o opera a pacifica­­rei si adeca sub responsabilitatea co­muna. O conditiune neincongiurabile este consimtiementulu Turciei.“ „S. d. T.“ adauge : „Da­ca se aru adeveri scirea acést’a, aru fi pasulu celu mai nenorocirii din partea Au­­stro-Ungariei, pentru ca si aru legă sortea monarc­­iei acestei’a de sortea Turciei, carea se afla in procesulu pu­­tredirei. Póte ca pre unu momentu aru tiene legatur’a, póte ca pre unu momentu Turci’a aru fi mântuita, dar in momentulu celu mai de aprópe aru fi trassa si monarchi’a nóstra in ver­­tegiulu cestiunei orientali. Unu barbatu de statu, care face poli­tica austriaca si nu turcésca, nu tre­buie sa uite ca in monarchi’a acést’a locuiescu multi slavi.“ Din Constantinopole se scrie la mai multe diurnale ca Sultanulu n’are alta ocupatiune mai plăcută decâtu sa pandesca după sume de bani cari vina la vistieria, pre cari iute le confisca prin adjutanții sei si le cara la pa­­latu. Trupele au capeta solda de 10 luni de dile si amploiatii de unu anu de dile.

Next