Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-03-18 / nr. 23

Liont. Pușcariu, parochu 1 fl. nG. Ba­­besiu, parochu 1 fl. Sum’a: 2 fl. Din C­h­­­i ’ a. Dela DD. Nicolau Berbece, parochu 1 fl. Ms. Berbece, 50 cr. Sum’a: 1 fl. 50 cr. Din Tohanu nou. Dela DD. N­. Plotogea, parochu 1 fl. I. Moldo­­venescu 1 fl. Sum’a: 2 fl. Din Zernesci. Dela DD. N. Penciu, jude reg. 2 fl. I. Comsi’a, pa­rochu 1 fl. I. Bunea, cant. 2 fl. Dn’a Mariti Metianu, 1 fl. Ard. Badiu, not. 2 fl. Bart. Bude, invet. primariu 1 fl. Al. Moldovenescu, 1 fl. Const. Iano­­viciu, 1 fl. Stanciu Garoiu 50 cr. Sum’a, 11 fl. 50 cr. Din Resnovu. Dela D. I. Gas­­paru 1 fl. Din Ghimbavu. Dela D Ios. Comanescu invet. 1 fl. Din Trentiari. Dela DD. I. Popoviciu parochu, 3 fl. I. Popescu parochu, 2 fl. Sum’a, 7 fl. Din Brasiovu. Dela dd. Ios. Baracu protopr. 1 fl.; Barth. Baiu­­lescu parochu prin colecte 10 fl.; G. Persianariu parochu 3 fl.; Ios. Puscariu adv. 1 fl.; I. Persiciu neg. 2 fl.; N. Boboianu neg. 2 fl.; Andr. Zenescu 1 fl.; N. Porcarea 2 fl.; V. Voin’a 3 fl.; D. Jarc’a 1 fl.; G. Navrea 1 fl.; V. Porcarea 1 fl. sum’a 28 fl. v. a. Din Sacele. Dela dd. Petru Stoianu 1 fl.; R. Fratila 50 cr. sum’a 1 fl. 50 cr. Sum’a totala 98 fl. 30 cr. Din acesta suma a venitului în­­tregu subtragendu-se spesele de 72 fl. 13 cr. romane venitu curatu 26 fl. 17 cr. Acesta suma de 26 fl. 17 cr. v. a. adaugendu-se la capitalulu fondului „scolariloru seraci“ de pana acum 490 fl. 44 cr. face la olalta 516 fl. 61 cr. v. a. Asta data „fondulu scolariloru seraci“ din Branu consta astadi din cinci sute siese-spre-diece floreni si 61 cr. val. austr. cari s’a si pusu spre frupu­care mai departe. Ne pare forte reu ca după pre­gătirile ce s’au facutu la acestu baiu cu spese atâtu de mari ca nici odata nu mi-a favoritu tempulu ca sa pota participa mai multi domni. Nu pu­­temu vise decâtu sa ne esprimamu cea mai viu a multiumita atâtu câtra domnii contribuitori, cari de­si n’au pututu veni, totuși ni-au spriginitu scopulu nostru, câtu si câtra domnii, cari n’au crutiatu ostenel’a ci au par­­ticipatu la acésta petrecere, de­si tem­pulu a fostu nefavoritoriu si drumulu forte reu.*) Mare plăcere si bucuria ni-a cau­­satu dlu comerciante din Brasiovu Ioanu Persioiu care ne infrumsetiu cu acésta ocasiune sal’a de baiu cu un’a candelabra forte frumósa pentru care ii esprimamu viua multiamita; si in fine aducemu multiamita dd. studenți din Brasiovu: Maximilianu Racianu, Iosifu Maximilianu, Ioanu Herdea, Nic. Stinghe,­­ Ioanu Popoviciu, Solomona Feldman, Radu Pascu, Nicolau Bobo­ianu, Nicol. Borzea, Iosifu Boeriu, Va­­siliu Stinghe, si S. Gold cari făcură petrecerea forte plăcută prin jocuri si cantori romanesci precum si pen­tru colect’a de 4 fl. 20 cr. ce o făcură pentru unu elevu dela scól’a capit. din Branu pentru declamarea poesiei de „Beneventare.“ ?