Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-03-11 / nr. 21

84 pentru acesta operație. — Era o lo­­comobila asversita in piedisiulu sine­­loru si înfipta in stantiu de 150 m. Acestu onorabilu Munro Butler- Johnstone, membru parlamentului en­glesu, care au inseratu frumósu a scri­­sóre in „Pall-Mall-Gazette“, au fostu indusu in retacire, seu ca poseda o imaginatiune destulu de spornica a ticlui o asta poveste cum se dice ro­­manesce basmulu cu cocosiulu rosiu, in ceea ce privesce intalnirea domni­torului cu principele Louvarovu. Principele rusescu calatoria in tiera cu ori­ce muritoriu, fara missiu­­ne politica, fara chiaru a crede ca aru putea intalni pe Domnitoriulu tierei. Principele Louvarov, vediendu unu militariu, pre capitanulu Pandraru s’au adresatu d-sele cerendu-i esplicatiuni cum se putea merge mai dreptu, mai curendu la Râmnicu, tient’a caletoriei betrânului principe. Colonelulu Dabija si capitanulu i-au datu tóte esplicatiunile pentru a­­cést’a, si cu acést’a ocasiune s’au fa­­cutu cunoscinti’a. Colonelulu si capitanulu românu au gasitu de cuviintia ca trebuie a­ lu inlesni si a­ lu ingriji pre betranulu generalu pana la Brail’a. Capitanulu Pandrav s’au oferitu a­ lu conduce pana la Râmnicu; acést’a era o dato­rie de curtesie, datorita dela militaru la militaru. La 24 Octombre, la 12 ore nóp­­tea, cu mare nevointta amu sositu cu totii la si Brail’a. După ce amu colin­­datu mai multe oteluri, amu gasitu la unu otelu odai, unde s’a asiediatu principele Souvarov, adjutantulu seu, colonelulu Debija si capitanulu Pan­draru ; colonelulu Dabija se afla in haine civile ; datorita acestoru doi ofi­cieri români era de a anunttâ pe data pre d. generalu Florescu, cum intem­­plarea a venitu de a intalni pre prin­cipele Louvarov. Capitanulu fiindu in uniforma, colonelulu lu trimise la ge­­neralulu ministru de resbelu alu in­­cunosciintiu; capitanulu merse dara la or’a un’a din nópte la cuartirulu dlui generalu Florescu, care locuia in aceeași casa cu domnitoriulu la d. Cerlenti. Generalulu era gat’a a se culca, in se primi pre data pre capi­tanulu Pandraru , după ce capitanulu i-a facutu istoriculu drumului, intal­nirea cu principele Louvarov, gene­ralulu Florescu găsi bine totu ce a facutu colonelulu si capitanulu, ordo­­nandu căpitanului sa remana atasiatu pre lângă person’s principelui Lou­­varov până cându va merge la Râm­nicu, si sa­ lu conducă până la frun­tarie. Generalulu Florescu dete ordi­­nile cuvenite a se face tóte onorurile Altetiei Sele principele Louvarov, a­­nunttandu-se pentru a-i da visita la orele 10 diminetta. Capitanulu rela­­tandu tóte colonelului Dabija l’an in­­vitatu a merge dimineti’a la d. ge­neralu Florescu. Capitanulu Pandrav se pre­­senta form­alu la princ. Louvarov, ce­rendu-i ordinile sele, aretandu-i ca este atastatu pre lângă persón’a sea din ordinu superioru, si anunttandu-i totu odata si visit’a dlui generalu de divisie Florescu, ministru de resbelu. Aci principele Louvarov se gasea in­­tr’unu impasu, caci trenulu Cerno­­vitiu—Suceav’a detaliase si fura ne­voiti a lasa bagagiele loru la o gara pre­care incâtu principele Louvarov nu are uniforma presentabila si nici chiaru săbiile loru. Generalulu Florescu veni la or’a 10% la principele Louvarov si totu deodata invita pre principele cu ad­jutantulu seu din partea domnitoriu­­lui la dejunu la li1/* ore in acea dî. Sa