Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-11-25 / nr. 94

Telegraful ese Dumineca in Joi’a, la fie-care dóue septemani cu adausulu Foisiórei. — Premumeratiunea se face in Sabiiu la espeditur’a fótei, pre afara la e. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate coltraespeditura. Pretium preummeratiunei pentru Sabiiu este pre ajm 7 fl. v. a. iar pre o jumetate de anii 3 fl. 50. Penni 104. anulu wiv. Sabiiu 25 Novembre (7 Dec.) 1876. traseelelalte pftrti ale Triuna UvHtnei si pentru pr«— vinciele din Monarchin pre unu aua 8 t.ierii jre o jumetate de unu 4 îl. v. a. Pentru princ. si tieri streine pre unu 12 *, unu 6 ti* Inseratele se platescu pentru intru’a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a doiu’a ora cu 6 */t cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 */, cr. v, a. nota in Sibiiu, la 17 Novembre, 1876. Pentru Escelentia Sen Piu archiepiscopu si metropolitu: Nicolau Pope’a, m. p. Archimandritu si vicariu archiepiscopescu. Nr. 3305. Scol. Cerculariu cAtra 1*1*. OO. DD. protoprcsbitcii si administrator! protoprrsbitcrali, ca inspectori districtuali de scólele confessionali din arcliidieccs’a ortodocsa orientala a Transilvaniei. Articlulu XXVIII, de lege din anulu curentu 1876: „despre autoritatile scolastice populari,“ intratu in viétia deodata cu nou’a organisare a comitateloru, cuprinde unele dispositiuni, ce atingu si obliga si organele nóstre scolastice confessionali, si anume in §. 5. punctu 3. liter’a a. din acelu articlu de lege se dice: „organele competente ale instituteloru de invetiamentu, cari nu suntu nici de statu, nici comunali, suntu obligate a comunica inspectoriloru reg. de scóle planulu de invetiamentu si manualele de carti, ce se intrebuintieza in scóle; de asemenea suntu obligati invetiatorii ca cu ocasiunea visitatiunei scóleloru se arete inspectorului reg. de scóle, respective abiunetului séu mandatariului seu planulu de invetiamentu, manualele de carti si instrumentele de invetiamentu, de cari se folosescu in scóle.“ Pentru ca atâtu P. O. DT’a ca inspectoru districtualu, câtu si comitetele parochiali cu scaune scolastice, precum si invetiatorii dela scólele nóstre-confessionali, se pót a satisface acestui obligamentu impusu de legea citata, acestu consistoriu a aflatu de bine a-ti observă, ca planulu de invetiamentu si impartirea oreloru de prelegere pe dî si septemana pentru scólele elementari (populari) s’a stavenitu de catra sinodulu archierescu in siedinti’a sea tienuta la 14. Iuliu 1869. in Sibiiu. Acestu planu, spre mai buna orientare, ti se comunica aci in mai multe esemplarie. Asemenea ti se trimite in catev’a esemplarie si planuru de inventamentu pentru scólele superiori (normali) de confessiunea nóstra greco-orientala romana. Impartirea orelora si in aceste scóle superiori este si va fi, pana la alt’a dispositiune, totu aceea, care este la scólele elementari. Din aceste planuri vei vede obiectele, sau materiele, ce suntu a se propune in scólele nóstre elementari si superiori; si nu vei intardiâ a le comunică inventatoriloru de pre lângă acele scóle din intregu districtulu de sub inspectoratulu (pt.) DTale, impunendu-le a se tiene strictu de studiere indicate in ele, si punendu-le in strinsa datorintia, ca unu esemplariu din programarea impartirei oreloru se lu afiga pe părete in scala, éra altulu pe părete in locuinti’a loru ; mai adaugendu ca ei voru avea tiene cu punctualitate orele de prelegeri. In fine vei avisă pe invetiatori, ca cu ocasiunea visitatiunei scóleloru suntu detori la cererea inspectorelui reg. de scule sa-i arete planurile de invetiamentu. In catu pentru manualele de carti si instrumentele de invetiamentu, trebuindu a se face unu conspectu seu programu uniformu, (pt.) DT’a vei ave in celu mai scurtu tempu a subscerne acestui consistoriu unu conspectu esacu si specialu, care se cuprindă: 1. titlulu si numele autorului seu traducatoriului cartiloru, ce se intrebuintieza că manuale si 2. numirea instrumenteloru si materieloru de inventamentu. Unulu pentru scólele