Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-03-14 / nr. 22
88 Varietati. *** Concursul Budapesti Közlöny dela 21 Martiu a. c. nr. 66 publica concursuluescrisu de min. reg. ung. de culte si instructiune publica pentru unu postu de professoru de limb’a latina si greca la gimnasiulu reg. ung. de statu din Sabnia. Petitiunile instruite si adresate ministeriului reg. ung. de culte si instrucțiune publica au de a a se substerne pana la 15 Aprile a. c. la direcțiunea superiora scolara din Clusiu. Emolumentele împreunate cu postulu de prof. suntu: 1200 fl. salariu ficsu, 200 fl. bani de cuartiru pre lângă quinqunalii de 100 fl. Necrologu. Diurnalele din Romani’a ne aducu scirea trista despre mórtea dlui Dr. Ioanu Dragomiru, profesoru de istori’a universale, la colegiulu Sf. Sava. Deplangemu acesta grabnica perdere a instructiunei superióre ! Fiai tieren’a usiera! *** Comitetulu scaunalu alu Sabiiului a avutu jui ssedintia Obiectele desbaterei au fostu statorirea bugetului scaunale pre anulu 1876, regularea pompeieriei in scaunu si alte obiecte de mai putiena insemnatate. Dintre aceste este de a se distinge o petitiune catra casa a deputatiloru pentru scutirea populatiunei contra fóraloru selbatece. *** Cine aru fi credintu? Joi ni se templa ce nici prin visu nu aru fi trecutu vr’o data. „S. d. T.“ ni sosesce camu dupa 11, adeca intre 11 si 12 ore. Cu totudeun’a indata amu facutu o revista preste tóte rubricile diurnalului. La „Local-und-Tages-Chronik“ domu preste o varietate intitulata „Frunche si flori.“ In acea varietate se caracteriséza cealalta foia totu de aici din locu, „Hr. Zig. etc.“ de foia umoristica. Ce e dreptu „Hr. Zig.“ făcuse mai de unedite o gluma camu prosta, cându dicea ca intr’o afacere a „vechiulu in nisce acte.“ Ce a vediutu ? vasei ea si respectivulu. Noi scimu ca n’a vediutu ceea ce caută sa véda; dar’ galusce nemistuibile au inghititu respectiv’a fora destule, fara de a dice macaru unu ah! Cu tóte aceste cându amu cetitu ca „H. Zig.“ e fora umoristica cugetaramu in noi acés’a e invidia. Ce se vedi? Nu bate intâi’a ora pentru unii dupa prândiui, pentru alții dupa prândiui, si eata si „Hr. Zig.“ Facemu si preste dens’a revista. Cetimu rubric’a „Iinland“ si ne convingemu ca nu numai e umoristica, ci cându vrea, ca joi, apare si caraghiosa. Ea dice si din acést’a póte vede ori si cine câtu e de sarata: „Alfa e Tisza (ministrulu) si alfa e Telegrafulu“. Genialu! Acțiunea produce reactiune. Ministru ung. de comerciu si comunicatiune n’a spariatu numai cu vorbe cându a amenintiatu pre toti impiegatii dela drumurile de feru, ca déca nu voru invetia limb’a magiara i lipsesce de oficiele ce imbraca. O foia din Vien’a ne spune ca la 17 Martiu a.c. a mu i ’a familia a trebuitu sa parasesca Ungari’a, din causa, dice fói’a vienese, ca unu arpadanu a competatu la postulu nemtiului, pentru ca lipsituru de oficiu are si dóue atestate din cari se vede ca a depusu esamenulu din limb’a magiara cu succesu bunu. Ministrulu ung. nu numai ca s’a trenutu de cuventu dara a mersu mai departe: in Decembre a. tr. a spus’o intr’unu emisu ministerialu verde, ca impiegați de ai drumuriloru de feru se demissiunéza si la casulu cându sciu unguresce, déca voru fi nemți. Acum este o urmare logica ca dandu-i-se ocasiunea, fara multe ceremonii se asiedie in posturi fii de ai natiunei magiare, conformu emisului sculde mai nainte ii si asieza. Nemții din Cislastani’a inse suntu omeni acuzați. Ei au numeratu tóte familiele ba si sufletele, cari au fost respectate pre calea acest’a din Ungari’a, pentru ca ei le numera 3400! Si acum dupa ce si-au facutu socotel’a astfeliu se apuca de resplata. Aceeași foia vienesa amenintta conducerea intrega a drumuriloru unguresci de feru cu denegarea din partei a oricarui sfatu, a oricarui spriginu ce’nu va mai cere si déca stau cele dise de fói’a despre care ni e vorb’a, întrebările se făcu la Vien’a adeseori, pentru ca se dice mai departe, ca dela crearea Inspectiunei generale in Budapesti preste drumurile de