Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-03-21 / nr. 24
95 Dar mai departe nici nu aru cuadru titlulu acest’a cu cuprinsulu legei, pentru ca, desi se sustiene calea legei in privinti’a dreptului de proprietate a averei, totuși § 6 si până atunci tóte acelea obiecte, asupr’a caror’a va fi chlamata universitatea a dispune, se declaara ele proprietatea tuturora locuitoriloru fundului regiu. Eu deci nu aflu de lipsa a mai vorbi multe despre acestu objectu, ci basatu pe dreptatea ce contiene propunerea mea, in poterea art. 43 din 1868 § 10 si in intielesulu corectitatiei legei, verogu, ca se stergeti din titlu cuventulu „sasésca“ si sa lu înlocuiți cu „fundului regescu“, si asta in locu de „universitatea sasésca“ va fi „universitatea fundului regescu.“ De cum va luamu intielesulu ungurescu alu terminului latinu „Universitas“ apoi trebuie se recunoscemu, cum ca acel’a care in acestu intielesu mai intâiu s’a tradusu in „egyetem“ s’a tradusu forte reu, pentru ca cuventulu „egyetem“ in limb’a magiara n’are altu intielesu, decatu institutulu supremu de inventamentu, ier „Universitas“ in acelu intielesu, care lu are aci, s’a tradusu si folositu in limb’a magiara in „közönség. “ Comunitatea tuturor a municipieloru in Ungari’a, până cându era limb’a latina diplomatica, se numea „Universitas“, iar’ de cându s’a inlocuitu cu cea magiara „Universitas“ s’a inlocuitu cu „közönség“, sub acestu nume a corespunsu guvernulu in trecutu si corespunde si adi cu universitatea municipieloru, si asta s’au subscrisu si se subscriu municipiele pana in diu’a de astadi. Decumv’a data in limb’a magiara in locu de „egyetem“ vomu pune terminulu corectu „közönség“, — atunci ama trebui sa numimu universitatea fundului regiu, adeca totalitatea locuitoriloru acelui teritoriu de „szász közönség,“ cea ce aru fi o absurditate, pentru ca cum sa se pota numi totalitatea locuitoriloru de pre fundulu regiu „szász közönség“ (cuventulu, közönség dara mai corectu aru fi pre românesce „comunitate“) cându majoritatea nici nu consta din sasi ? dar’ nici chiaru cându sasii aru fi in majoritate, numirea „szász közönség“ n’aru fi corecta pentru toti, pentru ca acolo suntu si alte nationalitati. Dreptu acea predandu-mi propunerea me rogu sa o primiti.“ Notariulu Clsi I Einer Gyela citesce. „Amendementu lu titlulu proiectului de lege despre fundulu regiu.“ In sirulu primu alu titlului cuventulu acest’a „sosesea“ sa se inlocuiésca cu cuvintele acestea „fundului regescu.“ Abia Kemény Gábor: On. Camera este ceva mai greu de câtu a compune bine nume. Acolo, unde suntu deja nume, cari au intielesu curatu este mai bine a le folosi asta, precum le-a stavenitu viéti’a practica, (redicându o cola de hârtia scrisa.) Despre acea ce amu in mâna se dice ca e unu „arcu de papira“ (in papiros) desi acea nici nu este „arcu“ nici nu este „papira“, — dar’ pentru ca o numimu asta, nimicu nui strica pentru ca sia cine scie ce se intielege sub acelu nume. Este dreptu cum ca numirea vechia a fostu „universitate sasesca“ cum ’i veniâ omului mai usioru. Espressiunea „universitatea sasesca“ — dar’ nu „naționala“ corespunde mai bine starei actuali, pentru ca are ta (jelzi) ce voiesce se intielega acesta lege prin trens’a, — până cându numirea de „universitatea fundului regiu“ este unu ce in totulu nou, ce n’are nici o basa istorica, o numire fabricatiune noua cu care eu nn m’asiu pró pote impaca, pentru ca aru nasce o astfeliu de antipathia carea nici decâtu n’asiu voi se provoca. Eu rogu pre on, casa sa binevoiésca a primi numirea vechia asta precum este aci in proiectu si se remana in titlu „universitatea sasesca.