Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-03-18 / nr. 23

90 tienemu bine séma­ de unu lucru, ma­­giarii au gărgăunii loru. Ei totu mai credu, ca voru puté sterpi pre tóte celelalte popóre din Ungari’a. Mai suntu apoi atâtu de preocupați de acésta credintta, incâtu nu li se mai póte da vre-unu sfatu binevoitoriu. Din anu in anu statisticii magiari con­stata scăderea elementului magiaru in Ungari’a. Magiarii iise, in locu de a purta grnge sa se conserve pre sine, dau cu caciul’a după stele, cautandu a magiarisa pre altii. Si se maghia­­riseza multi. Minune iise, ca nu vine nici unu statisticu sa le dica: „Azért fogyunk, mert elfaszunk, elkorcsosit a sok­idegen elem, mely belénk vegyül.“ Dá magiarii scadu, pentru ca este o lege etnologica care dice : tóte popu­­latiunile miste ’si perdu trainici’a si scadu. Nu scadu motii, nu crisienii, nu ch­ioranii, nu nici slovacii din Arv’a, scadu inse banatienii si mai alesu toti magiarii. Sa constate numai magiarii, ca dela 1848 până astazi elementulu nemtiescu s’a sporitu cu 400,000 su­flete, iéra­celu jidanu cu 150,000 in Ungari’a, sa constate si vom sei pen­tru ce scade elementulu magiaru. Cum voiescu magiarii a pune sta­vile acestei scăderi ? Prin mesuri hi­­gienice. Dar de unde ? unu zeu ur­­matu din motive economice, morale si etnologice indreptatu prin spitierii ? Gruparea elementeloru e loculu pentru acestu zeu.­­ Calea firesca, pre care aru trebui sa o apuce admini­­stratie a Ungariei, care e inca totu ma­giara, aru fi aceea, ca sa grupeze pre magiari. Se urmedia inse acésta cale ? Inca pre la 1848 s’a fostu stator­­nicitu unu planu de magiarisare. Prin­­cipiulu acestui planu era falsu: sa magiarisamu prin colonii magiare, sa slabimu celelalte popóre prin mesuri administrative; sa cautamu, ca in Un­gari’a pretutindenea sa fie maghiari. Acestu principiu complicatu e con­­servatu pana astazi. Domnulu Tisza Tu aplica in arondarea comitateloru, pre care o face. Amesteca cele mai heterogene elemente intr’unulu si a­­cel’a­si cercu administrative Ei, sa fia­­ maghiariloru le place sa o faca , sa o faca dar’. Noi inse póte nu aru fi bine sa luamu parte la acésta lucrare, aru fi póte bine sa nici nu ne damu truda a ne inti­elege cu ei, înainte de a-i fi vediutu veniti in fire ? Eu u­ulu nu sciu si nici nu vo­iescu, nici nu pretindu a sei, cum e bine si cum nu, credu numai, ca suntu ore­ si cum datoru a impartasi lumei o întrebare, care mi se pune. E ast’a: Ore nu tocmai acum aru si vremea, ca sa spunemu ma­ghiariloru: „Noi ve sustie­­nemu, dar’ numai cu pre­­tiusu drepturil­oru, dela care atenua desvotarea nóstra?“ Si apoi, in sfersitu, ce spunemu, sa spunemu odata cu totii. Xon’a împărțire teritoriale a Transilvaniei. Foile din Pest’a schitiaza nou’a împărțire proiectata de Tis’a, in mo­­dulu urmatoriu: 1. Comitatulu impreunatu B­i­­s­t­r­i­t­i ’a-N­a­s­e­u­d­u. Acest’a con­sta din: a) intregu cerculu Bistritiei, socotindu-se si cetatea libera regesca Bistritia; b) din districtulu Naseudu, estmandu-se partea lui ce face in co­mitatulu Turdei; c) din acele parti ale comitatului Dobâcea, cari se in­­tindu intre ambele parti ale districtu­lui Bistriti’a, precum si intre distric­tele Bistritia si Naseudu ; d) din unele comune ale comitatului Solnocu interioru, cari facu pre teritoriulu intre districtele Bistritiei si Naseudu. Loculu pretorialu alu acestui comitatu e cetatea libera regesca