Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-03-25 / nr. 25

„Aug. Alig. Zig.“ are informa­­tiuni atâtu di­n Belgradu câtu si din C­e 11 i­n j­e , după cari pacea este asigurata numai o șchiopa de tempu. „Este curatu o ilusiune, de carea pa­­timescu unii in anumite cercuri au­­striace, prussiane si russesci, a crede, ca se va mai pute impedeca inverti­rea rétei eveneminteloru de pre Bal­­cani." Insusi turcii, se duce acolo mai departe, impingu lucrurile la decisiune. Decisiunea acest’a nu va intarziia. Alte sciri din Belgradu ne spunu ca intaritarea asupr’a Austro- Ungariei atâtu este de mare la tóte partidele incâtu nu are asemenare nici cu intaritarea asupr’a turciloru. Caus’a nu se póte cauta altu unde­va decâtu in schimbarea politicei lui An­­drassy fatia cu creștinii din Turci’a. Tóte semnele: purtarea populatiunei serbesci, purtarea pressei rusesci, purtarea tur­ciloru vorbescu pentru erumperea resbe­­lului. Vorba este numai cându ? Suntu diurnale, cari nici in privinti’a acest’a nu voru sa lase pre publicu la ind­o­­iala si dicu ca la Sangiorgiu (23 A­­prile) Serbi’a va intră in acțiune. Imperatulu rusescu va parasi in lun’a cea mai de aprópe imperiulu seu si va petrece 6 luni in străinătate. Din Versailles se telegrafeza, ca mâne (in 5 Aprile) va publică foi’a oficiala legea despre, delaturarea starei marțiale, care dureza dela 1870. 98 La cestfunca com­asserei si pro­­portionarei. (Urmare:*) A dou’a întrebare ce si o pune si respunde „Kelet“ in objectulu acest’a e, de este de lipsa că comas­­sarea, precum si celelalte cestiuni ur­­bariale ce stau in strinsa legătură cu ea, sa se efectue si resolve pe calea legei judiciare ? Seu de nu, pre care alta cale ? La întrebarea acest’a „Relet“ res­punde deocamdată, numai din punctu de vedere alu cestiuniloru urbariale, sustienendu ca in acestea trebuie sa se observe procedur­a inquisitorica. Deci densulu nu se póte impacă cu acea, ca li se lasa fostiloru coloni atâ­tea remedii de a­tragană si ingreună resolverea causeloru urbariale, ci elu aru dori că mai bine judecătorii sa dispună după chipsuril’a propria, ca astă pretinde interesulu economicu alu tierei, apoi foștii coloni sa fia datori a se supune orbesce dispositiuniloru judecatoresci fia acelea ori cum voru fi. Caci foștii coloni — după „Kelet“ trebuie sa fia multiumiti cu ori­ ce sfarmitura ce pica din gratia de pre mésa domnésca; si numai urgisitii de nemți din epoc’a lui Bach iau suimu­­tiatu pre ei asupr’a stapâniloru si adusu acolo, că sa cutedie a processă cu densii, însemnătatea opiniunei acestei’a o póte cuprinde numai acel’a, care din propria esperintia scie, câtu de ane­voie este a aduce adi la valore, chiaru si intrigile dispositiuni legali, ce le avemu in cestiunea regularei referin­­tieloru procediende din urbarialitate. Atâtu incurcatur’a referintieloru ace­­stor’a, câtu si nechiaritatea disposi­tiuniloru legali, ingreue pré multu aducerea unei sentintte pre deplinu drepte si pentru ambe pârtile equita­­bile. Se vede inse ca foștii boieri n’au causa de a se plânge asupr’a neajun­­seloru acestor’a de atât’a însemnătate, caci ele, după cum trebuie sa dedu­­cemu chiaru din giurstarea acést’a — servescu in favorulu dloru. — Inchi­­puiesc a-si inse cine­va ca sub astfeliu de momente s’aru tată si calea pentru ori­ ce remediu, apoi ’si va face o fi­dela inchipuire despre modulu cum aru dori boierii comassarea si preste totu regularea referintieloru de