Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-03-18 / nr. 23
90 tienemu bine séma de unu lucru, magiarii au gărgăunii loru. Ei totu mai credu, ca voru puté sterpi pre tóte celelalte popóre din Ungari’a. Mai suntu apoi atâtu de preocupați de acésta credintta, incâtu nu li se mai póte da vre-unu sfatu binevoitoriu. Din anu in anu statisticii magiari constata scăderea elementului magiaru in Ungari’a. Magiarii iise, in locu de a purta grnge sa se conserve pre sine, dau cu caciul’a după stele, cautandu a magiarisa pre altii. Si se maghiariseza multi. Minune iise, ca nu vine nici unu statisticu sa le dica: „Azért fogyunk, mert elfaszunk, elkorcsosit a sokidegen elem, mely belénk vegyül.“ Dá magiarii scadu, pentru ca este o lege etnologica care dice : tóte populatiunile miste ’si perdu trainici’a si scadu. Nu scadu motii, nu crisienii, nu chioranii, nu nici slovacii din Arv’a, scadu inse banatienii si mai alesu toti magiarii. Sa constate numai magiarii, ca dela 1848 până astazi elementulu nemtiescu s’a sporitu cu 400,000 suflete, iéracelu jidanu cu 150,000 in Ungari’a, sa constate si vom sei pentru ce scade elementulu magiaru. Cum voiescu magiarii a pune stavile acestei scăderi ? Prin mesuri higienice. Dar de unde ? unu zeu urmatu din motive economice, morale si etnologice indreptatu prin spitierii ? Gruparea elementeloru e loculu pentru acestu zeu. Calea firesca, pre care aru trebui sa o apuce administratie a Ungariei, care e inca totu magiara, aru fi aceea, ca sa grupeze pre magiari. Se urmedia inse acésta cale ? Inca pre la 1848 s’a fostu statornicitu unu planu de magiarisare. Principiulu acestui planu era falsu: sa magiarisamu prin colonii magiare, sa slabimu celelalte popóre prin mesuri administrative; sa cautamu, ca in Ungari’a pretutindenea sa fie maghiari. Acestu principiu complicatu e conservatu pana astazi. Domnulu Tisza Tu aplica in arondarea comitateloru, pre care o face. Amesteca cele mai heterogene elemente intr’unulu si acel’asi cercu administrative Ei, sa fia maghiariloru le place sa o faca , sa o faca dar’. Noi inse póte nu aru fi bine sa luamu parte la acésta lucrare, aru fi póte bine sa nici nu ne damu truda a ne intielege cu ei, înainte de a-i fi vediutu veniti in fire ? Eu uulu nu sciu si nici nu voiescu, nici nu pretindu a sei, cum e bine si cum nu, credu numai, ca suntu ore si cum datoru a impartasi lumei o întrebare, care mi se pune. E ast’a: Ore nu tocmai acum aru si vremea, ca sa spunemu maghiariloru: „Noi ve sustienemu, dar’ numai cu pretiusu drepturiloru, dela care atenua desvotarea nóstra?“ Si apoi, in sfersitu, ce spunemu, sa spunemu odata cu totii. Xon’a împărțire teritoriale a Transilvaniei. Foile din Pest’a schitiaza nou’a împărțire proiectata de Tis’a, in modulu urmatoriu: 1. Comitatulu impreunatu Bistriti ’a-Naseudu. Acest’a consta din: a) intregu cerculu Bistritiei, socotindu-se si cetatea libera regesca Bistritia; b) din districtulu Naseudu, estmandu-se partea lui ce face in comitatulu Turdei; c) din acele parti ale comitatului Dobâcea, cari se intindu intre ambele parti ale districtului Bistriti’a, precum si intre districtele Bistritia si Naseudu ; d) din unele comune ale comitatului Solnocu interioru, cari facu pre teritoriulu intre districtele Bistritiei si Naseudu. Loculu pretorialu alu acestui comitatu e cetatea libera regesca