**) Branu in 8 Martie st. v. 1876. Corpulu invetiatorescu branénu. Teodoru Popu, Nic. R­e­s­t­u , invetiat. secr. conf. Rogamu pre­domnii contribuitori ca déca până acum in ratiociniele nóstre s’a stra­­curatu vre-o erore, nepublicandu-se unulu sau altu domnu contribuitoriu, sa aiba bunătate a ne incunosciintia spre a satisface detorintiei nóstre pre deplinu. Caus’a intardierei acestui ratiociniu a fostu ca mai multi domni ne-a fostu promisu ajutore la acestu fendu, unii a si trimisu rendu pre rendu, alții inse până acum inca nu, sun­­temu totuși incredintiati ca acei onorați domni cari au primitu bilete voru trimite oferte după bunavointia. *** Unu vitielu cudau capete a fetatu o vaca a unui fie­­raru in comun’a Orlatu din apropie­rea Sabiiului. Vitielulu e desvoltatu de ajunsu, asemenea si capetele, unulu cu altulu; totu trupulu celalaltu e simplu ca la alti vitiei atâtu in estremitati câtu si in intestine. Partea economica. S­ab­i­i­u la 28 Martiu st. n. 1876. Astadi s’a tienutu a III adunare generale a institutului de creditu si de economii „A­l­b­i­n ’a“ cu resse­­dinti’a in Sabiiu. Ponderositatea obiec­­teloru de pertractare aru fi reclamatu unu numeru mai mare de acționari presenti decâtu a fostu iu adeveru. Totu sufletulu românu de dincole de Carpati, dar’ mai cu sema acționarii aru fi trebuitu sa se intereseze mai multu de uniculu institutu romanescu — de femei’a lui Cesaru?*) —in tóte privintiele fara respectu de a preju­­deca pre cei ce conducu acestu in­stitutu. De­si cu operațiunile acuzate si cu resultatulu favoritoriu ce a dove­­ditu consiliulu de administratiune in afacerile institutului sum indestulitu, totusi vreu cu ast’a ocasiune se es­­punu ce­va din obiectele pertractate astazi. Incheiarea computulu si a bilan­­tiului cu 31 Decembre a. tr. de im­­preuna cu raportulu directiunei asupr’a modului de operațiune etc. s’a apro­­batu, modificându-se singuru numai cond­usulu premergatoriujjalu consiliului de administratiune, care a fostu lip­­satu procentele si supr’adividend’a pentru un’a acțiune numai cu fl. 8­50, radicându-se pre bas’a profitului la 9. fl. v. a. Marcele de presentia pentru con­­siliarii de administratiune au remasu ca si in anulu espiratu cu 3 fl. v. a. Prea destulu­ inttelegu pentru fia­care siedintia 3 fl. v. a. Mai momentusa a fostu desbate­rea despre modificarea statuteloru in sensulu legei comerciale ung. nare, intrata in vigore cu 1 Ianuariu a. c. mai cu sema asupr’a unui­a din sta­tutele modificate, in care directorele Yis. Romanu si-a insusit o putere ne­mărginită pentru suspensiunea oficia­­liloru institutului. Pre lângă alte mo­tive juste si acceptabili cu privire la casuri grave (abusuri, — fara de legi, defrauduri ce potu sa privina din par­tea oficiantiloru), prin cari si-a rechi­­matu directorele si câti­va consiliari de administratiune — cari se subin­­trelegu —,eu a-si mai adauge altu mo­menta mai gravu, dar’ „taia pop’a limb’a“; totusi s’a acceptatu si mo­­mentulu mai gravu cu putiena mo­dificare. Tristu lucru ca acționarii presenti n’au vrutu a apretiui in e­­sentia acestu­i si urmările lui. Si mai momentusa a fostu desbaterea asu­pr’a unui § in care se cuprindu pro­centele de tantiema din venitu, distri­buite intre directoru si oficianți, si anume: pentru directore singuru 2 °/0 si L pentru toti oficianții nu­mai 2 °/0. Unulu din membrii a propusu procentele dintâiu pentru ofi­cianți si cele din urma pentru direc­tore. Prea justu­ daru si-a aprinsu paia pe capu­ mai de 2 inși. A fostu sustienutu nu­In favorulu directo­­relui a pledatu iarasi consiliarii de ad­ministratiune sub intielele