Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-10-14 / nr. 82
320 Totu in obiectulu dimisiunarei lui Andrássy i se scrie din Berlinula „Pest. LI.“ . Faimele despre retragerea contelui Andrásy respandite pe cale telegrafica se preintempina in cercurile informate cu orecare sceptica. Precatu de posibiliu se consideră mai înainte eventualitatea acést’a, pre atâtu de putie nu este ea credinta in momentulu actualu. Chiaru si faptulu necontestabilu, ca Austro-Ungari’a a decblaratu armistitiulu pe o jumetate de anu de acceptabilu nu e inca unu argumentu suficientii pentru a presupune, ca contele Andrássy este decisu a se desface definitiv si de Russia. Se crede ca densulu considerandu armistitiulu de discutabilu si „posibilu“ aru fi urmatu numai vechi’a vorba a mediciloru „utaliquid fecisse videatur.“ Contele Andrássy trebuia sa-si conserve dreptulu cu deosebire fatia de connationalii sei de a dice ca a mersu cu politic’a sea pacifica pana la marginele posibilitatiei. Déca cu tóte aceste elu mai tarziu s’a alipitu de parerea rusesca, prin acést’a elu a incercatu tóte pentru a face sa se recunosca ideea austro-ungara. Cele mai multe cercuri politice suntu de acordu, ca Germani’a nu e chiamata nici sa purceda activu cu Russi’a nici activu cu Angli’a in complicatiunile orientali. Caderea contelui Andrássy care trece de uniculu amicu sincerii si incredintu alu Germaniei intre barbatii de statu ai Austriei, póte sa turbure usiora linistea olimpica ce s’a observatu până acum in Varzin si in „Wilhelmstrasse“. Pentru casulu acest’a politic ’a germana se va pronuncia activu pentru o partida si acei ce speculeza cu caderea bărbatului de statu ungurescu voru face bine sa ia in socotel’a loru si las’a noua care s’aru nasce prin o schimbare de frontu a Germaniei. Dara din norocire lucrurile n’au ajunsu atâtu de departe. Negotierile diplomatice nu se potu înlătură, diplomati’a ’si are legile sale proprie, ea nu permite erumperea subita a resbelului înainte de a se fi aretatu cu dovedi valide pe tóte terenurile impotenți ’asea. De aceea in momentulu de fatia lumea diplomatica nu întreba atâtu după cestiunea armistițiului câtu mai multu după garantiele ce se póte da Port’a pentru apromisiunile ei de reforma. Se cere dela divanu cu sil’a protocolarea promisiuniloru de reforme pentru provinciele resculate si numai după ce sultanulu va respinge cu resolutiune acést’a protocolare va veni la discussiune întrebarea interventiunei militare , dara si atunci va trebui sa se stabilesca pre calea negotieriloru, déca acést’a interventiune armata va ave sa urmeze in modu unilateralu sau din partea unei puteri ca mandatara alu Europei. Cu unu cuventu, proruperea ostilitatiloru, chiaru déca aceste aru romane localisate intre Part’a si Russi’a, nu e inca inmediata inminenta cum amu presupune după sensibilitatea bursei. Firesce ca acei’a cari tienu acest’a prorupere inca astadi neevitabila suntu forte sporadici in regiunile orientate. Retragerea ministrului Andrássy a fostu vre-o câte-va bile la ordinea dilei in o parte mare a pressei. Cu deosebire Berlinulu a contribuitu, si in specialu „Nat. Zig “ la respandirea faimei despre amintit’a retragere. Atitudinea lui „P. Li.