Bistriti’a. II. Comitatulu impreunatu Solnocu-Dobâc ’a. Acest’a consta din : a) comitatulu Solnocu interioru esimandu-se comunele date comitatului Naseudu-Bistritia; b) din comitatulu Dobâc’a esimandu partile date comitatului Szilagyi si comitatului Colosiu ; c) din partile districtului cetatiei de patra ce se hotarescu cu Solnoculu interioru; d) din cetatea libera regesca Gherla ; e) cetatea Secu. Loculu pretorialu e Degiulu. III. Comitatulu Szilágyi. Acesta consta din comitatele: a) Solnoculu centralu ; b) Crasn’a ; c) din cerculu de odiniora alu comitatului Dobac’a, Egregy, ce se hotaresce cu Szilágyi ; d) din partile districtului cetatiei de patra ce se hotarescu cu Solnoculu centralu ; e) din cetatea Zilah, Loculu pretorialu e Zilah. IV. Partile ce mai remanu din districtulu cetatiei de patra se adauga la comitatulu Satmaru. V. La comitatulu Colosiului se incorporeza acea parte din comitatulu Dobac’a, care se întinde dela hotarulu cercului Egregy de odinióra dealungulu hotarului comitatului Colosiu pâna la Gyeke si cetatea Colosiu. VI. Comitatulu impreunatu Turd’a-Ariesiu. Acest’a consta din : a) cerculu interioru alu comitatului Turd’a ; b) scaunulu Ariesiului; c) teritoriulu fluvialu alu Ariesiului, in comitatulu Albei inferiore. Loculu pretorialue Turd ’a. VII. Comitatulu impreunatu Muresiu-Turd’a. Acest’a consta din: a) cerculu superioru alu comitatului Turd’a ; b) scaunulu Muresiului; c) din partea districtului Naseuda ce face in cerculu superioru alu comitatului Turd’a ; d) comun’a Rîp’a de susu din comitatulu Colosiu ; e) cetatea Reghinulu sasescu. Loculu pretorialu e Muresiu - Osiorheiu. VIII. La scaunulu Cicului se incorporeza cetatea Cicu-Sereda; numele jurisdictiuni va fi de acum inainte comitatulu Cicului. IX. La comitatulu Odorheiului care se va numi de aici inainte comitatulu Odorheiului, se incorporeza : a) cetatea Odorheiulu secuescu; b) cetatea Olahfalu. X. La comitatulu Ternavei, care se va numi de aici inainte comitatulu Ternavei mici, se incorporeza: a) partile din scaunulu Mediasiului cari facu in comitatulu Ternavei séu cari se intindu intr’ensula; b) cetatea libera regesca Elisabetopole. Loculu pretorialu e Elisabetopolea. XI. La comitatulu Albei inferiore se incorporéza: a) cetatea libera regesca Alb’a-Iuli’a ; b) cetatea montana Abrudulu ; c) cetatea montana Ogn’a. De comitatulu Albei inferiore se despartu : a) Valea Jiului Ariesiu, care se va da comitatulu Turda-Ariesiu; cele doua parti ale comitatului ce facu pre teritoriulu fundului regiu, precum si comunele Magu si Sacelu. Loculu pretorialu e Aiudulu. XII. La comitatulu Unederei se incorporeza: Scaunulu Orestiei împreuna cu cetatea libera reg. Oresti’a; 6) comitatulu Zarandului; c) cetatea Uneder’a; d) Cetatea Hatiegu. Loculu pretorialu e Dev ’ a. XIII. vei mari. Comitatulu TernaAcest’a consta din: a) Scaunulu Cohalmului; b) scaunulu Sighisiórei in intinderea sea de adi împreuna cu cetatea libera regesca Sighisiór’a scaunulu Cincului mare ; d) scaunulu Mediasiului in intinderea sea de acum împreuna cu cetatea libera r. Mediasiu, cu eschiderea acelora comune din scaunulu Mediasiului cari se adaugu la comitatulu Ternavei mici; e) din tóte acele parti ale comitatului Albei-superióre, cari nu se adaugu la Treiscaune, la districtulu Fagarasiului sau la comitatulu Sabiiului; f) partea din