Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-03-21 / nr. 24

96 afacerile comune pre bas’a unui pac­tum conventum, asta incâtu fara consensulu tuturoru nu se potea aduce vre-o resolutiune. Dar’ acést’a separatiune a natiu­­niloru si-a perdutu propri’a sea în­semnătate deja cându Transilvani’a se reintorse la coron’a s-tului Stefanu. Deja in articlulu IX: 1791 alu dietei tranne s’a sistatu dreptulu votului co­­munu ce­ lu aveu cele trei națiuni. Decisivu fu articululu de lege VII: 1848, prin care s’a pronunciatu uniu­nea cu Transilvani’a. Diet’a din 1848 dela Clusiu a acceptatu ide’a uniunei cu entusiasmu, deputatulu sasu E. R­o­t­h dechiara, ca primesce uniunea si dintre cei 22 deputați sasi au sub­­scrisu 17 memorandulu, in care sasii si-au desfasiuratu dorinttele loru la esecutarea uniunei. In diet­a respectiva fu indrumata deputatiunea regnicolara sa lucre la unu proiectu basatu pre dreptu si ecuitabilitate. In acea resolutiune se mai afla trei cuvinte, pre cam­ Bauss­­nern citandu resolutiunea le a tre­­cutu cu vederea. Aceste cuvinte suna „si o politica sobria,“ va sa­dica sa se tiena in vedere interesulu statului. După aceea a incetatu viétim a po­litica, celu putieru in pârtile ungu­­resci ale Transilvaniei. Prin art. 43 . 1868 s’a apromisu regularea fundului r. Sasii provocându-se la acestu ar­­ticulu sa nu uite, ca introducerea la acestu articulu este articululu dietei din Clusiu, prin care se renuntie la tóte drepturile separatistice de până acum. Trecendu la scopulu proiectului de lege in desbatere oratorulu ob­serva, ca dorinti’a, de a se organisa fundulu r, ca unu municipiu de genu mai inaltu, colidera cu principiele parlamentare. Se plângu contrarii proiectului ca acest’a intentioneza nimicirea po­porului sasescu, dar’ nici vorba des­pre acést’a, caci poporulu sasescu e cu multu mai laboriosu, mai trainicii de­câtu sa pota fi slabitu prin detrage­­rea unui privilegiu teritorialu. Oratorulu se mira, ca togm’a sasii suntu acei’a, cari adi se provoca cu atât’a emfasa la vechile loru drepturi, de cari au resignatu de repetite ori. Deja in anii 50 resignară densii de aceste drepturi separate dorindu sa se formeze o provincia sasesca deo­sebita, care sa fia egala cu celelalte parti din monarh­ia. In diet­a din 1863 s’au dec­laratu drepturile sepa­rate de „fara pretiu.“ Togm’a diet’a acea a trimisu deputați in se­­natulu imperialu austriacu si a elabo­rata. si unu planu de împărțire teri­toriale fara de a se gândi la fundalu­r. In Transilvani­a nu suntu națiuni politice, formațiunile din evulu mediu au sa înceteze, nu se póte da fia­carui unu „ extravurst. “ Oratorulu speréza ca tiér’a sasiloru va înflori si după sistarea privilegieloru. E. Trauschenfels randu proiectata de resolutiune alu ape­­tai Kapp combate pre antevorbitoriu, care adereza, dice oratorulu, la Ver­wirkungs-Theorie. Cuprinsulu scurta alu lungului seu discursu e sustiene­­rea fondului r. in integritatea sea po­litica de pana acum. Ig. H­e­l­f­y desfassara părerile sale pentru acceptarea proiectului