Bistriti’a. II. Comitatulu impreunatu S­o­l­­n­o­c­u-D­o­b­â­c ’a. Acest’a consta din : a) comitatulu Solnocu interioru esi­­mandu-se comunele date comitatului Naseudu-Bistritia; b) din comitatulu Dobâc’a esimandu partile date comi­tatului Szilagyi si comitatului Colosiu ; c) din partile districtului cetatiei de patra ce se hotarescu cu Solnoculu interioru; d) din cetatea libera regesca Gherl­a ; e) cetatea Secu. Loculu pre­torialu e Degiulu. III. Comitatulu Szilágyi. Ace­st­a consta din comitatele: a) Solno­culu centralu ; b) Crasn’a ; c) din cer­culu de odiniora alu comitatului Do­­bac’a, Egregy, ce se hotaresce cu Szi­lágyi ; d) din partile districtului ceta­tiei de patra ce se hotarescu cu Sol­noculu centralu ; e) din cetatea Zilah, Loculu pretorialu e Zilah. IV. Partile ce mai remanu din districtulu cetatiei de patra se adauga la comitatulu S­a­t­m­a­r­u. V. La comitatulu Colosiului se incorporeza acea parte din comi­tatulu Dobac’a, care se întinde dela hotarulu cercului Egregy de odinióra dealungulu hotarului comitatului Co­losiu pâna la Gyeke si cetatea Colosiu. VI. Comitatulu impreunatu Tur­­d’a-Ariesiu. Acest’a consta din : a) cerculu interioru alu comitatului Turd’a ; b) scaunulu Ariesiului; c) te­ritoriulu fluvialu alu Ariesiului, in co­mitatulu Albei inferiore. Loculu pre­torialu­e T­u­r­d ’a. VII. Comitatulu impreunatu M­u­­resiu-Turd’a. Acest’a consta din: a) cerculu superioru alu comitatului Turd’a ; b) scaunulu Muresiului; c) din partea districtului Naseuda ce face in cerculu superioru alu comitatului Tur­d’a ; d) comun’a Rîp’a de susu din comitatulu Colosiu ; e) cetatea Reghi­­nulu sasescu. Loculu pretorialu e Mure­siu - O­siorheiu. VIII. La scaunulu Cicului se in­corporeza cetatea Cicu-Sereda; numele jurisdictiuni va fi de acum inainte comitatulu Cicului. IX. La comitatulu Odorheiului care se va numi de aici inainte c­o­­mitatulu Odorheiului, se incorporeza : a) cetatea Odorheiulu se­­cuescu; b) cetatea Olahfalu. X. La comitatulu Ternavei, care se va numi de aici inainte comi­tatulu Ternavei mici, se incorporeza: a) partile din scaunulu Mediasiului cari facu in comitatulu Ternavei séu cari se intindu intr’en­­sula; b) cetatea libera regesca Elisa­­betopole. Loculu pretorialu e Eli­­sabetopolea. XI. La comitatulu Albei inferiore se incorporéza: a) ceta­tea libera regesca Alb’a-Iuli’a ; b) ce­tatea montana Abrudulu ; c) cetatea montana Ogn’a. De comitatulu Albei inferiore se despartu : a) Valea Jiului Ariesiu, care se va da comitatulu Tur­­d­a-Ariesiu; cele doua parti ale co­mitatului ce facu pre teritoriulu fun­dului regiu, precum si comunele Magu si Sacelu. Loculu pretorialu e A­­i­u­d­u­l­u. XII. La comitatulu Une­derei se incorporeza: Scaunulu Ores­­tiei împreuna cu cetatea libera reg. Oresti’a; 6) comitatulu Zarandului; c) cetatea Uneder’a; d) Cetatea Hatiegu. Loculu pretorialu e D­e­v ’ a. XIII. vei mari. Comitatulu Terna­Acest’a consta din: a) Scaunulu Cohalmului; b) scaunulu Sighisiórei in intinderea sea de adi împreuna cu cetatea libera regesca Sighisiór’a­­ scaunulu Cincului mare ; d) scaunulu Mediasiului in intinderea sea de acum împreuna cu cetatea li­bera r. Mediasiu, cu eschiderea ace­lora comune din scaunulu Mediasiului cari se adaugu la comitatulu Ternavei mici; e) din tóte acele parti ale co­mitatului Albei-superióre, cari nu se adaugu la Treiscaune, la districtulu Fagarasiului sau la comitatulu Sabiiu­­lui; f) partea din