ur­barialitate. — Se intielege totu in in­teresulu agronomicu si economicu, inse nu alu tierei ci alu loru. Procedur’a inquisitorica, ’si are si ea caile si marginile sele. — Si as­­tadi se observa in căușele urbariali o procedura in principiu inquisitorica , dar’ carea nu-i face cu nepotintia unei’a sau celeilalte parti, de a încercă celu putieru vindecarea zeului ce i s’aru pute causă. In afaceri de acelea unde se trad­edia de alu meu si alu zeu, nu se póte face unu judecatoriu sau judiciu, singura isvoru de drep­tate , pentru ca si judecătorii nu ’su alt’a decatu omeni si omenii toti suntu gresiți sau mai bine dicendu gresitori. Apoi s’aru potrivi cam reu si cu ide’a constituționalismului —• la carea dél­iu intreg’a tiera nimene nu tiene mai multu, decatu chiaru aristocrati’a ma­giara — cându s’aru invescă unu sin­gura fara séu oficiu, cu putere abso­luta si s’aru margini astfeliu sfer’a de dreptu a cetatieniloru. In pertractarea intrebarei a trei’a, de e necesariu că sa se incredintieze afacerea regularei posesiuniloru, nu­mai tribunaleloru­ si de n’aru fi mai cu scopu că sa se incredintieze atâtu tribunaleloru câtu si oficieloru admi­nistrative sau apoi de totu altora oficii, care se fia compuse atâtu din juriști câtu si din alte persone adapate in scm­nttele tehhnice ? Se resolva „Kelet“ pentru modalitatea din urma. Din causa ca atâtu tribunalele câtu si ofi­­ciele administrative aru fi cu alte afa­ceri intru atât’a grămădite incâtu nu aru fi in stare de a satisface si refe­­rintiei imperative de a regulă odata afacerile acestea. Mai departe din causa ca cestiunea regularei afaceriloru ace­stor’a nu aru fi o cestiune curata nu­mai de dreptu, ci totu odata si eco­nomica si astfel eu nu s’aru putu resolvă bine decâtu numai cu concursulu ómeniloru de specialitate si in pri­vinti’a din urma. Tribunalele nóstre ce e dreptu, ca suntu grămădite cu feliuri si fe­­liuri de afaceri si in stadiulu de a­­cum’a­mai ca nu suntu in stare de a-si îndeplini cu câtu de putiena acu­­ratetia chiamarea loru. Pre lângă ace­­st’a se lucra mereu la reducerea tri­bunalelor’u si din numerulu loru de până acum’a si astfel iu agendele ce­­loru ce voru remane in viétia se voru mai inmulti inca si prin cele ale tri­bunaleloru ce se voru șterge. Inse lui „Kelet“ trebuie sa-i fia cunoscutu si aceea ca amu avutu si tribunale anume urbariale, care nu avusera de a se ocupă de alt’a decâtu numai de cause urbariale si cu tóte acestea căușele urbariale nici atunci nu fusera mai bine superate decâtu acum’a. Déca iéra au cestiunile regularei posesiuniloru atâtu partea loru juri­dica, câtu si parte economica; partile acestea ale unei si aceleași cestiuni suntu intru atât’a diferite un’a de alt’a, incâtu noi nici ca ne putemu închi­pui, ca cum s’aru puté ele superă prin unulu si acel’asi organu, fire aru compusu acest’a ori cum aru fi. — Pentru ca întrebarea de dreptu, pre­cum si cea economica, remane totu atare, in ori­ce senatu sau consiliu ara veni sub desbatere ; si noi nu pu­temu presupune ca atare economu sau juristu, deodata aru deveni capabilii de a deliberă si iu c cestiune a lui până aci de totu necunoscuta, numai si numai pentru ca senatulu in care se afla o pretinde ast’a dela densulu. Nóu e deci ni se pare multu mai potrivitu, ca si in cestiunea regularei posesiunei, că si in ori si­care alt’a, sa-si indeplinesca atâtu juristulu câtu si economulu si tehhniculu pentru sine si neatarnatoriu agendele sele. In