feru abia s’au facutu patru tarife, cari nu suntu copiate de pre cele austriace. Inse nu se opresce aci. O societate de drumuri de feru, carea sta in cele mai bune relatiuni cu ministrulu austriacu s’a decisu a demissiunâ patru spradiece impiegați de nationalitate ungurésca. Dara ce e mai bunu vine la urma. In zilele cele mai de aprope se intrunescu la Frankfurtu representantii tuturoru drumuriloru de feru nemtiesci si austriace. Cu ocasiunea acést’a, se asigura, ca se va decide eschiderea tuturoru drumuriloru de feru unguresci din reuniunea drumuriloru nemtiesci, prin care mesura drumurile de feru unguresci voru da de pagubele cele mai simtite. Semnu îmbucurătoriu. Doi advocați români din Sibiiu au datu demisiunea in zilele trecute in graba cea mai mare — se spune ca pre la mediulu noptiei — concipistiloru loru. Trebuie ca numerulu proceseloru se afla intr’o scădere rapida. *** Se certa frații. Sub titlulu acest’a face rotund’a prin diurnale urmatórea intemplare ce avu locu la anulu nou intr’o manastire de iesuiti in Sant’a Fe (Spani’a). Părinții iesuiti erau la prândiu si intre densii se incinge o disputa despre împărțirea oreloru si despre alegerile anuale. Din disputa se nasce certa. In decursulu certei incepu a sbura paharele dela unulu la altulu, ceea ce insemneza ca s’a inceputu batai’a. Acesta se continua cu pahare cu sticle, carafe si alte obiecte potrivite spre scopulu ocupatiunei din acele momente memorabile. Pater rectoru alu monastirei a cadiutu mortu si alti patru patres fura răniți greu. Dintre cesti din urma doi au muritu. Cercetarea judecatoresca urmeza: Nenorocire. De la Strassburg se anuncia, ca unu trenu dintre Strassburg si Mühlhausen, trecându preste Kulu 111, care, umflatu de apele cele multe, semenu unui fluviu, si derimanduse togm’a in momentele trecerei preste podulu de preste 111 unu picioru de podu, afara de masin’a, carea apucase a trece podulu si rulu, trenulu intregu a caditu in apa. Din caletori n’a scapatu nimenea. Citi caletori au fostu in trenu se va erui mai târziu. Publicare de licitatiune. Comun’a bisericesca gr. or. din Resnovu dupa ce si-au primitu aprobările necesari dela autoritatile mai inalte competitii, — in diua de 25 Martie st. v. 1876 la 10 ore a. m. va vinde prin licitatiune verbala publica, padurea de fagu de pre muntele bisericei Baiu sau Dibamu aflatoriu in Romani ’a districtulu Prahova. Conditiunile de licitare precum si alte explicari se potu capeta si respective vede in scola romana de aici, unde se va trene si licitatiunea. Resnovu in 25 Fauru 1876. 3—3 Comitetulu parochiale. Redactoru respundietoriu Iicolan Cristea. Concursu. Pentru ocuparea parochiei vacante de class’a III Buciumu-satu, in protopresbiteraturu Abrudului, se deschide concursu, până la 8 Aprile 1876. Emolumentele suntu, tacsele stolari bine regulate dela 130 de familii, si folosirea cimiteriului, eventualminte, déca aru voi se ocupe si postulu de invetiatoriu, va primi inca unu salariu de 120 fl. v. a, cuartiru si lemne. Doritorii de a competa la acesta parochie, au de a-i substerne concursele instruite conformu legei — până la terminulu presiptu, subscrisului. Abrudu in 4 Martiu 1876. In contțelegere cu comitetulu parochiale. Ioane Gallu, prot. gr. or. alu Abru (2 — 3) dului Act Nr. 10. 1876. Concursă. Devenindu vacanta parochi’a in Brisnncu protopresbiteratulu Dobrei, se escrie prin acést’a concursu cu terminulu până la 21 Martie st. v. a. c. in carea dî se va trene si alegerea. Emolumentele suntu: Porțiune canonica 7 jug. parte aratoriu, parte senatiu, dela 80 numeri de case 80 miertte mari de cucuruzu sf arimatu, si dela geleri o dî de lucru, apoi stol’a usuata. Tóte aceste emolumente computate laolalta dau unu venitu anualu aprópe de 400 fl. v. a. Doritorii de a ocupa acesta stațiune de parochu, au a-si așterne petitiunile loru instruite in sensulu statutului org. la subscrisulu până la terminulu indicatu. Dev’a in 19 Febr. 1876. Pentru comitetulu parochialu. Ioanu Papiu , (3—3) protopresb. Concursu. Pentru