“ de alaltaeri pare a dá a se inttelege ca amu trecut a preste dificultatea unui atare evenementu. Se vede ca Andrássy nu tiene la sustienerea imperiului otomanu cu ori-ce pretiu si nu este neaplecatu la o actiune comuna cu Russi’a in orientu. Déca este acést’a adeveratu atunci amanarea conductului de facte in onorea consulului turcescu va fi pentru totu-deun a. Studenții dela universitatea din Pest’a s’au decisu pentru o demonstratiune in favorulu turciloru. Ei au avutu de gându a da espressiune demonstratiunei prin unu conductu de facto consulului turcescu din Budapesta si printr’o adresa catva studenții dela universitatea din Viena si Agram prin care provoca si pre studenții dela universitățile din cetatile numite a se manifestă si ei pentru turci. Adres’a este o curiositate in feliulu seu, pentru ca intre alte intr’eas’a póte omulu ceti si descoperirea cea interesanta, ca turcii suntu unu poporu „care se lupta pentru civilisatiunea europeana“! Ministrulu pressedinte Col. Tisza aflandu de intentiunea junimei dela universitate si-a esprimatu dorinti’a de a se mai amana manifestatiunea si a promisu ca este gat’a a da audientia unei deputatiuni spre a se inttelege cu dens’a asupr’a lucrului. A buna sema ministrulu va fi vrendu, pe calea cea mai buna, sa arete junimei, ca astfeliu de manifestatiuni nu suntu la loculu loru si asta credemu ca representantele „luptatoriloru celoru noi si necunoscuți până aci ai civilisatiunei europene,“ va remân afara de conductu de facto. Acest’a cu atâtu mai tare cu câtu unele fei din Budapest’a adaugu, ca nici consulului generalu turcescu nu i-aru fi tocm’a binevenita onorea acést’a. In Senatulu imperialu care s’a deschisu la 19 Oct. inca s’a facutu o interpelatiune asupr’a situatiunei in orientu. Interpelatiunea, si va primi respunsulu din partea ministeriului in zilele acestea. Temperatur’a politica variaza forte tare de pre o dî pre alfa. Telegramele dinainte cu doua zile spuneau ca Port’a se invoiesce si cu unu armistitiu de siése saptamani si cu reforme administrative autonomice in Bulgaria’a, Bosni’a si Brzegovin’a. Pacea se parea ca are sanse bune. Era vorb’a mai departe ca ambasadorulu Russiei pleca la Constantinopole cu familia cu totusi impregiurarea acést’a ave sa demonstreze pacea si mai multu. Astazi se scrie iarasi ca ambasadorulu rusescu va merge sa predea Portiei numai ultimatulu si ca pentru sine si famili’asea este insarcinata siefulu politiei secrete rusesci sa-i afle cuartiru in Chievu. In fine o telegrama orig. din Petersburg la „Hr. Zig.“ din Sabiia spune, ca armat’a rusesca va trece Dunarea fara deciarare de resbelu si va incepe ostilitatile indata ce va da de resistintia. „N. fr. Pr.“ dice ca scriea despre o concentratiune de 80,000 in Transilvania nu este adeverata. „Fanfulla“ deminte cu deseversire esistinti’a unei aliantie italiana-rusesca si adauge, ca si la casulu cându Russi’a, Germani’a si Austro-Ungari’a s’aru uni asupr’a unei interventiuni, Itali’a aru remane neutrala. Din Romania suntu scirile totu mai seriose. O telegrama orig. la „Hr. Zig.“ aduce scirea din Bucuresci ca dumineca in 29 Oct. st. n. armat’a româna va proclama de rege pe principele Carol I. Despre situatiunea de acolo se scrie la „Arg. Zig.“ ca miniștri duși la Livadi’a s’aru fi inttelesu cu Gorciacoff despre urmatórele: Romani’a se declara independenta de Turci’a si devine regatu. Prin acest’adice corespundenti’a, Romani’a perde scutulu garanției puteriloru garante, câștiga inse alianti’a ofensiva si defensiva cu Russi’a, carea va recunosce regatulu si se va intrepune la celelalte puteri sa lu recunosca si ele. Alta corespundintia din Galati la „Pest. L1.