Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-03-14 / nr. 22

88 V­a­r­i­e­t­a­t­i. *** Concursu­l Budapesti Köz­löny dela 21 Martiu a. c. nr. 66 pu­blica concursulu­escrisu de min. reg. ung. de culte si instructiune publica pentru unu postu de professoru de limb’a latina si greca la gimnasiulu reg. ung. de statu din Sabnia. Peti­­tiunile instruite si adresate ministe­­riului reg. ung. de culte si instrucți­une publica au de a a se substerne pana la 15 Aprile a. c. la direcțiunea superiora scolara din Clusiu. Emolu­­mentele împreunate cu postulu de prof. suntu: 1200 fl. salariu ficsu, 200 fl. bani de cuartiru pre lângă quinqunalii de 100 fl. Necrolog­u. Diurnalele din Romani’a ne aducu scirea trista despre mórtea dlui Dr. Ioanu Dragomiru, profesoru de istori’a universale, la co­­legiulu Sf. Sava. Deplangemu acesta grabnica perdere a instructiunei su­­perióre ! Fiai tieren’a usiera! *** Comitetulu scaunalu alu Sabiiului a avutu jui ssedintia Obiec­­tele desbaterei au fostu statorirea bu­getului scaunale pre anulu 1876, re­­gularea pompeieriei in scaunu si alte obiecte de mai putiena insemnatate. Dintre aceste este de a se distinge o petitiune catra casa a deputatiloru pen­tru scutirea populatiunei contra fóra­­loru selbatece. *** Cine aru fi credintu? Joi ni se templa ce nici prin visu nu aru fi trecutu vr’o data. „S. d. T.“ ni sosesce camu dupa 11, adeca intre 11 si 12 ore. Cu totudeun’a indata amu facutu o revista preste tóte ru­bricile diurnalului. La „Local-und-Ta­­ges-Chronik“ domu preste o varietate intitulata „Frunche si flori.“ In acea varietate se caracteriséza cealalta foia totu de aici din locu, „Hr. Zig. etc.“ de foia umoristica. Ce e dreptu „Hr. Zig.“ făcuse mai de unedite o gluma camu prosta, cându dicea ca intr’o afacere a „vechiulu in nisce acte.“ Ce a vediutu ? va­sei ea si respectivulu. Noi scimu ca n’a vediutu ceea ce ca­ută sa véda; dar’ galusce nemistuibile au inghititu respectiv’a fora destule, fara de a dice macaru unu ah! Cu tóte aceste cându amu cetitu ca „H. Zig.“ e fora umoristica cugetaramu in noi acés’a e invidia. Ce se vedi? Nu bate intâi’a ora pentru unii dupa prândiui, pentru alții dupa prândiui, si eata si „Hr. Zig.“ Facemu si preste dens’a revista. Cetimu rubric’a „Iinlan­d“ si ne convingemu ca nu numai e umo­ristica, ci cându vrea, ca joi, apare si caraghiosa. Ea dice si din acést’a póte vede ori si cine câtu e de sarata: „Alfa e Tisza (ministrulu) si alfa e T­e­l­e­g­r­a­f­u­l­u“. Genialu! Acțiunea produce re­act­i­u­n­e. Ministru ung. de comerciu si comunicatiune n’a spariatu numai cu vorbe cându a amenintiatu pre toti impiegatii dela drumurile de feru, ca déca nu voru invetia limb’a magiara i lipsesce de oficiele ce imbraca. O foia din Vien’a ne spune ca la 17 Martiu a.­c. a m­u i ’a familia a tre­­buitu sa parasesca Ungari’a, din causa, dice fói’a vienese, ca unu arpadanu a competatu la postulu nemtiului, pen­tru ca lipsituru de oficiu are si dóue atestate din cari se vede ca a depusu esamenulu din limb’a magiara cu s­u­c­­cesu bunu. Ministrulu ung. nu numai ca s’a trenutu de cuventu dara a mersu mai departe: in Decembre a. tr. a spus’o intr’unu emisu ministe­­rialu verde, ca impiegați de ai dru­­muriloru de feru se demissiunéza si la casulu cându sciu unguresce, déca voru fi nemți. Acum este o urmare logica ca dandu-i-se ocasiunea, fara multe cere­monii se asiedie in posturi fii de ai nati­­unei magiare, conformu emisului sculde mai nainte ii si asieza. Nemții din Cislastani’a inse suntu omeni acu­zați. Ei au numeratu tóte familiele ba si sufletele, cari au fost r­espectate pre calea acest’a din Ungari’a, pen­tru ca ei le numera 3400! Si acum dupa ce si-au facutu socotel’a astfeliu se apuca de resplata. Aceeași foia vienesa amenintta conducerea intrega a drumuriloru unguresci de feru cu denegarea din partei a ori­carui sfatu, a ori­carui spriginu ce­’nu va mai cere si déca stau cele dise de fói’a despre care ni e vorb’a, întrebă­rile se făcu la Vien’a adeseori, pen­tru ca se dice mai departe, ca dela crearea Inspectiunei generale in Bu­dapesti preste drumurile de feru abia s’au