Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-03-25 / nr. 25

„Aug. Alig. Zig.“ are informatiuni atâtu din Belgradu câtu si din Ce 11 in je , după cari pacea este asigurata numai o șchiopa de tempu. „Este curatu o ilusiune, de carea patimescu unii in anumite cercuri austriace, prussiane si russesci, a crede, ca se va mai pute impedeca invertirea rétei eveneminteloru de pre Balcani." Insusi turcii, se duce acolo mai departe, impingu lucrurile la decisiune. Decisiunea acest’a nu va intarziia. Alte sciri din Belgradu ne spunu ca intaritarea asupr’a Austro- Ungariei atâtu este de mare la tóte partidele incâtu nu are asemenare nici cu intaritarea asupr’a turciloru. Caus’a nu se póte cauta altu undeva decâtu in schimbarea politicei lui Andrassy fatia cu creștinii din Turci’a. Tóte semnele: purtarea populatiunei serbesci, purtarea pressei rusesci, purtarea turciloru vorbescu pentru erumperea resbelului. Vorba este numai cându ? Suntu diurnale, cari nici in privinti’a acest’a nu voru sa lase pre publicu la indoiala si dicu ca la Sangiorgiu (23 Aprile) Serbi’a va intră in acțiune. Imperatulu rusescu va parasi in lun’a cea mai de aprópe imperiulu seu si va petrece 6 luni in străinătate. Din Versailles se telegrafeza, ca mâne (in 5 Aprile) va publică foi’a oficiala legea despre, delaturarea starei marțiale, care dureza dela 1870. 98 La cestfunca comasserei si proportionarei. (Urmare:*) A dou’a întrebare ce si o pune si respunde „Kelet“ in objectulu acest’a e, de este de lipsa că comassarea, precum si celelalte cestiuni urbariale ce stau in strinsa legătură cu ea, sa se efectue si resolve pe calea legei judiciare ? Seu de nu, pre care alta cale ? La întrebarea acest’a „Relet“ respunde deocamdată, numai din punctu de vedere alu cestiuniloru urbariale, sustienendu ca in acestea trebuie sa se observe procedura inquisitorica. Deci densulu nu se póte impacă cu acea, ca li se lasa fostiloru coloni atâtea remedii de atragană si ingreună resolverea causeloru urbariale, ci elu aru dori că mai bine judecătorii sa dispună după chipsuril’a propria, ca astă pretinde interesulu economicu alu tierei, apoi foștii coloni sa fia datori a se supune orbesce dispositiuniloru judecatoresci fia acelea ori cum voru fi. Caci foștii coloni — după „Kelet“ trebuie sa fia multiumiti cu ori ce sfarmitura ce pica din gratia de pre mésa domnésca; si numai urgisitii de nemți din epoc’a lui Bach iau suimutiatu pre ei asupr’a stapâniloru si adusu acolo, că sa cutedie a processă cu densii, însemnătatea opiniunei acestei’a o póte cuprinde numai acel’a, care din propria esperintia scie, câtu de anevoie este a aduce adi la valore, chiaru si intrigile dispositiuni legali, ce le avemu in cestiunea regularei referintieloru procediende din urbarialitate. Atâtu incurcatur’a referintieloru acestor’a, câtu si nechiaritatea dispositiuniloru legali, ingreue pré multu aducerea unei sentintte pre deplinu drepte si pentru ambe pârtile equitabile. Se vede inse ca foștii boieri n’au causa de a se plânge asupr’a neajunseloru acestor’a de atât’a însemnătate, caci ele, după cum trebuie sa deducemu chiaru din giurstarea acést’a — servescu in favorulu dloru. — Inchipuiesc a-si inse cineva ca sub astfeliu de momente s’aru tată si calea pentru ori ce remediu, apoi ’si va face o fidela inchipuire despre modulu cum aru dori boierii comassarea si preste totu regularea referintieloru de