“ ne spune ca natiunea româna e entusiasmata pentru resbelu. Cu tote aceste in tote clasele populatiunei se vede si o ingrijire de cele ce au sa se intemple si multor’a le pare reu ca ultraistii au luatu sortea tierei in mâna. Adauge in fine ca alianti’a intre Russi’a si Romani’a s’a incheiatu in 6 Octobre st. n. Asupr’a caletoriei la Livadi’a gasimu in „Telegrafulu“ urmatórele: Domnulu Ioanu Bratianu si d. colonelu Slaniceanu, cari fusese la Livadi’a insotiti de adjutantulu domnescu, d. Singurol, si de maresialulu palatului, d. Vacarescu, s’au intorsuri in capitala. Pe câtu suntemu informați atâtu primirea in cale până la Livadi’a câtu si cea de acolo a fostu din cele mai splendide. La Odess’a deputatiunea romana a fostu primita la gara de tóte autoritățile si primarulu a datu unu bancheta in onorea ei. La Livadi’a imperatulu Alesandru a primit’o purtandu decoratiunea Hohenzollern. După ce a fostu presentata comisiunei tóta cas’a militară a imperatului, Majestatea Sea a remasi mai multu tempu intru intima convorbire cu d. Bratianu si d. Slaniceanu. Desi familia imperiala este obicinuita a prandi pe la o ora, in onorea ospetiloru a schimbata or’a prandiului la 7 ore, la cari au luatu parte unu însemnata numera de persóne. Imperatulu a fostu de o amabilitate estrema fatia cu ospetii sei in parte cu cl. Bratianu. Fói’a cf. din Bucuresci scrie : Majestatea Sea Imperatulu Russiei sosindu estempula ressedinti’a dela Livadi’a, din Crime’a, unde obicinuesce a petrece câte-va luni ale anului, înălțimea Sea Domnitoriulu a trimisu, spre a saluta din parte-i pe Majestatea Sea, o deputatiune compusa din d. primu-ministru, d. ministru de resbelu, d. maresialu alu curtiei si unu adjutantu domnescu. Acesta deputatiune sosindu, Marti sor’a, la 28 Sept. la Salt’a, a fostu primita a dou’a di de Alteti’avea principele Gorciakoff, cancelarulu imperiului si in aceasi di la 12 ore, au avutu onórea a se presenta înaintea M. S. Imperatului, care a binevoita a respunde prin cuvinte gratióse la adres’a M. S. Domnitoriului, esprimandu incredintiarile celei mai inalte bune vointte pentru Romani’a. In urm’a audientiei imperiale, deputatiunea româna a fostu primita de A. S. imperiala, Marele Duce mostenitoriu, si la 7 ore sér’a, a fostu invitata la Brandiu la palatulu dela Livadi a, unde a avutu onórea a fi presentata M. S. imperatesei. Vineri, la 30 Sept. deputatiunea a plecata dela Salt’a si in dium a de 4 cur. s’a intorsu in Bucuresci. Dinartului „Deutsche Zeitung“ i se scrie ca guvernulu românu se pregatesce pentru tóte eventualitățile, înrolările suspendate s’au reinceputu, s’au data ordinu de mobilisare pentru 40,000 de omeni si alti 20,000 se voru chiama in curendu sub drapelu. In Braila a sosita unu vaporu englezescu cu 130,000 oca plumbu, care au fost respectate cu drumulu de feru la Bucuresci. In Galati a sosita 25,000 chilograme puciósa din Marsilie, care asemenea a fost respectata la Bucuresci împreuna cu o mare mulțime de haine de iarna pentru armata. Diabiulu „Augsburger Algemeine Zeitung“ inregistreza zgomotele, care circuleza in Bucuresci asupra primirei făcute ministrului nostru presidentu a Livadi’a. Desi — dice corespondentulu — nu domu nici o însemnătate acestora presupuneri, totuși vomu insira câteva, de vreme ce câte odata intemplarile