elementari (populari), si altulu pentru scólele superiori (normali). Unu conspectu definitivu despre aceste obiecte se va face la tempulu seu din partea acestui consistoriu, care conspectu apoi ti se va importa și, pentru a lu comunică invettatoriloru, spre a pote si ei se corespunda acelei dispositiuni a legei, care dice, ca: „inventatorii suntu detori cu ocasiunea visitatiunei scóleloru a aretă inspectorului r. de scóle, respective adjunctului seu mandatariului seu, planulu de inveniamentu, manualele de carti si instrumentele de invettamentu, de cari se folosescu in scóle“. O alta dispositiune a legei mai susu mentionate, ce atinge scólele nóstre confesionali, este : ca comunele cari sustienu scóla confesionala se-si alega unu comitetu scolasticu pentru administrarea trebiloru scolastice. După organismulu autoritatiloru nóstre scolastice, comitetulu parochialu care este alesu in tóte comunele nóstre confessionale, este totodată si comitetu scolasticu insarcinatu cu administrarea trebiloru scolastice; prin urmare nu este de necesitate a institui séu a alege unu nou comitetu scolasticu. Este numai de lipsa a sei numele pressedintelui si alu membriloru acestoru comitete, că déca inspectoratului, tearu recercă, se-i poți impartasi list a numeloru loru. Cu asta ocasiune nu póte acestu consistoriu a intermite, in legătură cu ordinatiunele consist, din 1. Sept. 1870. Nr. scol. 104. din 13. Sept. 1873. Nr. 1711. Scol. se nu-ti traga atențiunea la unele dispositiuni din articlulu XXXVIII, de lege dela anulu 1868, si anume: 1) a ingingi că localitatile de scula se fia astfeliu întocmite, incâtu ele se corespunda scopului; 2) a dispune că copii obligati a frecventa scul’a se se conscrie in totu anulu cu punctualitate, si list’a numeloru loru se se comunice primăriului sau antistiei politice comunali; 3) a te intrepune, că părinții renitenti se se silesca a-si dă copii la scóla; 4) a ingrigi că in tóte scólele se fia protocolele necesari, precum protocolulu de inscriere, de clasificare, de lenevire, ect. 5) a dispune că comitetulu parochialu respective scolasticu se arete cu finea fiacarei septemani primăriului comunei pe cei ce au lenevitu scól’a, spre a se pedepsi părinții acestor’a; 6) a face ca se se observe cu punctualitate cursulu scolasticu, si că copii in totu tempulu acest’a se merga la scóla; 7) a vede că unu invettatoriu, ara autoritare de aici, se unifia insarcinatu cu instruirea a mai multu de 80 elevi; 8) a ingrigi cu scólele se fia provediute cu tóte instrumentele necesarie pentru invenamentu. Peste totu vei ingrigi de buna starea, înaintarea si înflorirea scóleloru nóstre romane confessionali, si vei face totu ce legile ti permitu pentru instrucțiunea si educatiunea tinerimei nóstre scolastice. Din siedinti’a consistoriului archidiecesanu, că senatu scolasticu, tie De pe galeri’a dietei. Pest’a 2 Decemb. 1876. Desbaterea budgetului numai acum’a, la budgetulu minister’iului culteloru si instructiunei publice incepe a deveni mai interesanta. Pe semne ministrului Trefort i se pregatesc o baia de aburu. De asta data nu pote fi vorba de aceea că positiunile budgetului sa se strămute, ele trecu prin retorta astă precum au esita din oficin’a comissiunei financiarie, si raportorii suntu restrinsi a însemnă numai episodele mai picante. In alti ani budgetulu ministeriului de interne se scarmenă cu septamânile, acum’a se macina in jumetate ora, cu tóte ca ministru mai odiosu la opusetiuni decâtu cela actualu n’a fostu, este inse ageru la colți si se cam ferescu de elu. Din stâng’a estrema s’a facutu propunere pentru reducerea salarieloru ministeriului, si intru spriginirea acestei propuneri Irângi aretandu cum ca reduceri numai la organele cele inferiori administrative, — haiduci etc. — se făcu, până cându ministrulu capeta si bani de masa in abundantia, dice , ca in fati’a inimicului in momente critice că cele de astadi generalulu celu bunu nu impinge pe gregari înainte „ci luându flamur’a in mâna in fruntea armatei eschiama „după mine feciori !