estu modu s’aru puté efectui regularea posesiuniloru si prin tribunalele de astadi, firesce provediendu-se cu pu­teri lucratóre de ajunsu ; féra partea economica si teh­nica s’aru puté in­­grigi iér’ in modulu usitatu prin es­­perti cari nu apartienu de tribunalu. Alt’a inse urmarescu boierii lui „Kelet“ după parerea nóstra prin ofi­­ciele pretinse separate si adeca ca sa se scape de spesele espertiloru, pre care astadi trebuie după lege sa le porte densii, pre candu conformii pro­iectului loru aru trebui sa le porte vistieri’a statului in lini’a prima, séra in ultim’a analisa­tiér’a. (Va urmă.) Dicta Ungariei. III. (Continuar­e:) Xotariulu cetesce §. 1. Se pri­mesce. La §. 2. care suna astfeliu: „Oficiulu de comite sasescu in c­ota, si cu a­­cestu titulu se inzestreza com­itele supremu alu co­mitatului Săbii­u, că pre­­siedintele adunarei ge­nerali a Universitatiei s­a­s­e­s­c­i.“ Hegyessy Márton : On. Casa­­ Paragrafulu acest’a dreptu ca șterge pre viitoriulu oficiulu de „comite sa­sescu“, inse cu titlulu acel’a inzestrézu pre com­itele supremu a infiintiandului comitatu alu Sabiiului. Procedur’a acest’a după modest’a mea părere este incâtu-va in contradicere cu § 1. art. de lege 43. 1868, in care aplintu se dice, cumca , numirile teritoriali după națiunile politice ce au esistatu până aci se nimicescu. Dar’ fiinduca de alta parte nu potu pricepe caus’a pentru care se trebuiesca a se sustiene diferinti’a ce n’are nici unu intielesu, care se referesce simplu numai la titlu, dar’ din care in viitoriu Ddicu scie ce consecintie voru voi se traga frații nostri sasi, propriu pre scurtu ca partea ultima a­­­ lui, adeca cuvintele „si cu titlulu acest’a se inzestreza com­itele su­premu alu comitatului Sibiu, că presiedintele adunarei generali a uni­versității săsesc­i“ sa se lase cu totulu afara, pentru ca cu acest’a nemic’a nu stergerau ci numai desfiintiamu unu titlu fara basa. Bara aceea ce propriaminte se enuncia aici ca pressedintele universității sasesci se fie cornițele supr­ alu comitatului Sabiiului — se staveresce mai la vale in § 8. Mi recomendu amendementulu pentru primire “ Tisz a Kálmán min. prcsicd. „On, camera ! Mi iéu voia a ve roga sa binevoiți a primi §­lu astă precum este conceputu. (Aprobări) Aceea ce nu convine cu consideratiunile neape­­ratu de lipsa ale administratiunei — adeca oficiulu de comite sasescu — in privinti’a acelui­a se enuncia cum­­ ca se d­e­s­f­i­in­ti­é­z­a; dar’ după ce scopulu este ajunsu, nu pricepu pentru ce se tre­­buesca a sterge si titlulu acest’a de care suntu legate reminiscintie isto­rice, — dar cari mimai reminis­­cintic vom­ remane si de aci încolo. Mie totdeun’a ’mi place a face lucrulu astă precum lu aflu de lipsa, si nu me spariu neci de aceea ca taia in interesulu particulariu, — inse ’mi place a împlini lucrulu intr’unu modu care pentru respectivii este mai cru­­ttatoriu. (Aprobare). Parteniii Cosm’a. Eu forte pre scurtu me voiu de chiară. Eu inca amu voitu se propunu in esintia acea ce a propusu condeputatulu nostru Hegyessy Márton , — pentru­ ca eu aflu ca este intr’adeveru unu „ens sine necessitate“ că se damu cuiva unu titlu, a carui baie nu esiste. Acest’a aru fi unu „Titel ohne Mittel“ cum dice nemtiulu, care n’are neci o valóre, si pre care practiculu sasu nu da nici o cápa degerata. Trebue sa observu cumca de cumva cugetați ca cu sustienerea acestui titlu faceti vr’o plăcere dom­­niloru sasi — ve instelati forte. Eu