viitóre proiecteza in acesta modu umbrele loru. Se spune ca d. Ioanu Bratianu ara fi împuternicita de a încheia unu tractata de aliantia ofensiva cu Russi’a, in urm’a carui’a vodă Carolu s’aru proclamă rege alu României. Oștea româna s’aru pune sub comand’a rusésca si s’aru reorganiza de câtva oficieri ruși. Gurile Dunărei , adeca acea bucata din Besarabi’a, care prin tractatulu dela Parisii au fostu cedata Moldovei, se va înapoia Russiei, dar’ regatulu României aru primi cu o stralucita compensație Bucovin’a si partea cea mai mare a Transilvaniei. — Corespondentulu adaoge urmatórele reflecții: cei ce spunu acestea para a uita ca la cesiunea guriloru Dunarei e interesata in prim’a linie Turci’a, in a dou’a tóte puterile europene, cari au semnata tractatulu dela Parisu; apoi ca din timpulu Austriei si Ungariei nu se potu taia bucăți după plăcu, până cându monarchi’a austro-ungara n’a incetatu de a exista. Ei manifestează cu nevinovăție parerea: ca déca Itali’a cu ajutoriulu puteriloru străine au ajunsu in posessiunea Lombardiei si Veneției ea va ajunge póte sa aiba si Trentino si déca regatulu Serbiei s’aru forma din principatulu vechiu, Bosni’a, Brzegovin’a, si din Banatulu austriacu, de ce regatulu României sa nu se compile din Valachi’a, Moldov’a, Bucovin’a si Transilvani’a? Despre misiunea lordului Augustu Loftus, ambasadorulu englelui in Petersburg, la Livadi’a se comuta ca dinariului „Fr. Br.“ . In caletori’a acest’a se póte vede unu simptomu de iubirea sincera de pace ce o manifesta cabinetulu en glesu, dara in acela’si tempu si unu semnui de decisiune firma, de a se feri de ori-ce surprindere. Cine e versata numai câtu de câtu in intemplurile din anii cinci-deci scie ca funotarea contelui Aberdeen, împreuna cu agitatiunile barbatiloru din Manchester, cu discursurile lui Cobden si Bright au sedusu pe imperatulu Nicolau sa créda, ca Angli’a se va retrage in momentulu decisivu. In acest’a credintia imperatulu rusiloru predede prin principele Menckoff ultimatulu seu in Constantinopole, dede lui Paulu Stefanovici Nachimoff acelu ordinu care nimici flot’a turcesca la Sinope si provocă directa pe Angli’a si pe Franci’a la resbelu. In zadaru a stăruita in cabinetu l ordulu Palmerston ca sa se presemneze cabinetului din Petersburg indata in moda clara lini’a, pe care Angli’a nu putea permite sa se treca nici diplomaticesce nici militaresce. Asta se născu resbelulu din Crime’a dintr’unu sîru de Malentendus, omenii se aflau in resbelu înainte de a sei si alui voi. Lordulu Beaconsfield (Disraeli) si Derby voiescu sa evite acest’a; intr’o perioda abundanta in ambiguități ei voru sa creeze o situatiune clara, in fatia cu interesele mari ale tierei ei credu de o datorintia loiala a precisă punctele însemnate pentru interesulu Angliei, a caroru atingere nu i se póte permite Russiei. Bosforulu, dardanelele, limitatiunea pentru Turci’a desavantagiósa si nu respecta geograficu putieri rationale a ambeloru state in Asi’a, loculu de tergu pentru caravane din Trebisonde, aceste suntu punctele decisive pentru politic’a englesa. Acolo se incrucisieza interesele rusesci si englese in modulu celu mai directu si credu ca nu me incelu comunicandu-ve, ca lordulu Loftus are ordinulu nu numai a esprime dorinttele de pace ale reginei Victoria ci de a comunica si decisiunea guvernului ca va pune interesele Angliei la punctele mai susu amintite