intr’unu tonu ironicu polemisandu cu Baussnern. Domnii deputați (sasi), — dice Helfy — nu vorbescu continuu de „o mis­­siune culturale marturisescu, ca in­tre densii suntu barbati invetiati si stimabili, dara nu intielegu in ce con­stă missiunea culturale a sasiloru ca natiune. Au ei o literatura sasesca ? o arta sasesca ? sau intielegu cum­va meritele castigate pentru reformatiu­­nea religiósa ? Déca e asta, ungurii inca au luptatu togm’a cu atâtu zelu pentru reformatiune. Cum ve inchi­­­­puiti dvóstra o cultura fara literatura si arta — ba fara limba, (ilaritate) pentru ca limb’a ce o vorbescu ei acasa e unu dialectu neinttelesu. V­a­r­i­e­t­a­t­i. *** Adunarea Scaunului este convocata pre Mercuri in 5 A­­prile st. n. la 9 ore nn. de mediatii. Obiectele de pertratare suntu : 1) ra­portatu deputatiloru conflussului; 2) raportulu deputatiunei trimisa la in. ministeriu si la Majestatea Sea; 3) bugetulu scaunalu pro 1876; 4) apla­­cidarea dotatiunei de statu ; 5) peti­­tiunea pentru modificarea articulului de lege XXI din 1875; 6) înmulțirea salariului pentru notariulu din Cisna­­dier’a ; 7) raportulu comissiunei pen­tru examinarea ratiodiuneloru ; 8) ra­portatu anualu alu comissiunei scalei de industria ; 9) curentie. Cu acesta ocasiune publicamu si proiectata bugetului pre anulu 1876. B­u­­g­e­t­u­­l n pe anulu 1876. A. Becervitia. B. Acoperire. Prin contingentulu : a) a cetatiei Sabiiului cu C550 fl. b) a comuneloru rurali cu 3121/10oo % a datorintiei de contributiune ex 1874 si anume: Sabiiu in 28 Dek­embre 1875. 1. Adausu la spesele de ad­­ministratiune din anulu 1866—1871, pr. florini 25077.93 10. si ultim’a rata cu . . . . 6000 fl. 2. Contingentu la fonduru de pensiune .... 1200 „ 3. Pentru scopuri rurali . 2000 „ 4. Chiri’a pentru cas­a de car­­ceri din 1861—1870 a dou’a rata cu . . . 2000 „ 5. Contingentu la spesele de infiiintiare a oficiului de supratimbrare restulu de 500 „ 6. Remunerațiune pentru con­ducerea agendeloru casei 800 „ 7. Pentru spese neprevediute 600 „ Referintiele totale 131000 fl. Contin­gentu fl. cr. fl.cr. 11 Boiti’a . . 308057 y2­9616 2 Bungardu 922507 6946­ 3 Vurperu . . 789671 24646 4 Sadu . . . 383419 11968 5 Avrigu . . 1010345% 31535 6 Galesiu . . 149438% 4665 7 Bradu. . . 433314 13525 8 Crislianu . . 984624 30732 9 Siur’a mare. 644891 20129 10 Gur’a-riulüi . 472056 % 14735 11 Hamb’a . . 365058% 11395 12 Amnasiu . 506445 15808 13 Gusteritia 63M95 19702 14 Cisnadia . 1196787 37355 15 Cacov’a . . 176428% 5507 16 Casioltiu . . 32 972 10175 17 Siur’a mica . 567237% 17705 ÎS Cisnadidir’a . 223048 6963 19 Mohu . . . 220575% 6886 20 Turnisioru . 964410 301— 21 Nou . . . 537648 16782 22 Orlatu . . 441138% 13769 23 Poplac’a . . 431759 13476 24 Porcești . . 268083% 8368 25 Racovitia 301564 9413 26 Resinari . . 1193666 37256 27 Rusciori . . 226623 % 7075 28 Rusiu . . . 467812 14602 29 Rosi’a . . 485838% 15165 30 Sielimberu . 520731 16254 31 Sebesiulu superioru 150084 4685 32 „ inferioru 155090 4842 33 Sibielu . . 246949% 7708 34 Sinn’a . . 573852 17913 35 Slimnicu . . 