urbarialitate. — Se intielege totu in interesulu agronomicu si economicu, inse nu alu tierei ci alu loru. Procedur’a inquisitorica, ’si are si ea caile si marginile sele. — Si astadi se observa in căușele urbariali o procedura in principiu inquisitorica , dar’ carea nu-i face cu nepotintia unei’a sau celeilalte parti, de a încercă celu putieru vindecarea zeului ce i s’aru pute causă. In afaceri de acelea unde se tradedia de alu meu si alu zeu, nu se póte face unu judecatoriu sau judiciu, singura isvoru de dreptate , pentru ca si judecătorii nu ’su alt’a decatu omeni si omenii toti suntu gresiți sau mai bine dicendu gresitori. Apoi s’aru potrivi cam reu si cu ide’a constituționalismului —• la carea déliu intreg’a tiera nimene nu tiene mai multu, decatu chiaru aristocrati’a magiara — cându s’aru invescă unu singura fara séu oficiu, cu putere absoluta si s’aru margini astfeliu sfer’a de dreptu a cetatieniloru. In pertractarea intrebarei a trei’a, de e necesariu că sa se incredintieze afacerea regularei posesiuniloru, numai tribunaleloru si de n’aru fi mai cu scopu că sa se incredintieze atâtu tribunaleloru câtu si oficieloru administrative sau apoi de totu altora oficii, care se fia compuse atâtu din juriști câtu si din alte persone adapate in scmnttele tehhnice ? Se resolva „Kelet“ pentru modalitatea din urma. Din causa ca atâtu tribunalele câtu si oficiele administrative aru fi cu alte afaceri intru atât’a grămădite incâtu nu aru fi in stare de a satisface si referintiei imperative de a regulă odata afacerile acestea. Mai departe din causa ca cestiunea regularei afaceriloru acestor’a nu aru fi o cestiune curata numai de dreptu, ci totu odata si economica si astfel eu nu s’aru putu resolvă bine decâtu numai cu concursulu ómeniloru de specialitate si in privinti’a din urma. Tribunalele nóstre ce e dreptu, ca suntu grămădite cu feliuri si feliuri de afaceri si in stadiulu de acum’amai ca nu suntu in stare de a-si îndeplini cu câtu de putiena acuratetia chiamarea loru. Pre lângă acest’a se lucra mereu la reducerea tribunalelor’u si din numerulu loru de până acum’a si astfel iu agendele celoru ce voru remane in viétia se voru mai inmulti inca si prin cele ale tribunaleloru ce se voru șterge. Inse lui „Kelet“ trebuie sa-i fia cunoscutu si aceea ca amu avutu si tribunale anume urbariale, care nu avusera de a se ocupă de alt’a decâtu numai de cause urbariale si cu tóte acestea căușele urbariale nici atunci nu fusera mai bine superate decâtu acum’a. Déca iéra au cestiunile regularei posesiuniloru atâtu partea loru juridica, câtu si parte economica; partile acestea ale unei si aceleași cestiuni suntu intru atât’a diferite un’a de alt’a, incâtu noi nici ca ne putemu închipui, ca cum s’aru puté ele superă prin unulu si acel’asi organu, fire aru compusu acest’a ori cum aru fi. — Pentru ca întrebarea de dreptu, precum si cea economica, remane totu atare, in orice senatu sau consiliu ara veni sub desbatere ; si noi nu putemu presupune ca atare economu sau juristu, deodata aru deveni capabilii de a deliberă si iu c cestiune a lui până aci de totu necunoscuta, numai si numai pentru ca senatulu in care se afla o pretinde ast’a dela densulu. Nóu e deci ni se pare multu mai potrivitu, ca si in cestiunea regularei posesiunei, că si in ori sicare alt’a, sa-si indeplinesca atâtu juristulu câtu si economulu si tehhniculu pentru sine si neatarnatoriu