“ (Aprobare.) Horváth Gynki: On. Camera! După cele dise de antevorbitoriulu deputatu b. Kemény Gabor ’mi remâne pré putieru de vorbitu, — numai la cele dise de d. deputatu Parteniu Cosm’a ’mi iu voia a reflecta urmatórele: D-sea adeca poftesce, cum ca titlulu proiectului de lege sa se modifice simplu asta „regularea fundului regi«.“ Celu ce cunosc9 istori’a, acel’a trebuie sa scia, cum ca „regularea fundului regiu“ si „regularea universitatici sasesci“ suntu doua lucruri diferite, caci „fundulu regescu“ insemneza averea, insasi posessiunea teritoriala, fara „universitatea sasesca“ a fostu autoritatea ce a manipulata, a fostu indreptatita a manipula acesta avere. Decumv’a titlulu ara tracta despre regularea „fundului regiu“, atunci n’aru involve numirea acelei autorități, care a se cuprinde in legile in constitutiunile vechi transilvane. Aici de aceea este vorba ca sa se reguleze „universitatea.“ Universitatea se póte regula intr’unu chipu, se póte intr’altu chipu, dar’ deorece alta universitate nu se póte regula, decâtu acést’a sasésca, carea sub acestu nume a fostu cunoscuta si până aci; astadata fiindu vorba de regularea acestei universități, acea nu se póte strămută.“ Partenin Cosin’a: On. Casa! Domnulu deputatu antevorbitorii mi-a restalmacitut cuvintele, pentru ca eu nici unu cuventu n’amu gratiu despre aceea ce a refuzatu d-ni’a sea. Eu amu vorbitu de „regularea universitatiei fundului regescu“ și îsi de „regularea fondului regescu“ (Aproband) Kenczey Károly: Eu in tóta privinti’a me alatura propunerei condeputatului Part. Cosm’a, pentru ca o aflu basata in istoria, si pentru ca numai asta ’si voru câstiga tóte nationalitatile colocuitóre pre fundulu regiu drepturile ce li competu. Din parte-mi voiu mai adauge ca nu numai in titlu ci si in §§, pre totu loculu sa se inlocuiésca terminulu „sasesca“ cu „fundului regiu,“ pentru ca după dreptu despre „fundulu regiu“ numai universitatea fundului regiu póte dispune. Deci adaugu propunerea cum ca incepându dela titlu, mai cu sema in §§ 2, 3, 4, 5, 6, 7, 10, 11, 12, 14, 15, 16, 17, 18, si 19, in loculu espressiunei „szász“ pretutindenea sa se puna „királyföldi“ pentru ca numai acesta espressiune póte multiumi pre toti locuitorii patriei, care espressiune totu odata involve si principiulu de statu ungurescu.“ Tisza Kálmán, ministru presiedinte: „’Mi pare fórte bine, cumca dnulu deputatu substernu unu amendementu generalu preste mai multim§, caci asta poteniu spera dóra, cumca cu acésta ocasiune vomu trece preste acésta cestiune. Cându amu presentatu acestu proiectu de lege in camera, precum amu si enunciatu înainte, nu mi-a fostu acel’a scopulu, ca din codicele legiloru Ungariei se voiescu a șterge numele acelora sasi, cari acolo cu dreptu au dusu rolu in decursulu mai multora secuii, ci mi-a fostu scopulu a desfiintiu acele referintie cari suntu contrarie interesului statului intregu. Dar’ incatu póte fi in contr’a interesului statului intregu acea, ca se numimu unu lucru asta precum ’lu chiama, ca despre universitatea sasesca se cheemu cum ca este universitate sasesca, — si se nu ne tememu de numele ei pentru ca in fine cu totu dreptulu ni s’aru poté dice cumca si chiaru de numele ei ne tememu? — nu o pricepu. Dreptu acea rogure acei’a, cari tienu cumca legea va fi buna asta cum s’a propusu, sa binevoiesca a o primi in form’a ce o are. (Aprobare.) Pressedintele