1117558% 34794 36 Sacadate. . 393252 12275 37 Saliste . . 1032543 32228 38 Talmaciu 348939% 10891 39 Talmacelu . 215449 6726 40 Dai’a . . . 335371 10468 41 Tilisc­a . . 367099 11459 42 Vale . . . 279004 8709 43 Vestennr . _ 321946% 10049 M­ului poștale Numele comunei Datorinti’a de dare Laolalta 209846184­6556— Redactorii respundietoriu Nicolan Cristea. Motivarea comitetului scaunalu. Comitetulu propune, ca onorabil’a adunare scaunale se binevoiésca a decide : 1. Preliminariulu recomendatu din partea magistratului sub Nr. 10264/1875 cu o refervntia de 13100 fl. v. a. pentru cas’a scaunale pro 1876 se aproba si positiunile: 1 cu . . . 6000 fl. 4 „ ... 2000 fl. 5 „ . ___ 500 fl. la­olalta: 8500 fl. se suscepu intre erogatiunile es­­traordinarie, positiunile sistemisate : 2 cu . . . 1200 fl. 3 „ ... 2000 fl. 5 „ ... 800 fl. dimpreună cu spesele de sub pos. 7 pentru erogatiuni ne­prevediute cu 600 fl. laolalta . 4600 fl. se punu intre spesele ordinarie 2. Acoperirea recervntiei prin con­tingentulu cetatiei Sabiiu cu jumetate pr. 6550 fl. si prin contingentulu co­m­­muneloru rurali cu celalaltu jume­tate pr. 6550 fl. se aproba si solvirea cupteloru decadi unde si calculate din partea magistratului pre­das’a dârei directe din anulu 1874 va urma in 2 rate egalu la 1 Mata si 1 Novem­bre 1876. *** Esamenu. In anulu aces­t’a s’a deschisu scal’a nóstra greco­­orientale in cetatea Sabiiului, in frun­tea cărei se afla demnulu de lauda inve­­tiatoriu dlu Ioanu C­r­i­s­i­a­n­u. In zi­­lele cele dintâiu a­le lunei tai Martiu s’a tienutu primulu esamenu. Resul­­tatulu esamenului a fostu forte mul­­tiamitoriu, pentru ca din respunsurile eleviloru a pututu vede ori cine ca dlu invetiatoriu a soiutu deștepta cuge­tarea eleviloru. Ei cându respundeau soreau sa dea sama de ce si pentru ce res­­pundu asta. Din acesta micu inceputu suntemu indreptatiti la resultate si mai mari in viitoriu si de aceea re­­comendamu concetatieniloru scul’a si pre dlu invetiatoriu. mosu, *** Tempulu e pre aici forte fru­­pte frumosu pentru lun’a lui Martin, pentru ca avemu o căldură de 25 ° in fati’a sorelui. Vegetatiunea este forte înaintata. C­o­ncu­r­s­ii. Parochi’a­gr. or. Certegia proto­­presbiteratulu Câmpeni, de clas’a a III aflându-se vacanta, se deschide si pu­blica prin acest’a concursu, până in 10 Aprile a. c. st. v. Emolumentele suntu: I. Tacsele stolare. a) dela botezuri ... 15 fl. b) dela cununii ... 40 fl c) dela molitve pre pos­turi, si plat’a ss. pasci. 30 fl. d) osfestaniile. . . . 60 fl. e) imnormenturi . . . 160 fl. N­. După pamentulu bise­­ricei unu­­ venita a­nualu de ... . 