scaunulu Nocrichiu­­lui ce face pre tiritoriulu acest’a. Loculu pretorialu e cetatea libera re­gesca Sighistór’a. XIV. La districtulu Fagarasiului, care de aici inainte se va numi co­mitatulu Fagarasiului, se incorporéza: a) comunele Galati Bu­­curi, Olahfalu si Olah-Tynkos din co­mitatulu Albei-superióre; b) comunele Feldiorea si Colunu din scaunulu Sa­­biiului, cetatea Fagarasiului. Loculu pretorialu e cetatea Fagarasiu­­l­u­i. XV. Comitatulu Sabiiu- Acest’a consta din: a) scaunulu Sabiiului cu eschiderea pârtiloru ce se adauga la comitatulu Fagarasiului, mai departe cetatea libera reg. Sabiiu ; b) scaunulu Mercurii ; d) scaunulu Nocrichiului; e) acele doue parti din comitatulu Albei inferiore, ce facu pre teritoriulu fundului regiu, precum si locurile Magu si Sacelu; f) din partea comitatului Albei superiore, care face intre scaunulu Sibiiului si alu Nocrichiului. Loculu pretorialu e cetatea libera regesca Sabiiu. XVI. Comitatulu Trei­­scauneloru. Acest­a consta din : a) Treiscaunele de până acum; b) din cele dóue bucati situate intre Trei­scaune si districtulu Brassovului si din partea comitatului Albei superióre ce face intre Treiscaune si scaunulu Cincului; c) din cetatile investite cu dreptu jurisdictionalu: Szepsi-Szt.­­Georg, Kezdi-Vasarheiu, Illyefalva si Breticu. Loculu pretorialu : S­z­e­p­s­i - Szt Georg. XVII. Comitatulu Brasio­vului. Acest­a consta din: cetatea libera reg. Brasiovu si din districtulu Brasiovului. Loculu pretorialu : Ceta­tea libera reg. Brasiovu. Proiectulu de lege despre fun­­dulu reges­cu, universitatea sa­­sesca etc. a trecutu acum prin retor­­t’a ambeloru case a dietei unguresci si nu mai e nici o indoiala ca numai decâtu va urma si sancționarea mo­­narh­ului. Actulu acest’a de mare impor­tant­» este inch­eiarea unui lungu pe­riodu alu istoriei Transilvaniei si in­­ceputulu altui’a, care d ó­r­a va fi mai favoritoriu pentru românii din fun­­dulu regiu, decâtu celu inmormentatu prin nou’a lege. Dicemu din adinsu dóra, pen­tru ca in fondu, de­si reform­a e radi­cala, incatu privesce interesele celoru ce au fostu­esch­isi din barierele pri­vilegiului — nu este de mare valore, aplicarea inse a legei si vitalitatea ro­­mâniloru póte sa aduca multe imbu­­natatiri, fara de alta parte nepasarea si moliciunea póte sa prefaca in juma tóte sperantiele. Trei zile întregi a duratu desba­­terea acestei legi in cas’a represen­­tantiloru, din care numai 1/2 ora a cadiutu pe desbaterea speciala. Precum s’a pututu prevede, pro­iectulu s’a primitu asta precum s’a presentatu guvernulu cu o neesentiala modificatiune a sasului Casper. Ast­a nici nu se póte cugeta alt­­feliu, pentru ca proiectele subster­­nute prin guvernu inainte de a se presenta in camera trebue sa obtiena incuviint­area Regelui.. . . Deputatii sasi (vechi) s’au lup­­tatu din tóte poterile, — o lupta desperata pe viétia si morte, folositu­­s’au de espressiunile cele mai aspre, acusat’au pe magiari cu „calcarea cuventului de onóre“, numitu­­sau „națiune netrebnica“ (semmire való nemzet) respins’au pro­iectulu cu indignatiune,a­­runcatu-si-au imputuri de nemul­­tiumitori. Cu unu cuventu totu ce e in stare sa faca cu cuventulu unu omu cadiutu in gróp’a leiloru, de unde scie ca nu mai este scapare, ba au si datu es­­pressiune impregiurarei, ca ei lupta fara sperantia de reusire in agoni’a mortiei natiu­­nei săsesc­i. Tóte in daru, mila si compăti­mire n’au sternitu in nimenea