cu multu mai bine cugetu a cunosce pre sasi de câtu se presupunu despre densii cum­ ca si aru dori unu astfeliu de titlu de comite sasescu precumu este celu propusu; de totu altufeliu de titlu si-aru trebui loru, intr’atât’a altfeliu, incâtu cu titlulu de „comite sasescu“ neci chiaru pre com­itele actualu nu-lu onoreza. Deci, de­óre­ce prin acest’a nu amu face neci unu lucru placutu sa­­siloru, considerandu ca titlulu n’are neci o basa — ca oficiulu la care sa referesce este desfiintiatu — parti­­nescu propunerea lui Hegyessy si rogu pre­on, ca sa se binevoiasca a o primi“. Pressedintele: pune la votu proiectulu orginalu, care priimindu-se amendamentulu cade. IVoinr­ulu­ cetesce §. 3. Se pri­­mesce. La §. 4. care suna astfel cu : Averea universității sasesci (§§. 6 si 7) se póte intrebuintiă eschisivu numai spre scopuri cul­turali.“ Mih­aim­ Casper (sasu): Onorata casa ! Mi-iéu voia a face o mica pro­punere, că adeca in loculu cuventului „eschisivu“ sa se puna „de regula.“ Spre motivarea acestei propuneri numai atât’a voiescu a observă, ca re­­stringerea dreptului de libera dispu­­setiune cu proprietatea — in modulu ce se afla in­­ presiune si se esprime prin cuventulu „eschisiru“ — o aflu de exagerata si nejustificata nici chiaru in casulu de cum­va s’aru de­cretă prin lege. Departe este de mine a pofti că averea natiunei sasesci sa se intrebuintieze spre alte scopuri de­câtu culturali, dar cu tóte acestea nu aflu cu cale a se restringe fara nici o causa fundata dreptulu de libera dispusetiune a proprietariului asupr’a proprietatiei sele, si prin lege a es­­chide si chiaru possibilitatea că din averea universitatiei macara numai o pară sa se póta folosi spre alte sco­puri decâtu culturali s. e. spre sco­puri de binefacere. Din aceste motive ne rogu sa-mi primiti propunerea cu atâtu mai ver­­tosu ca acea de feliu nu altereza sco­pulu si esenti’a proiectului de lege, fara de trecerea preste competintia din partea adunarei generali a uni­versitatiei sasesci nu póte fi tema, pentru ca intr’ast’a privintta este pre deplinu provedintu in § 12, unde a­­pliatu se dice cum ca cond­usele adu­narei generali numai atunci voru fi valide de cum­va voru obtiene apro­barea ministrului. Tisza Kálmán minist, presied. Credu ca n’amu trebuintta de o mo­tivare estinsa spre a dovedi, cum ca amendementulu acest’a nu­’lu consi­der­u de acceptabilii. (Aprobări.) Este dreptu ca esecutarea unora cond­use este condiționată de incu­­viint­area guvernului, dar chiaru pen­­­tru acest’a este de lipsa sa fiu mar­­catu cerculu in care este indreptatitu a se miscă guvernulu. De cum­va este espresu in lege cum ca averea numai spre scopuri cul­turali se póte intrebuintiă, atunci o naturalu cumca in casulu acel’a, de cum­va s’aru intentionă folosirea spre alte scopuri guvernulu si va cuno­sce datorinti’a. Din contra de cum­va acést’a nu s’aru esprime in lege, ci s’aru primi propunerea dlui deputatu, insusi guvernele ara pota cade câte odata in ispita, si in unele cazuri aru esmite in altele nu, si din acést’a s’aru nasce frecari neplăcute permaninti. Ve rogu sa primiti tes­tuim (Aprobări.) Presiedintele: Pune la votu testulu orig. care se primesce si a­­mendementulu lui Casper cade. Notariulu: cetesce §§ 5, 6, 7, cari se primescu nestramutati. La § 8 care suna astfel cu: „Adunarea generala are a) de presiedinte pre corințele su­premu ale comitatului Sabiia. b) de vice-preșiedinte pre acele a *) Vedhi Nr. 22.

Next