venimu acum la cele scrise de membrulu parlamentului englesu si reproduse de jurnalulu „Românulu“, unde dice ca in acele trei faimóse dile aru fi statu inchisu împreuna in mic’a cetate a Brăilei“ (déca aru fi scrisu celu putienu in fost’a cetate) Domnitoriulu si principele Louvarov. Acést’a este o inventie, o adeverata minciuna si o voiu dovedi. La 11 ore printiulu Souvarov, insotitu de capitanulu românu, veni la cuartierulu domnitoriului, dându intâiu visita dlui generalu Florescu si după unu cuartu de ora se presenta Domnitoriului, după vre-o câte­va mi­nute se dede dejunulu unde se aflau fatia 14 persóne militare si civile, conversatiunea fu despre armata si manevre; dejunulu se prelungi pana la ora 1 % ; după dejunu la orele 2 se anuncia domnitoriului ca trenulu póte porni si la 2% sa fimu la gara. Printiulu Sauvarov insotitu de capi­tanulu românu porni la hotelu, dede ordinile sele si de acolo împreuna dreptu la gara, unde mai multi cala­tori așteptau cu nerăbdare acésta por­nire. Toti plecaramu cu acestu trenu. Domnitoriulu, printiulu Louvarov, adju­tantulu seu si generalulu Florescu in­trară impreuna, in acelasi vagonu. Ajunseramu la locomobil’a resturnata, aci toti intraramu prin trasuri tiera­­nesci, cum pu^uramu sacuramu acestu drumu pana la unu trenu care ne aștepta si de aci la orele 8 sér’a so­­siram­u la Buzeu; aci printiulu Souva­rov se desparti de domnitoriulu si generalulu Florescu si insotitu numai de capitanulu românu, merse la pre­­fecturu Buzeului unde petrecu nóptea, a dou’a di porni la Râmnicu, asista la ceremoni’a religiósa pentru memori’a părintelui seu care s’a inecatu in ap’a Râmnicu la anulu 1807. Visita loculu unde s’a intemplatu accidentulu si mormêntulu. De aci s’au dusu si au luatu de­junulu in casele unui din cei mai mari proprietari ai judetiului Râmnicu. d. Nicolesco, senatoru, unde a asistatu 12 persóne, dejunulu fiindu presidatu de d. senatoru. De aci porniră la Bu­zeu, lua diu’a buna dela prefecturu Buzeului si porni la garda, de unde nu s’a despartitu de capitanulu românu de a jâtu la fruntariile Romaniei. Onorabile d. Munro Butler-John­stone si membru alu parlamentului englesu, unde suntu acele trei faimóse dile ale d-tale caci numai d-ta si cu ai d-tale sciti acést’a care diceti ca au statu inchisi domnitoriulu si prin­tiulu Souvarow? Este de cunostinti’a publica ca domnitoriulu si printiulu Souvarow nu au statu de câtu in diu’a de 25 Octombre, ori fatia cu mai multe persone si nu cum d-tu poves­testi in faimós’a d-tale scrisóre. Credu ca d-ta o persona asta de seriósa, membru alu parlamentului englesu, ’mi vei fi recunoscatoriu ca prin acésta a mea scrisóre, ve scotu din acestu nomolu de neadeveruri. Afla, stimabile domnu si membru alu parlamentului englesu, ca prin­tiulu Souvarow, a venitu in tiera fara misie politica si fara scopu a se în­tâlni cu domnitoriulu. A venitu a vede unu tristu suveniru pentru densulu, loculu unde s’a inecatu părintele seu si mormentulu unde a fostu ingropatu, de vrei sa afli mai multu elu aru fi doritu chiaru sa însărcineze pre capi­tanulu Pandrav a erige dóue colóne comemorative si a pune o pétra pre mormentu, nu credu ca pentru d-tu care esti destulu de profundu politicu acele dóue colóne, represintéza cele dóue guri ale Dunărei si piatr’a de pre mormêntu fasi’a de pamentu a Basarabiei. Aflați ca oficieri de statu majoru atasiati pre lângă