si la votare au remasu senguri. Atâtea insulte n’au mai suferitu ungurii in diet’a loru de la nime de cându suntu ei. De s’aru fi folositu românii numai de a diecea parte din espectorurile sasiloru, s’aru fi escatu furtune ne mai pomenite si negresitu i-aru fi alungatu din dieta; inse sasii nu suntu români, sa­­sii se bucura de protectiunea Atotu­­pozintei Germanie, apoi f­r­i­c­­a de opiniunea publica a elementului ger­­manu e mare . . . insufla moderatiune si in cei potinti dela noi, care apoi se boteza de „demnitate nationala fatia de celu mai slabu“. Minunatu spectacolu a fostu des­baterea acestei legi. Doi din cei trei cari cu jura­­mentu se obligară la esterminarea românului simtindu-se destulu de tari de a umbla pre piciórele proprii, es­­chidu pre vechiulu cameradu din com­pania, pentru ca olice n’a fostu fidelu, acest’a-i injura pentru ca suntu ne­­multiumitori facia de elu care li-a datu lumina, se spinteca unulu pre altulu până la sânge pentru împărți­rea colaciloru si viptim’a loru, românulu după atâti’a secuii are satisfactiunea a se delecta in acésta privelisce, si provocându se la sine a mangaia pre cei ce desperéza de a mai putó trai — ca d­i­n l­i­p­s ’a p­r­i­­vilegieloru nici o națiune nu pere, numai sa fia omeni de omenia. Din români, la desbaterea gene­rala numai părintele Constantinu Gur­­ba nu a partecipatu, care mângaia pre frații sasi sa nu despereze de esistinti’a loru in viitoriu, ca­reca ro­mânii pre cari ei ’i cunoscu forte bine de cându suntu nu s’au bucuratu nici de unu privilegiu, ma pentru aperarea patriei ei au sange­­ratu cu miile pre câmpurile de res­­belu neasceptându alta remunerare, decâtu recunoscinti’a ca ei si-au implinitu datorinti’a de pa­trioți (si nici de acést’a nu fura partasi), — până cându alții erau scuti­ti intre marii privilegiloru, —• si totusi românii esista inca aci si voru asista in butulu tuturoru presecutiuniloru, cum ca privilegiele suntu frupte destulu de copte acum’a ca sa cadia de pre arbore, — apoi sa se mângaia frații sasi cu speranti’a ca n­u - i acest’a ultimulu reu ce ’i ajunge, sa se uite la cele 2 milione de români din patri’a comuna cum suntu acei’a representati in dieta si respec­tați acasa pre lângă cele 150,000­ de sasi, apoi sa cumpanesca câte re­forme are sa mai guste inca fun­­dulu regiu de aci in colo. Negresitu sasii nostri se voru fi consolatu deplinu la auditlu manga­­iatórieloru cuvinte a protopopului Gur­­banu. Din punctu de vedere alu viito­­riului inse pre noi mai multu ne in­­tereseza desbaterea speciala, pentru ca aci s’au făcu­tu propuneri ce erau ca­lificate a modifică legea intr’unu in­­ttelesu mai liberalu, mai dreptu si mai ecuitabilu, si pentru ca aci s’au facutu nescari dechlaratiuni din partea guvernului cu privire la insemnatatea terminului de „universitatea sasesca“, cari in viitoriu trebuie sa servesca de arguminte locuitoriloru nesasi din fundulu regiu, cându voru fi prin acesti’a persecutați,­­ si pentru ca in fine sa cunosca istori’a si argumintele, cu cari s’au mai sustienutu si pre vii­toriu unele remasin­e a p­r­i­­­vilegieloru sasesci si preste totu marea preponderantia a acelor’a in universitate. Preste desbaterea speciala diet’a a trecutu in rupturu capului si fara paciintia, era pre la 2 ore d. m. si inca in siedinti’a acea cu ori ce pretiu trebuia macinatu proiectulu, deci de primirea vre-unei modificări fia ea Diet­ a Ungariei. I.

Next