ocuparea statiunei de capelanu lângă betrânulu parochu Nicolau Briciu din Galatiu protopresbiteratulu Bistritiei, se deschide prin acésta concursu in intielesulu înaltului ordinu consistoriale din 4 Septembre 1875 nr. 2323 până in 28 Martiu a. c. Cu acestu postu suntu împreunate urmatórele emoluminte: Dela 60 case câte 1 merita cucuruzu sfermatu, totu dela acelea case venitulu epitrafirului si câte 1t dî de lucru. Porțiune canonica 5 jugere pamentu aratoriu 2 1/2 jugere fenatiu. Cu acestu postu e impreunatu si postulu de invetiatoriu cu unu salariu anualu de 100 fl. v. a. Doritorii de a ocupa acesta stațiune, cu obligati de a împlini tóte funcțiunile neputincosului parochu suntu avisati a-si trimite concursele instruite amesuratu Statutului organicu până la terminulu presiptu la comitetulu parochialu in Galatiu post’a ultima Bistriti’a. Galatiu 26 Febr. 1876. Comitetulu parochialu in intțelegere cu oficiulu protopresbiteralu tractualu. (3-3)__________________________________ Ad. nr. 10 1876. Concursu. Pentru intregirea parochiei vacante Ighielu protopresbiteratulu Albei Iuliei se escrie concursu până la 21 Martie 1876, st. v. cându se va trene si candidatiunea. Emolumintele suntu: 1. Casa parochiala cu gradina de legumi. 2. Porțiune canonica de 8 jugere 804Q0 in oratoriu si fenatiu. 3. Dela 114 familii câte un’a ferdela de bucate, scu parte in mustu. 4. Dela 114 familii un’a di de lucru. 5. Stol’a usuata de parochulu reposatu. Doritorii de a ocupa acesta parochie au a-si așterne concursele loru conformu Statutului organicu pâna in terminulu susu indigiatu lu subscrisulu. Alb’a-Iuli’a 11 Februariu 1876. In contțelegere cu comitetulu parochialu. Alesandru Torchisianu, protopr. gr. or. de (3—3) Alb’a-Iuli’a. Edictu. Mari’a Georgiu Nanu din Iermanu in districtulu Brasiovului, de religiunea gr. or. care parasi aprópe de 3 ani pre legiuitulu ei barbatu Dimitrie Achimu Tom’a, si nu se scie unde se afla, se citéza prin acést’a a se presenta la subsemnatulu foru matrimonialu in terminu de unu anu si o dî dela datulu subscrisu, caci neinfatisindu-se se va pertracta acțiunea bărbatului si in absenti’a ei. Brasiovu in 19 Febr. 1876. Scaunulu protopr. gr. or. alu tractului N alu Brasiovului. Ioanu Petricu, (3—3) protopopu. Act Nr. 92—1875. Edictii. Prin carele Ann’a Comnniciu din Felmeru, in scaunulu Cobalmului, parasindu in modu ilegalu de mai multu tempu pre legilisimulu seu sociu de casatoria Meise Curchel, se citéza, a apare in restempu de unu anu înaintea forului matr, subscrisu, caci la casu contrariu, pre basea protocolului luatu de câtra oficiulu protopopescu, prin carele se inactiunéza pribegit’a, — in sensulu canoneloru bisericei resaritene, se va aduce sentinti’a meritoria. Cohalmu, 15 Februariu st. v. 1876. Forulu judecatorescu bis. de la instantia gr. resarit. Nicolau D. Mircea, 3—3 adm. prot. Nr. prot. 10/1876. Ed Ict n. Ilean’a lui Gavrila Stoic’a din Bulzesci — Catulu Zarandu — carea de mai multi ani au parasitu pre barbatulu ei Ioanu Stoic’a a Pascului fara a se pote erua lecuiu ubicatiunei ei — prin acést’a se provoca respoite dia a se presenta înaintea subsemnatu’ui scaunu ppescu in terminu de unu anu si o di si anumitu până in 25 Ianuariu 1877 caci la din contra procesulu divortialu intentatu asupra i se va pertracta si decide si in absenti’a ei. Din siedinti’a scaunului poescu gr. or. a Zarandului tienuta la Bradu in 22 Ianuariu 1876. Nicolau I. Mihaltianu, prof. gr. or. a Za (3—3) rândului. Edictu. Marin’a George Dutia din Rotbaru, de religiunea gr. or. care de 6 ani parasi cu necredintia pre legiuitulu ei barbatu Arsenie Vladescu, si nu se scie ubicatiunea ei, prin acést’a se citéza a se presenta la subsemnatulu foru matrimonialu in terminu de unu anu si o di dela datulu subsemnatu, caci neinfatisindu-se se va pertracta acțiunea bărbatului si in absenti’a ei. Brasiovu in 21 Febr. 1876. Scaunulu protop. gr. or. alu tract, alu I alu Brasiovului. Ioanu Petricu, (1—3) protopopu. Editur’a si tipariulu tipografiei archidiecesane.