persón’a printiului Louvarov n’au esistatu. — Singurulu oficierii atasiatu in totu tempulu au fostu capitanulu Pandrav, care este de cavalerie, asta mi se pare, féra nu de statu majoru. Generalulu printiulu Souvarov nu au tienutu nici unu limbagiu pre tonu belicosu séu vre unu cuventu de ordine armatei române. In sér’a sosirei nóstre la Brail’a, printiulu Souvarov a vediutu o companie de dorobanți de la Polizescu ce se întorcea din ma­nevre, a admiratu tali’a ómeniloru, disciplin’a si regul’a cu care se co­­borea acesta compania din vagone. Colonelulu Dabij’a a esplicatu printiu­lui Souvarov ca acesta trupa serva pre luna numai siepte dile, restulu vremei lucréza pamentulu loru, ei suntu posibili de a fi chiamati ori cându guvernulu si tiér’a aru avé tre­­buintia de ei, a-i mobilisa in ori-ce direcțiuni; a admiratu acésta instituție, si a stătu până cându compani’a a defilatu pentru pornire, admirându acesta infanterie. — In adeveru, acesta compania are unu aeru seriosu si mi­litaru. Iéta dhe, Munros Butler-John­­stone, si stimabile membru alu parla­mentului englesu, adeverulu si singu­rulu adeveru asupr’a venirei in Ro­­mani’a a printiului Souvarow. Cei cari va indusu in asia erori grave si v’au espusu a scrie asemene farse intr’unu jurnalu seriosu cu „Pall- Mall-Gazete“ au facutu o farsa. Iara cei din Romani’a cari au reprodus’o in jurnalele române au facut’o numai si numai spre a descredita pre dom­nitoriulu tierei. Nechiforescu. Varietăți. Multiamita •publica. Nobil’a dómna Sofi­a Gidofalvi născută Falcoianu din iubi­rea catra biseric’a­gr. orientale, se indura cu liberalitate a ne infrumsetia biseric’a din Uzonu, judetiulu Trei­ scaune cu unu clopotu de patru inaji in valore de 450 11. a. c. darui unu pa­mentu de aratura de 120­0 °, si unu stihiaru cusutu cu mânile dumnea­ei. — Pentru care din inima adânca i se aduce ferbinte multiu­­mice generósei d-ne, pre care o mâna cerésca a adus'o in mijloculu nostru, ca si biseric’a nostra sa se bucure de binevoitori si de patroni. Soimu, ca evlaviós’a damna a voitu sa nu scie stâng’a ce face drept’a; convingerea nos­tra insa este, ca tacerea no­stra aci nu are locu, iar’ noi n’amu respunde cu demnitate celoru ce ne făcu bine. Deci ne rugarnu die Redactorul ca in stimalulu d-v. jurnalu sa bine­­vo­li a primi espresiunile nóstre de recunos­­cintia pentru susu numitele daruri, care voru rem­âne scrise cu litere neșterse in inimile nóstre. Uzonu 4 Martie 1876. Comitetulu parochialu de r. gr. or. din Uzonu. loanu Popoviciu, parochu gr. or. Cuartetulu svedicu. Patru femei june din Svedi’a, cari caletorescu dela 1873 prin Europ’a, au fostu­dilele trecute si aici in Sa­­biia si s’au produsu in cantari de dóue ori in sal’a teatrului de aici. Cuarte­tulu representa dóue sopranuri si dóue alturi. Piesele alese pentru producti­­uni erau luate din cântecele norvegice si suedice. Vocile cele sonore si acor­­dele cele admirabile au pusu in ui­mire chiaru si pre omeni de speciali­tate. Cine vré sa auda ce placere póte produce cantarea armonica, daca i se da ocasiune, sa asculte cuartetulu s vedicu si de­siguru nu i va pare reu nici de tempulu nici de banii sacrificați. *** Cea mai mare defran­­d­a­r­e s’a intemplatu nu de multu in Belgia. Secretariulu dela banc’a Belgique in Brüssel’a n’a defran­­datu mai multu de câtu siepte millióne si s’a dusu cu ele. Millionariulu insieptitu pre calea cea mai eftina nu s’a bucu­­ratu indelungu de avuti’a sea, caci in 12 Martiu fu arestatu pre vaporulu „City of Paris.