si, aducându feliu de feliu de arguminte ridiculi până si impregiurarea, ca in contractulu in­­cheiatu cu directorele­­ a carui cuprinsu inca n’au ajunsu la cunostinti’a moritori­­loru si nice nu se póte intielege de ori-ce minte omenésca — afara de a consiliariloru de administratiune iarasi sub intielesi­ institutulu este oblegatu a-i da 4 °­ 0. Ce se vedi, inse cându la propunerea unu membru — Tom’a necredinciosulu din Lugoj, ca se mar­turisesca consiliarii de administratiune adeverulu acestui obligamentu din con­tractu acei’a veniră in confusiune cu di­rectore cu totu incâtu unii afirmă cu gur’a de jumetate, alții taceu ; astfeliu a remasu ca sa se convingă in diu’a ur­­matórie Mercuri la 29 Martie a. c. Proprietariulu­inse trebuia se pre­tindă ca sa i se arete misteriosulu contractu stante­pede. Cei trei pro­­prietari, ce au pledatu in favorulu oficiantiloru au trecutu cu vederea, ca directore este numai unulu cu sa­lariu mai câtu toti oficianții si cu 4% tantiema, iar oficianți suntu dejà 6 si in 2 —4 ani trebuie sa fie conformii inmultirei agendeloru institutului 8—9 si toti la­olalta cu 2 °­ 0 tantiema. La observarea in parte a unui din acești proprietari, ca si oficianții nu tre­buie astfeliu desconsiderați vis-a-vis de directore, si ca ei inca suntu fac­tori principali dîleri cu palm’a sau cu sap’a si lopat’a la lucrările institutu­lui, i s’a respunsu din partea consi­­liariului de administratiune I. H. in­­tr’unu tonu apasatu si categoricii, ca : „intre oficianți si direc­tore este diferintia ca in­tre pamentu si cea mai de­părtata stea din calea lui Traianu (via­t­a s­­­e a.) “ Până intru atât’a s-a pricopsitu mai pre toti consiliarii de administratiune di­rectorele. In unu Nr. din „Gaz. Trans.“ din lun’a cur. a scrisu unu actionariu din­tre Ternare m. m. (aru fi fostu bine sa-si subscrie intregu numele, baremu pre unu grăunte de piperiu precum s’a subscrisu in dinariulu „Albin’a“ din anii trecuti in disput’a astrono­mica cu Dr. Marienescu din Oravitta) ceva cu privire la adunarea generale de astadi si la ponderositatea obiec­­teloru de pertractare. Nu s’a infati­­statu vise la adunare ca se contribue la lămurirea cestiei. Numai de nu si amu bănui mai tarziu. Altu­l din statute asemene forte ponderosu pentru acționari si insti­tutu in raportu cu directorele s’a trecutu cu vederea de membrii adu­­narei. Despre acest’a si altele cu alta ocasiune. Tanasuica. Redactoru respundietoriu Nicolau Cristea» C­o­n­­curs­u. Parochi’a gr. or. Certegia proto­­presbiteratulu Câmpeni, de clas’a a III aflându-se vacanta, se deschide si pu­blica prin acest’a concursu, până in 10 Aprile a. c. st. v. Emolumentele suntu: Sum’a: 405 fl. v. a. Doritorii de a ocupa acesta pa­rodha voru ave­a­ si adresa concur­sele loru, in sensulu statutului orga­­nicu până la terminulu presiptu lu subscrisulu. Câmpeni 11 Martie 1876. In contielegere cu comite­­tulu parochialu. Ioanu P­a­t­i­t­i ’a , (1—3) protopopu. I. Tacsele stolare. a) dela botezuri ... 15 fl. b) dela cununii ... 40 fl c) dela molitve pre pos­turi, si plat’a ss. pasci. 30 fl. d) osfestaniile. . . . 60 fl. e) inmormenturi . . . 160 fl. II. După pamentulu bise­­ricei unu venitu a­nualu de ... . 