scaunulu Nocrichiului ce face pre tiritoriulu acest’a. Loculu pretorialu e cetatea libera regesca Sighistór’a. XIV. La districtulu Fagarasiului, care de aici inainte se va numi comitatulu Fagarasiului, se incorporéza: a) comunele Galati Bucuri, Olahfalu si Olah-Tynkos din comitatulu Albei-superióre; b) comunele Feldiorea si Colunu din scaunulu Sabiiului, cetatea Fagarasiului. Loculu pretorialu e cetatea Fagarasiului. XV. Comitatulu Sabiiu- Acest’a consta din: a) scaunulu Sabiiului cu eschiderea pârtiloru ce se adauga la comitatulu Fagarasiului, mai departe cetatea libera reg. Sabiiu ; b) scaunulu Mercurii ; d) scaunulu Nocrichiului; e) acele doue parti din comitatulu Albei inferiore, ce facu pre teritoriulu fundului regiu, precum si locurile Magu si Sacelu; f) din partea comitatului Albei superiore, care face intre scaunulu Sibiiului si alu Nocrichiului. Loculu pretorialu e cetatea libera regesca Sabiiu. XVI. Comitatulu Treiscauneloru. Acesta consta din : a) Treiscaunele de până acum; b) din cele dóue bucati situate intre Treiscaune si districtulu Brassovului si din partea comitatului Albei superióre ce face intre Treiscaune si scaunulu Cincului; c) din cetatile investite cu dreptu jurisdictionalu: Szepsi-Szt.Georg, Kezdi-Vasarheiu, Illyefalva si Breticu. Loculu pretorialu : Szepsi - Szt Georg. XVII. Comitatulu Brasiovului. Acesta consta din: cetatea libera reg. Brasiovu si din districtulu Brasiovului. Loculu pretorialu : Cetatea libera reg. Brasiovu. Proiectulu de lege despre fundulu regescu, universitatea sasesca etc. a trecutu acum prin retort’a ambeloru case a dietei unguresci si nu mai e nici o indoiala ca numai decâtu va urma si sancționarea monarhului. Actulu acest’a de mare important» este incheiarea unui lungu periodu alu istoriei Transilvaniei si inceputulu altui’a, care d óra va fi mai favoritoriu pentru românii din fundulu regiu, decâtu celu inmormentatu prin nou’a lege. Dicemu din adinsu dóra, pentru ca in fondu, desi reforma e radicala, incatu privesce interesele celoru ce au fostueschisi din barierele privilegiului — nu este de mare valore, aplicarea inse a legei si vitalitatea româniloru póte sa aduca multe imbunatatiri, fara de alta parte nepasarea si moliciunea póte sa prefaca in juma tóte sperantiele. Trei zile întregi a duratu desbaterea acestei legi in cas’a representantiloru, din care numai 1/2 ora a cadiutu pe desbaterea speciala. Precum s’a pututu prevede, proiectulu s’a primitu asta precum s’a presentatu guvernulu cu o neesentiala modificatiune a sasului Casper. Asta nici nu se póte cugeta altfeliu, pentru ca proiectele substernute prin guvernu inainte de a se presenta in camera trebue sa obtiena incuviintarea Regelui.. . . Deputatii sasi (vechi) s’au luptatu din tóte poterile, — o lupta desperata pe viétia si morte, folositus’au de espressiunile cele mai aspre, acusat’au pe magiari cu „calcarea cuventului de onóre“, numitusau „națiune netrebnica“ (semmire való nemzet) respins’au proiectulu cu indignatiune,aruncatu-si-au imputuri de nemultiumitori. Cu unu cuventu totu ce e in stare sa faca cu cuventulu unu omu cadiutu in gróp’a leiloru, de unde scie ca nu mai este scapare, ba au si datu espressiune impregiurarei, ca ei lupta fara sperantia de reusire in agoni’a mortiei natiunei săsesci. Tóte in daru, mila si compătimire n’au sternitu in nimenea si