da cetire propuneriloru, apoi punendu la votu te stulu originalu se primesce cu majoritate de voturi. (După cum suntemu informați cam a trei’a parte a camerei a votatu contr’a proiectului guvernului.) (Va urma) In siedinti’a casei representantiloru dela 23 Martiu urmeza la ordinea dilei continuarea desbaterei generale asupr’a proiectului de regulare a fundului regiu. Primulu oratoru C. Fabritius saluta cu bucuria proiectulu de lege despre organisarea fundului reg., pre care l’a asteptatu de multu tempu cu doru. (Aprobare vina.) Mi pare rea, continua oratorulu, ca n’a succesu ministriloru de interne de pana acum, a da si esecuta o lege despre organisatiunea constituționale a fundului regiu, caci in casulu acest’a nu numai ne aflamu in relatiuni regulate, ci nu aju sie de aici in cas’a acést’a cá o partida politica separata nici acei ultraisti, nu audiamu ieri nici acele espuneri provocatorie, in urm’a caror’a ne putemu pune intrebarea in modu ecuitabilu, déca acești domni suntu descendenții demni ai acelora predecesori, cari onorara tiar’a cu titlulu : „ Viri prudentes ac circumspecti.“ (Aplausu viu). Eu din parte-mi ve recerea sa nu interpretați producerea loru nerușinata in desavantagiulu poporului sasescu. Nici nu me mira de acest’a manevra de resbelu, caci cunoscu prin luptele mele de partida provucatorii acestei politice de va banque, caci astazi nu cunoscu altul remediu prin care sa iese din infundatur’a acestei politice rătăcite, decâtu seu sa-si câștige cu periclitarea evidenta a intereseloru mandatoriloru loru si cu unu pretiu eftinu unu martiriu sub parol’a. Après nous le déluge, seu sa provoce in casa unu scandalu, spre a se pute retrage sub pretestulu acest’a dela discursiunea ulterióra. (Aplausu.) Numai precautiunei seriose a presidentului, moderatiunei ministrului de interne cu barbatu de statu, pacientiei tari a casei intregi avemu de a multiumi, ca nu a pututu sa se intemple nici unulu din ambele cazuri. (Aplausu.) Acest’a organisatiune constitutiunale a fundului regiu era de lipsa si până acum, caci in casulu acest’a incetu de multu tóte luptele passionate de partida intre sasi, incetu si tóte acele cause, cari impleau cu ingrigiri continue animele locuitoriloru din fundulu regiu. Din ingrijirile acestea cea mai de căpetenie este, ca opiniunea publica sedusa ce domnesce in cercurile unguresci a facutu problemateca averea universitatiei si acelora VII judette, care e factorulu principalu alu scólei pre fundulu regiu, si a datu prin acest’a unora mariotenii ansa la agitatiuni afunde si latite, deci recunoscu cu bucurie, ca dlu ministru de interne pre basea principiului. Sânta e proprietatea a evitatu in proiectulu de lege acést’a stânca cu intielepciune si norocu si recunoscându dreptulu de proprietate alu universitatiei si a VII judeiie a delaturatu caus’a la tóte aceste ingrigiri, la tóte aceste agitatiuni, la tóte aceste suspiciunari. (Aplausu viu). S’a facutu locuitoriloru din fundulu regiu fórte desu imputarea, ca densii au avutu până acum o positiune separata, privilegii separate. Dara trebuie sa recunoscemu, ca starea acést’a era inradecinata in legile vechi ale Transilvaniei. Atari privilegie era de lipsa pentru fundulu regiu precatu tempu esista privilegie si pre pamentulu ungurescu si secuiescu din Transilvanii. Cu privire la cele doue din urma a incetu starea esceptionale cu inaugurarea periodului constitutiunalu in sensulu legiloru. Déca straformarea necesara se face in fundulu regiu abia in