“ Tisza-i replica : cumca „tiér’a pretinde lucru dela amploiați, apoi daca pretinde lucru, trebue se si dea si mijlocele de a pute lucră.“ Bine bine ! numai se fia de unde! Dar’ tier’a pentru plat’a cea buna este indreptatita se pretindă si administratiune buna, apoi administratiunea nóstra inca nime nu o a caluminata de buna. La budgetuluminist, de comerc in positiunea „Academiei de agricultura din M Óvár“ (Altenburg) finalu lui Borlea — Remete a propusu desfiinttarea cursului paralelu nemtiescu.“ Min. Trefort, care trebuie se marturisescu cumca nu este pre ingeniosu intru inprovisarea argumente'oru plausibili, respunde ca „déca se va desfiintiă cursulu nemtiescu care este renumita si in străinătate, tóta academia nu platesce o cupa degerata, va trebui se sucumbe.“ „Pentru ce ?“ striga din tóte partile. „Pentru ca este acolo — dice Trefort — unu professoru renumitu de chemia care pe lângă tóte simpathiile ce nutresce pentru magiari nu scie unguresce, si déca acest’a se duce de acolo vai de academia !“ (O 0 ! Madarász.) Sontagh spriginesce propunerea chiaru din motivulu ce i l’a datu ministrulu, pentru ca renumiții chemisti dela M Óvár a dusu pe ghiatia cu solinti’a loru in sessiunea trecuta pe ministeriu si pe dieta, recomendandu unu modu de estirpare a „phylloxerei“ care a constatu tierei 80,000 fl. fără nici unu resultatu, si acum’a cându ióia cere guvernulu alte 80,000 fl. professorulu din Bud’a Hermann Otto, aréta cumca cu modulu recomendata de professorii din M Óvár in veci nu se va pote estirpă phylloxer’a, prin urmare aserțiunea despre inalt’a solvntia a respectivului professoru de chemia nu este adeverata, este dechlaratu prin Hermann de m. . . . si elu inca nici nu se apera. Sa se desfiintieze cursulu nemtiescu ! Reporterulu Wahrmann reflectéza lui Sontagh, cum ca este in retacire, déca cugeta cum ca professorulu nemtiescu aru fi dusu in retacire pe guvernu, pentru ca guvernulu nici n’a cerutu opiniunea professoriloru dela cursulu nemtiescu ci a celoru dela cursulu magiaru, prin urmare sentinti’a lui Hermann Otto nu privesce pe nemtiu ci pe magiaru........... (Hohote si fetie sarbede.) Cas’a respinge propunerea, din motive neespresse, dar’ scitte de toti. ......... Proprietariulu mare din M Óvár si tat’a acelui institutu este archiducele Albrecht......... Mai comica a fostu portarea slovacului Lehotzky, care intr’o limba alesă priceputa slovaco-magiara face propunerea că „ scol’a agronomica din Lipto-Hradek (cerculu seu electoralu) unde limb’a propunerei este cea slovaca — sa se prefacă in magiara, séu celu putienu sa se infiintieze si unu cursu paralelu magiaru,“ pentru ca tinerii ieșiti de acolo nesciindu unguresce nu-si capeta aplicare pe la posessorii magiari si nu potu trai. Trefort numai decâtu ’i promise ca va cercetă lucrulu si va face ce va află de lipsa in interesulu patriei.“ (Ast’a e fras’a stereotipa a min. Trefort la tóte ocasiunile, si ast ’a Tu sustiene.) Inse Bernart li reflecteza, ca scal’a agronomica nu este institutu de dressare naționala, ci este o scala media că din tinerii veniti acolo cu cunoscintie elementari numai, se faca economi mai raționali din ce suntu cu cunoscinttele de acasa. Scal’a s’a infiintiatu in urmarea espresiei dorintie si petitiuni a comitateloru respectivi cu limb’a propunerei slovacesca, pentru ca acest’a este a poporului de acolo. Deci introducerea limbei magiare aru fi pe cont’a invettamentului fara că magiarisarea se prospereze prin acea, ca atunci elevii nici studiulu nici limb’a nu le-aru poté invetiă. Propunerea a fostu intempinata cu risu, din motivulu ca propunatoriulu inca numai slovacesce scie vorbi, si unii-i strigau, ca negresitu si densulu a esitu din acelu institutu........... Dar’ apoi scen’a s’a continuatu pe coridoru. „Ti gratulezu colega, dice deputeaza si slovacu Uszky — tata-zeu negresitu cu Arpadu deodata a venitu aici! “ „Câte comune magiare suntu in cerculu teu electoralu ?“ „Nici un’a!“ „Câți magiari suntu?“ „Nici unulu“ „Ce limba se vorbesce in famili’a ta ?“ „Cea slovaca“. „Servus! derék ember vagy“....