100 fl. Ad Nr. 2. C­o­n­­c­u­r­s­u. Pentru ocuparea postului de pa­rochu in vacant’a parochia romana gr. or. de a III clasa Banabicu con­­statatóre de presentu din 176 familii din cari 20 familii neorustici (țigani) cu 864 suflete, pre bas’a gratiósei or­­dinatiuni a măritului consistoriu ar­­chidiecesanu dto 15 Decembre a. tr. Nr. 2794 ex 1875 se escrie prin acé­st’a concursu până la 11 Aprile 1876. Venitele preotiesci impreunate cu acestu postu suntu urmatórele : 1. Casa parochiala cu dóue des­­partieminte si cocna in mijlocu, siura si grajda, tóte de lemnu, acoperite cu paie. 2. Portiunea canonica de :35 ju­­gere 393 □“ cum arata faima O.­­ Nr. 16 si protocolulu de regulatiune din 1873. 3. O jumatate (8 cupe) ferdela de bucate dela fia-care casa sau fumu si de presentu dela 156 familii, caci cele 20 familii nu dau bucate. 4. Un’a di de lucru cu palm’a, la sapa, secere séu casa etc. dela 176 familii. 5. Stofa usuata precum au avutu si fostulu parochu, ce de nou s’a de­­fiptu in sinodulu parochialu din 24 Fauru 1876. Din venitele de bucate si dilele de lucru cantorele actualu capeta a­u parte, iér’ din stola */3 parte; din bucate capeta crasniculu a y,0 parte. Doritorii de a ocupa acestu postu suntu poftiti a-si așterne concursele sele, instruite conformu statutului or­­ganicu si dispusetiuniloru provisorie ale sinodului archidiecesanu până la 11 Aprile a. c. Clusiu, 26 Februariu 1876. In contielegere cu comitetulu parochialu. V. Rosies­cu, (1—3) prot. rom. gr. or. C­o­n­c­u­r­s­u. Pentru ocuparea parochiei vacante de class’a III Buciumu-satu, in pro­­topresbiteraturu Abrudului, se deschide concursu, până la 8 Aprile 1876. Emolumentele suntu, tacsele sto­­lari bine regulate dela 130 de fami­lii, si folosirea cimiteriului, eventual­­minte, daca aru voi se ocupe si pos­­tulu de invettatoriu, va primi inca unu salariu de 120 fl. v. a, cuarticu si lemne. Doritorii de a competa la acésta parochie, au de a-i substerne concur­sele instruite conformu legei — până la terminulu prefiptu, subscrisului. Abrudu in 4 Martiu 1876. In contțelegere cu comitetulu parochiale. Ioane G­a 1i­u, prof. gr. or. alu Abru­ (3 — 3) dului IU <1­i­c­t 11. Marin’a George Dutia din Rot­­baru, de religiunea gr. or. care de 6 ani parasi cu necredintia pre legiui­­tulu ei barbatu Arsenie Vladescu, si nu se scie ubicatiunea ei, prin acést’a se citéza a se presenta la subsemna­­tulu foru matrimonialu in terminu de unu anu si o di dela datulu subsem­­natu, caci neinfatisindu-se se va per­­tracta acțiunea bărbatului si in ab­­senti’a ei. Brasiovu in 21 Febr. 1876. Scaunulu protop. gr. or. alu tract, alu I­ alu Brasiovului. Ioanu P­e­t­r­i­c­u , (2—3) protopopu. E­d­i­c­t­u. Zosimu Comanu din Nou, de re­ligiunea gr. or. carele parasi pre le­­giuit’a sea soția Mari’a Ioanu Savu totu de acolo, de 3 ani de dile, si nu se scia unde se afla, este citatu prin acést’a a se infatiosiâ la subsemnatulu foru matrimoniale, caci de nu se va infatiosiâ in restempu de unu anu si o di dela datulu de facia se va per­­tracta acțiunea soției sele si in absen­­senti’a lui. Brasiovu in 16 Ianuariu 1876. Scaunulu protop. gr. or. alu trad­. II alu Brasiovului. Ioanu P­e­t­r­i­c­u, (2—3) protopresbiteru. Editur’a si tipariulu tipografiei archidiecesane.

Next