anulu IX dela restaurarea constitutiunei, apoi la acestea nu suntu da vina numai locuitorii fundului regiu, celu putieru nu numai ei singuri. De altmintrea locuitorii fondului regiunici nu pretindu prerogative. Opiniunea publica s’a pronunciatu deja intr’acolo. Este datorinti’a acelor’a cari se opunu acestui proiectu de lega in modu atâtu de veementu, sa nu pretindă pre barea programului din Mediasin, pre care densii mai ca au si juratu, mai multe drepturi decâtu ofere legea despre jurisdictiuni celorulalte comitate unguresci. Acest’a o a recunoscutu si coleg’a nostru Kapj in discursulu seu de ieri. (Aplausu.) Pentru ce dara sa nu se primesca acestu proiectu de lege? Locuitorii fondului regiu si cu deosebire sasii nu suntu amicii agitatiuniloru, ci suntu cetatieni de statu liniștiti, laboriosi si iubescu stari regulate si cultur’a. Ei avendu administratiune buna, justitia buna si voru pute implini si pre viitoriu, ca si până acum, cu acuratetia datorintie la loru de cetatieni ai statului si voru satisface destinatiunei loru de vietia. Si desi teritoriulu politicu, după cum a relevat,u de atâte ori coleg’a meu Baussnein, inceta de a mai esista ca atare, totusi pojmrulu sasescu se va conserva si va trai bucurându-se si aperatu fiindu de tóte acele drepturi ce le au si celelalte popoare din Ungari’a. Va trai pre bas’a egalei îndreptățiri, nu isolatu si espusu la frecări continue ca până acum, ci mai multu in face si fratietate, ce si trebuie sa fia si va si fi intre cetatienii unui si acelui statu, ca sa póta prosperă patri’a comuna. Voru peri profundulu regiu in urm’a acestei legi numai unii mariotenti, dara multiumita lui Ddiu eu sperezu cu siguritate, ca poporulu se va bucură de o stare infloritóre. (Aplausu viu.) " Din tóte aceste motive si aderându la acsiom’a juridica, vechia si intielepta. Salus reipublica o suprema lex proiectulu de lege, esto acceptezu (Aplausu viu si prelungitu.) C. Gebbel scie prea bine, ca sortea minorități ei totudeuna e trista, ea are fata de majoritate o chiamare forte dificila, dara cu tóte aceste trebuie sa asculte de vocea conscitntiei si se va nesula espune părerile sele in modu obiectivu. Oratorulu citeza articululu de lege XLIII, 1868 si dice, ca ministrulu n’a corespunsu distrusetiunilorunice in respectu formala nice materialu. Densulu n’a ascultatu pre respectivu — si adeca pre confluctulu universitatiei — si nu s’a incercatu sa reguleze relatiunile lorupre basea dreptatiei si ecuitabilitatiei. In fine accepteza j proiectulu de resolutiune presentatu de Kapp si termina cu cuvintele: Ori ce va fi de aici, tiene cu rapporulu teu, acest’a e loculu teu innascutu.“ Baronu G. Kemény: Cine asculta espunerile sasiloru ce se opunu proiectului, vede numaidecâtu anacronismulu punctului de vedere pre care ni l’amu puté explica, cându ne amu afla nu aici in Pest’a, ci buna ora in Mediasiu înainte cu 200 ani; dara astadi e jmroducerea acest’a neesplicabila. Stimatii amici sasi din stâng’a estrema (rnsu, protestu in stâng’a estrema) pardonu din drept’a estrema, afirma, ca populatiunea fundului regiu formeza inca si astazi o natiune politica deosebita, dara densii se afla in privinti’a acest’a intr’o erore mare. In seculii de mai nainte, deja sub regi, esista intr’adeveru in Transilvani’a, trei națiuni politice, investite cu privilegie proprii, cari se despartiau cu totulu de alalta prin organisatiunea interna. Aceste trei națiuni, magiarii, secuii si sașii, locuiau in trei cantone proprie si decideau in