facutu patru tarife, cari nu suntu copiate de pre cele austriace. Inse nu se opresce aci. O societate de drumuri de feru, carea sta in cele mai bune relatiuni cu ministrulu au­­striacu s’a decisu a demissiunâ p­a­­­tru­ spradiece impiegați de na­­tionalitate ungurésca. Dara ce e mai bunu vine la urma. In zilele cele mai de aprope se intrunescu la Frank­­furtu representantii tuturoru dru­muriloru de feru nemtiesci si austri­ace. Cu ocasiunea acést’a, se asigura, ca se va decide eschiderea tuturoru drumuriloru de feru unguresci din reuniunea drumuriloru nemtiesci, prin care mesura drumurile de feru ungu­resci voru da de pagubele cele mai simtite. Sem­nu îmbucurători­u. Doi advocați români din Sibiiu au datu demisiunea in zilele trecute in grab­a cea mai mare — se spune ca pre la mediulu noptiei — concipistiloru loru. Trebuie ca numerulu proceseloru se afla intr’o scădere rapida. *** Se certa frații. Sub titlulu acest’a face rotund’a prin diur­­nale urmatórea intemplare ce avu locu la anulu nou intr’o manastire de ie­­suiti in Sant’a Fe (Spani’a). Părinții iesuiti erau la prândiu si intre densii se incinge o disputa despre împărți­rea oreloru si despre alegerile anuale. Din disputa se nasce certa. In de­­cursulu certei incepu a sbura paha­rele dela unulu la altulu, ceea ce in­­semneza ca s’a inceputu batai’a. Ace­­sta se continua cu pahare cu sticle, carafe si alte obiecte potrivite spre scopulu ocupatiunei din acele mo­mente memorabile. Pater rectoru alu monastirei a cadiutu mortu si alti patru patres fura răniți greu. Dintre cesti din urma doi au muritu. Cerce­tarea judecatoresca urmeza: Nenorocire. De la Strass­burg se anuncia, ca unu trenu dintre Strassburg si Mühlhausen, trecându preste K­ulu 111, care, umflatu de apele cele multe, semenu unui fluviu, si de­­rimanduse togm’a in momentele tre­­cerei preste podulu de preste 111 unu picioru de podu, afara de masin’a, carea apucase a trece podulu si r­ulu, trenulu intregu a caditu in apa. Din caletori n’a scapatu nimenea. Citi ca­­letori au fostu in trenu se va erui mai târziu. Publicare de licitatiune. Comun’a bisericesca gr. or. din Resnovu dupa ce si-au primitu apro­bările necesari dela autoritatile mai inalte competitii, — in diu­a de 25 Martie st. v. 1876 la 10 ore a. m. va vinde prin licitatiune verbala publica, padurea de fagu de pre muntele bi­­sericei Baiu sau D­i­b­a­m­u aflatoriu in R­o­m­a­n­i ’a districtulu P­r­a­­­h­o­v­­a. Conditiunile de licitare precum si alte explicari se potu capeta si res­pective vede in scol­a romana de aici, unde se va trene si licitatiunea. Resnovu in 25 Fauru 1876. 3—3 Comitetulu paroch­iale. Redactoru respundietoriu I­icolan Cristea. Concurs­u. Pentru ocuparea parochiei vacante de class’a III Buciumu-satu, in pro­­topresbiteraturu Abrudului, se deschide concursu, până la 8 Aprile 1876. Emolumentele suntu, tacsele sto­­lari bine regulate dela 130 de fami­lii, si folosirea cimiteriului, eventual­­minte, déca aru voi se ocupe si pos­tulu de invetiatoriu, va primi inca unu salariu de 120 fl. v. a, cuartiru si lemne. Doritorii de a competa la acesta parochie, au de a-i substerne concur­sele instruite conformu legei — până la terminulu presiptu, subscrisului. Abrudu in 4 Martiu 1876. In contțelegere cu comitetulu paroch­iale. Ioane Gal­lu, prot. gr. or. alu Abru­ (2 — 3) dului Act Nr. 10. 1876. Concursă. Devenindu vacanta parochi’a in Brisnncu protopresbiteratulu Dobrei, se escrie prin acést’a concursu cu terminulu până la 21 Martie st. v. a. c. in carea dî se va trene si alegerea. Emolumentele suntu: Porțiune canonica 7 jug. parte aratoriu, parte senatiu, dela 80 nu­meri de case 80 miertte mari de cu­­curuzu sf arimatu, si dela geleri o dî de lucru, apoi stol’a usuata. Tóte ace­ste emolumente computate la­olalta dau unu venitu anualu aprópe de 400 fl. v. a. Doritorii de a ocupa acesta sta­țiune de parochu, au a-si așterne pe­­titiunile loru instruite in sensulu sta­tutului org. la subscrisulu până la terminulu indicatu. Dev’a in 19 Febr. 1876. Pentru comitetulu parochialu. Ioanu P­a­p­i­u , (3—3) protopresb. Concursu. Pentru ocuparea