agendele sele. In estu modu s’aru puté efectui regularea posesiuniloru si prin tribunalele de astadi, firesce provediendu-se cu puteri lucratóre de ajunsu ; féra partea economica si tehnica s’aru puté ingrigi iér’ in modulu usitatu prin esperti cari nu apartienu de tribunalu. Alt’a inse urmarescu boierii lui „Kelet“ după parerea nóstra prin oficiele pretinse separate si adeca ca sa se scape de spesele espertiloru, pre care astadi trebuie după lege sa le porte densii, pre candu conformii proiectului loru aru trebui sa le porte vistieri’a statului in lini’a prima, séra in ultim’a analisatiér’a. (Va urmă.) Dicta Ungariei. III. (Continuare:) Xotariulu cetesce §. 1. Se primesce. La §. 2. care suna astfeliu: „Oficiulu de comite sasescu in cota, si cu acestu titulu se inzestreza comitele supremu alu comitatului Săbiiu, că presiedintele adunarei generali a Universitatiei sasesci.“ Hegyessy Márton : On. Casa Paragrafulu acest’a dreptu ca șterge pre viitoriulu oficiulu de „comite sasescu“, inse cu titlulu acel’a inzestrézu pre comitele supremu a infiintiandului comitatu alu Sabiiului. Procedur’a acest’a după modest’a mea părere este incâtu-va in contradicere cu § 1. art. de lege 43. 1868, in care aplintu se dice, cumca , numirile teritoriali după națiunile politice ce au esistatu până aci se nimicescu. Dar’ fiinduca de alta parte nu potu pricepe caus’a pentru care se trebuiesca a se sustiene diferinti’a ce n’are nici unu intielesu, care se referesce simplu numai la titlu, dar’ din care in viitoriu Ddicu scie ce consecintie voru voi se traga frații nostri sasi, propriu pre scurtu ca partea ultima a lui, adeca cuvintele „si cu titlulu acest’a se inzestreza comitele supremu alu comitatului Sibiu, că presiedintele adunarei generali a universității săsesci“ sa se lase cu totulu afara, pentru ca cu acest’a nemic’a nu stergerau ci numai desfiintiamu unu titlu fara basa. Bara aceea ce propriaminte se enuncia aici ca pressedintele universității sasesci se fie cornițele supr alu comitatului Sabiiului — se staveresce mai la vale in § 8. Mi recomendu amendementulu pentru primire “ Tisz a Kálmán min. prcsicd. „On, camera ! Mi iéu voia a ve roga sa binevoiți a primi §lu astă precum este conceputu. (Aprobări) Aceea ce nu convine cu consideratiunile neaperatu de lipsa ale administratiunei — adeca oficiulu de comite sasescu — in privinti’a aceluia se enuncia cum ca se desfiintiéza; dar’ după ce scopulu este ajunsu, nu pricepu pentru ce se trebuesca a sterge si titlulu acest’a de care suntu legate reminiscintie istorice, — dar cari mimai reminiscintic vom remane si de aci încolo. Mie totdeun’a ’mi place a face lucrulu astă precum lu aflu de lipsa, si nu me spariu neci de aceea ca taia in interesulu particulariu, — inse ’mi place a împlini lucrulu intr’unu modu care pentru respectivii este mai cruttatoriu. (Aprobare). Parteniii Cosm’a. Eu forte pre scurtu me voiu de chiară. Eu inca amu voitu se propunu in esintia acea ce a propusu condeputatulu nostru Hegyessy Márton , — pentru ca eu aflu ca este intr’adeveru unu „ens sine necessitate“ că se damu cuiva unu titlu, a carui baie nu esiste. Acest’a aru fi unu „Titel ohne Mittel“ cum dice nemtiulu, care n’are neci o valóre, si pre care practiculu sasu nu da nici o cápa degerata. Trebue sa observu cumca de cumva cugetați ca cu sustienerea acestui titlu faceti vr’o plăcere domniloru sasi — ve instelati