la votare au remasu senguri. Atâtea insulte n’au mai suferitu ungurii in diet’a loru de la nime de cându suntu ei. De s’aru fi folositu românii numai de a diecea parte din espectorurile sasiloru, s’aru fi escatu furtune ne mai pomenite si negresitu i-aru fi alungatu din dieta; inse sasii nu suntu români, sasii se bucura de protectiunea Atotupozintei Germanie, apoi frica de opiniunea publica a elementului germanu e mare . . . insufla moderatiune si in cei potinti dela noi, care apoi se boteza de „demnitate nationala fatia de celu mai slabu“. Minunatu spectacolu a fostu desbaterea acestei legi. Doi din cei trei cari cu juramentu se obligară la esterminarea românului simtindu-se destulu de tari de a umbla pre piciórele proprii, eschidu pre vechiulu cameradu din compania, pentru ca olice n’a fostu fidelu, acest’a-i injura pentru ca suntu nemultiumitori facia de elu care li-a datu lumina, se spinteca unulu pre altulu până la sânge pentru împărțirea colaciloru si viptim’a loru, românulu după atâti’a secuii are satisfactiunea a se delecta in acésta privelisce, si provocându se la sine a mangaia pre cei ce desperéza de a mai putó trai — ca din lips ’a privilegieloru nici o națiune nu pere, numai sa fia omeni de omenia. Din români, la desbaterea generala numai părintele Constantinu Gurba nu a partecipatu, care mângaia pre frații sasi sa nu despereze de esistinti’a loru in viitoriu, careca românii pre cari ei ’i cunoscu forte bine de cându suntu nu s’au bucuratu nici de unu privilegiu, ma pentru aperarea patriei ei au sangeratu cu miile pre câmpurile de resbelu neasceptându alta remunerare, decâtu recunoscinti’a ca ei si-au implinitu datorinti’a de patrioți (si nici de acést’a nu fura partasi), — până cându alții erau scutiti intre marii privilegiloru, —• si totusi românii esista inca aci si voru asista in butulu tuturoru presecutiuniloru, cum ca privilegiele suntu frupte destulu de copte acum’a ca sa cadia de pre arbore, — apoi sa se mângaia frații sasi cu speranti’a ca nu - i acest’a ultimulu reu ce ’i ajunge, sa se uite la cele 2 milione de români din patri’a comuna cum suntu acei’a representati in dieta si respectați acasa pre lângă cele 150,000 de sasi, apoi sa cumpanesca câte reforme are sa mai guste inca fundulu regiu de aci in colo. Negresitu sasii nostri se voru fi consolatu deplinu la auditlu mangaiatórieloru cuvinte a protopopului Gurbanu. Din punctu de vedere alu viitoriului inse pre noi mai multu ne intereseza desbaterea speciala, pentru ca aci s’au făcutu propuneri ce erau calificate a modifică legea intr’unu inttelesu mai liberalu, mai dreptu si mai ecuitabilu, si pentru ca aci s’au facutu nescari dechlaratiuni din partea guvernului cu privire la insemnatatea terminului de „universitatea sasesca“, cari in viitoriu trebuie sa servesca de arguminte locuitoriloru nesasi din fundulu regiu, cându voru fi prin acesti’a persecutați, si pentru ca in fine sa cunosca istori’a si argumintele, cu cari s’au mai sustienutu si pre viitoriu unele remasine a privilegieloru sasesci si preste totu marea preponderantia a acelor’a in universitate. Preste desbaterea speciala diet’a a trecutu in rupturu capului si fara paciintia, era pre la 2 ore d. m. si inca in siedinti’a acea cu ori ce pretiu trebuia macinatu proiectulu, deci de primirea vre-unei modificări fia ea Diet a Ungariei. I.