100 fl. Sum’a: 405 fl. v. a. Doritorii de a ocupa acésta pa­­rochia voru ave­a­ si adresa concur­sele loru, in sensulu statutului orga­­nicu până la terminulu presiptu lu subscrisulu. Câmpeni 11 Martie 1876. In contțelegere cu comite­­tutu parochialu. Ioanu P­a­t­i­t­i ’a , (2—3) protopopu. Act Nr. 2. C­o­n­­c­u­r­s­ui. Pentru ocuparea postului de pa­­rochiu in vacant’a parochia romana gr. or. de a III clasa Banabicu con­­statatóre de presentu din 176 familii din cari 20 familii neorustici (tigani) cu 864 suflete, pre bas’a gratiósei or­dinatiuni a măritului consistoriu ar­­chidiecesanu dto 15 Decembre a. tr. Nr. 2794 ex 1875 se escrie prin ace­st’a concursu până la 11 Aprile 1876. Venitele preotiesci împreunate cu acesta posta suntu urmatórele : 1. Casa parochiala cu dóue des­­partieminte si cocna in mijlocu, siura si grajda, tote de lemnu, acoperite cu paie. 2. Portiunea canonica de­­ 35 ju­­gere 393 □ “ cum arata faima O. f. Nr. 16 si protocolulu de regulatiune din 1873. 3. O jumatate (8 cupe) ferdela de bucate dela fia­care casa sau fuma si de presentu dela 156 familii, caci cele 20 familii nu dau bucate. 4. Un’a di de lucru cu palm’a, la sapa, secere sau casa etc. dela 176 familii. 5. Stol’a usuatu precum au avutu si fostulu parochu, ce de nou s’a de­­fipiu in sinodulu parochialu din 24 Fauru 1876. Din venitele de bucate si dilele de lucru cantorele actualu capeta a­u parte, iér’ din stola */3 parte; din bucate capeta crasniculu­i Vio parte. Doritorii de a ocupa acestu postu suntu poftiti a-si așterne concursele sele, instruite conformu statutului or­­ganicu si dispusetiuniloru provisorie ale sinodului archidiecesanu până la 11 Aprile a. c. Clusiu, 26 Februariu 1876. In conttelegere cu comitetulu parochialu. V. Rosiescu, (2—3) prot. rom. gr. or. El­­f­i­c­t i­. Marin’a George Dutia din Rot­­bavu, de religiunea gr. or. care de 6 ani parasi cu necredintia pre­legiui­­tulu ei barbatu Arsenie Vladescu, si nu se scie ubicatiunea ei, prin acést’a se citéza a se presenta la subsemna­­tulu foru matrimonialu in terminu de unu anu si o di dela datata subsem­nata, caci neinfatisindu-se se va per­­tracta acțiunea bărbatului si in ab­­senti’a ei. Brasiovu in 21 Febr. 1876. Scaunulu protop. gr. or. alu tract, alu N­ alu Brasiovului. Ioanu P­e­t­r­i­c­u, (3—3) protopopu. si diet­ii. Zosimu Comanu din Nou, de re­ligiunea gr. or. carele parasi pre le­­giuit’a sea soția Mari’a Ioanu Savu totu de acolo, de 3 ani de dile, si nu se scia unde se afla, este citatu prin acést’a a se infatiosiâ la subsemnatulu foru matrimoniale, caci de nu se va infatiosiu in restempu de unu anu si o di dela datulu de facia se va per­­tracta acțiunea soției sele si in absen­­senti’a lui. Brasiovu in 16 Ianuariu 1876. Scaunulu protop. gr. or. alu trad­. II alu Brasiovului. Ioanu P­e­t­r­i­c­u, (3—3) protopresbiteru. Banc­a generala de asecura­­tiune reciproca „Transilvani’a“. Neintrunindu-se la adunarea generala ord. a VII., conchia­­mata pe 26 Martiu a. c. c. n. nume­­rulu membriloru prescrisu in § 23 alu stătutetoru, acesti’a suntu invitați a se infatisia Vineri in 7 Aprile a. c. c. n. la 4 ore după prandiu in sală a Magistratului de aici spre tiecerea susunumitei adunări. Obiectele pertractarei sunt a­cela deja publicate si adunarea va fi con­formu § 23 din statute fara respecta la numerulu membriloru presenti ca­pace de a aduce cond­use. Sabiiu in 30 Martie 1876. Consiliul­ administrativa. Editarea si tipariulu tipografiei archidiecesane.

Next