forte. Eu cu multu mai bine cugetu a cunosce pre sasi de câtu se presupunu despre densii cum ca si aru dori unu astfeliu de titlu de comite sasescu precumu este celu propusu; de totu altufeliu de titlu si-aru trebui loru, intr’atât’a altfeliu, incâtu cu titlulu de „comite sasescu“ neci chiaru pre comitele actualu nu-lu onoreza. Deci, deórece prin acest’a nu amu face neci unu lucru placutu sasiloru, considerandu ca titlulu n’are neci o basa — ca oficiulu la care sa referesce este desfiintiatu — partinescu propunerea lui Hegyessy si rogu preon, ca sa se binevoiasca a o primi“. Pressedintele: pune la votu proiectulu orginalu, care priimindu-se amendamentulu cade. IVoinrulu cetesce §. 3. Se primesce. La §. 4. care suna astfel cu : Averea universității sasesci (§§. 6 si 7) se póte intrebuintiă eschisivu numai spre scopuri culturali.“ Mihaim Casper (sasu): Onorata casa ! Mi-iéu voia a face o mica propunere, că adeca in loculu cuventului „eschisivu“ sa se puna „de regula.“ Spre motivarea acestei propuneri numai atât’a voiescu a observă, ca restringerea dreptului de libera dispusetiune cu proprietatea — in modulu ce se afla in presiune si se esprime prin cuventulu „eschisiru“ — o aflu de exagerata si nejustificata nici chiaru in casulu de cumva s’aru decretă prin lege. Departe este de mine a pofti că averea natiunei sasesci sa se intrebuintieze spre alte scopuri decâtu culturali, dar cu tóte acestea nu aflu cu cale a se restringe fara nici o causa fundata dreptulu de libera dispusetiune a proprietariului asupr’a proprietatiei sele, si prin lege a eschide si chiaru possibilitatea că din averea universitatiei macara numai o pară sa se póta folosi spre alte scopuri decâtu culturali s. e. spre scopuri de binefacere. Din aceste motive ne rogu sa-mi primiti propunerea cu atâtu mai vertosu ca acea de feliu nu altereza scopulu si esenti’a proiectului de lege, fara de trecerea preste competintia din partea adunarei generali a universitatiei sasesci nu póte fi tema, pentru ca intr’ast’a privintta este pre deplinu provedintu in § 12, unde apliatu se dice cum ca condusele adunarei generali numai atunci voru fi valide de cumva voru obtiene aprobarea ministrului. Tisza Kálmán minist, presied. Credu ca n’amu trebuintta de o motivare estinsa spre a dovedi, cum ca amendementulu acest’a nu’lu consideru de acceptabilii. (Aprobări.) Este dreptu ca esecutarea unora conduse este condiționată de incuviintarea guvernului, dar chiaru pentru acest’a este de lipsa sa fiu marcatu cerculu in care este indreptatitu a se miscă guvernulu. De cumva este espresu in lege cum ca averea numai spre scopuri culturali se póte intrebuintiă, atunci o naturalu cumca in casulu acel’a, de cumva s’aru intentionă folosirea spre alte scopuri guvernulu si va cunosce datorinti’a. Din contra de cumva acést’a nu s’aru esprime in lege, ci s’aru primi propunerea dlui deputatu, insusi guvernele ara pota cade câte odata in ispita, si in unele cazuri aru esmite in altele nu, si din acést’a s’aru nasce frecari neplăcute permaninti. Ve rogu sa primiti testuim (Aprobări.) Presiedintele: Pune la votu testulu orig. care se primesce si amendementulu lui Casper cade. Notariulu: cetesce §§ 5, 6, 7, cari se primescu nestramutati. La § 8 care suna astfel cu: „Adunarea generala are a) de presiedinte pre corințele supremu ale comitatului Sabiia. b) de vice-preșiedinte pre acele a *) Vedhi Nr. 22.