“ *** Tempulu. După o sema in intielesulu celu adeveratu alu cu­­ventului primaver’a se apropia mai curendu de cum ne-amu dedatu a o astepta după esperintia a vre-o câ­­toru-va ani de mai nainte. Deja la Redactoru respundietoriu Raicolan Cris­tea. Santulu Haralampiu s’au aratatu dile frumóse si de atunci incace tempulu a continuatu a fi totu mai placutu. In preser’a Santiloru patru dieci de martiri ne-a surprinsu si o mica tem­­pestate. Intre 8 si 9 ore ser’a era inca parte mare ceriulu seninu, dara unu fulgeru anuncia ca are sa vina ce­va. Indata după 10 ore fulgerile se repetira si o detonatiune ne anuncia si tempo de vara. Detonatiunile nu se repetira, o plaia buna amestecata cu melusier, carea până in dium a santi­loru se prefăcu­séra numai in plaia lina, ada pamentulu binisioru. Speramu ca vomu scapa cu atât’a si noi nu vomu gusta din furtunile, cari ni le vestescu diurnalele ca s’au intemplatu in alte tieri din apusulu si nordulu Europei. Publicare de licitatiimc. Comun’a bisericesca gr. or. din Resnovu după ce si-au primitu apro­bările necesari dela autoritatile mai inalte competitii, — in diu’a de 25 Martie st. v. 1876 la 10 ore a. m. va vinde prin licitatiune verbala publica, padurea de fagu de pre muntele bi­­sericei Baiu sau D­i­b­a­m­u aflatoriu in R­o­m­a­n­i ’a districtulu P­r­a­­­h­o­v ’a. Conditiunile de licitare precum si alte explicari se potu capeta si res­pective vede in scal’a romana de aici, unde se va trene si licitatiunea. Resnovu in 25 Fauru 1876. 2—3 Comitetulu parochiale. C­o­n­c­u­r­s­u. Pentru ocuparea parochiei vacante de class’a III Buciumu-satu, in pro­­topresbiteraturu Abrudului, se deschide concursu, până la 8 Aprile 1876. Emolumentele suntu, tacsele sto­­lari bine regulate dela 130 de fami­lii, si folosirea cimiteriului, eventual­­minte, daca aru voi se ocupe si pos­­tulu de invetiatoriu, va primi inca unu salariu de 120 fl. v. a, cuartiru si lemne. Doritorii de a competa la acesta parochie, au de a-i substerne concur­sele instruite conformu legei — până la terminulu presiptu, subscrisului. Abrudu in 4 Martiu 1876. In contielegere cu comitetulu parochiale. Ioane Gallu, prot. gr. or. alu Abru­ (1 — 3) dului E­d­i­c­t­u. Nicolae Sierbanu de religiunea gr. orientala din Sebesiulu de susu, paresindu cu necredintia pre legiuit’a sea muiere Eva născută Chiridonu de patru ani si jumetate, se citeza prin acestu edictu de a se infatisia la sub­­semnatulu foru in terminu de unu anu si o di, caci la din contra se va decide procesulu matrimonialu sulle­­ratu de numit’a muiere si in absen­­ti’a lui. Sibiiu in 25 Ian. 1876. Scaunulu protopr. gr. or. trad­. N­ alu Sabiiului. I. Popescu, (3—3) protopopu. Edictu. Zosimu Comanu din Nou, de re­ligiunea gr. or. carele parasi pre­le­giuit a­sea soția Mari’a loanu Savu totu de acolo, de 3 ani de dile, si nu se scia unde se afla, este citatu prin acést’a a se infatiosiâ la subsemnatulu foru matrimoniale, caci de nu se va infatiosiâ in restempu de unu anu si o di dela datulu de facia se va per­­tracta acțiunea soției sele si in absen­­senti’a lui. Brasiovu in 16 Ianuariu 1876. Scaunulu protop. gr. or. alu trad­. N­ alu Brasiovului. loanu P­e­t­r­i­c­u, (1—3) protopresbiteru. Editur’a si tipariulu tipografiei archidiecesane.

Next