statiunei de ca­pelan­u lângă betrânulu parochu Ni­­colau Briciu din Galatiu protopresbi­­teratulu Bistritiei, se deschide prin acést­a concursu in intielesulu înaltului ordinu consistoriale din 4 Septembre 1875 nr. 2323 până in 28 Martiu a. c. Cu acestu postu suntu împreunate urmatórele emoluminte: Dela 60 case câte 1 merita cu­­curuzu sfermatu, totu dela acelea case venitulu epitrafirului si câte 1­­t dî de lucru. Porțiune canonica 5 jugere pa­­mentu aratoriu 2 1/2 jugere fenatiu. Cu acestu postu e impreunatu si postulu de invetiatoriu cu unu salariu anualu de 100 fl. v. a. Doritorii de a ocupa acesta sta­țiune, cu obligati de a împlini tóte funcțiunile neputincosului parochu suntu avisati a-si trimite concursele instruite amesuratu Statutului organicu până la terminulu presiptu la comi­tetulu parochialu in Galatiu post’a ultima Bistriti’a. Galatiu 26 Febr. 1876. Comitetulu parochialu in in­­tțelegere cu oficiulu proto­­presbiteralu tractualu. (3-3)__________________________________ Ad. nr. 10 1876. C­o­n­c­u­r­s­u. Pentru intregirea parochiei va­cante Ighielu protopresbiteratulu Albei Iuliei se escrie concursu până la 21 Martie 1876, st. v. cându se va trene si candidatiunea. Emolumintele suntu: 1. Casa parochiala cu gradina de legumi. 2. Porțiune canonica de 8 jugere 804Q0 in oratoriu si fenatiu. 3. Dela 114 familii câte un’a fer­dela de bucate, scu parte in mustu. 4. Dela 114 familii un’a di de lucru. 5. Stol’a usuata de parochulu reposatu. Doritorii de a ocupa acesta pa­rochie au a-si așterne concursele loru conformu Statutului organicu pâna in terminulu susu indigi­atu lu sub­scrisulu. Alb’a-Iuli’a 11 Februariu 1876. In contțelegere cu comitetulu pa­rochialu. Alesandru Torchisianu, protopr. gr. or. de (3—3) Alb’a-Iuli’a. E­d­i­c­t­u. Mari’a Georgiu Nanu din I­er­­manu in districtulu Brasiovului, de religiunea gr. or. care parasi aprópe de 3 ani pre legiuitulu ei barbatu Dim­i­trie Achimu Tom’a, si nu se scie unde se afla, se citéza prin acést’a a se presenta la subsemnatulu foru ma­­trimonialu in terminu de unu anu si o dî dela datulu subscrisu, caci nein­­fatisindu-se se va pertracta acțiunea bărbatului si in absenti’a ei. Brasiovu in 19 Febr. 1876. Scaunulu protopr. gr. or. alu tractului N­ alu Brasiovului. Ioanu P­e­t­r­i­c­u, (3—3) protopopu. Act Nr. 92—1875. Edict­ii. Prin carele Ann’a Comnniciu din Fel­­meru, in scaunulu Cobalm­ului, parasindu in modu ilegalu de mai multu tempu pre legili­­simulu seu sociu de casatoria Meise Curchel, se citéza, a apare in restempu de unu anu înaintea forului matr, subscrisu, caci la casu contrariu, pre basea protocolului luatu de câ­tra oficiulu protopopescu, prin carele se inac­­tiunéza pribegit’a, — in sensulu canoneloru bisericei resaritene, se va aduce sentinti’a me­ritoria. Cohalmu, 15 Februariu st. v. 1876. Forulu judecatorescu bis. de l­a instan­tia gr. resarit. Nicolau D. Mircea, 3—3 adm. prot. Nr. prot. 10/1876. E­d I­c­t n. Ilean’a lui Gavrila Stoic’a din Bulzesci — Catulu Zarandu — carea de mai multi ani au parasitu pre bar­­batulu ei Ioanu Stoic’a a Pascului fara a se pote erua lecuiu ubicatiunei ei­ — prin acést’a se provoca resp­­oite dia a se presenta înaintea subsemnatu’ui scaunu ppescu in terminu de unu anu si o di si anumitu până in 25 Ianu­­ariu 1877 caci la din contra procesulu divortialu intentatu asupra i se va per­tracta si decide si in absenti’a ei. Din siedinti’a scaunului poescu gr. or. a Zarandului tienuta la Bradu in 22 Ianuariu 1876. Nicolau I. Mihaltianu, prof. gr. or. a Za­ (3—3) rândului. E­d­i­c­t­u. Marin’a George Dutia din Rot­­baru, de religiunea gr. or. care de 6 ani parasi cu necredintia pre legiui­tulu ei barbatu Arsenie Vladescu, si nu se scie ubicatiunea ei, prin acést’a se citéza a se presenta la subsemna­tulu foru matrimonialu in terminu de unu anu si o di dela datulu subsem­­natu, caci neinfatisindu-se se va per­tracta acțiunea bărbatului si in ab­senti’a ei. Brasiovu in 21 Febr. 1876. Scaunulu protop. gr. or. alu tract, alu I­ alu Brasiovului. Ioanu P­e­t­r­i­c­u, (1—3) protopopu. Editur’a si tipariulu tipografiei archidiecesane.

Next