Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)

1876-11-25 / nr. 94

368 Eri a fostu din’a cea mare, o di atâtu de momentósa pentru Ungari’a, carei asemenea dóra n’au fostu dela inaugurarea dualismului pana astazi. Eri a respunsu ministrulu presiedinte Tisza la interpelatiunea referitoria la tienut’a sea fatia de dechlaratiunile guvernului austriacu in privinti’a bancei nationali si a celorulalte cestiuni de invoiela intre ambele parti a monarchiei. Telegrafulu a dusu respunsulu in tóte partile sumei, nu este de lipsa ca si eu sa vi-lu comunicu. De ajunsu a constată, cum ca guvernulu Ungariei a satisfacutu opiniunea publica de aici manifestata prin diurnalistic’a magiara si prin cercurile deputatiloru. După o prealabila consultare cu Domnitoriulu guvernulu a demintitu pe celu din Vien a si cu documinte scrise a adeveritu in fati’a lumei, cum ca situatiunea creata prin ambele guverne in cestiunile cunoscute nu s’a schimbatu, cum ca guvernulu austriacu, atunci cându s’a dechiaratu in clubulu partidei liberali dela Reichsrath asia precum s’a dechiaratu, si-a calcatu cuventulu datu, purtarea lui a fostu i to iata fatia de guvernulu nostru cu care s’a ingagiatu la solidaritate. Scurtu cum ca purtarea lui a fostu perfida. Bara guvernulu nostru remane si mai departe mortisiu pe terenulu de mai inainte. Camer’a a primitu respunsuru cu aplause frenetice, si prin ast’a intre guvernulu de aici si celu din Austri’a s’a creatu o prepastia peste care nimene „dela noi la ei nici dela ei la noi nu póte trece“. Din doi unulti trebue sa merga. Care va merge ? Probabil minte celu din Austri’a. Dar’ apoi ce va urmă ? Guvernu nou dincolo, bau si guvernu si camera noua ? Apoi cunoscendu opiniunea publica din Austri’a : póte crede cineva, cum ca este possibilu acolo unu guvernu sau o camera, carea se primescu terenulu guvernului magiaru ? A crede asia ceva aru insemna a fi pré optimistu. Mi se pare ca guvernulu magiaru care a provocatu interpelatiunea, si s-a defiptu tempulu nu s’a uitatu in calendariu, si n’a vediutu carieră Vineri, apoi intreprinderile de vinere a trecut de nenorocóse. Dar’ nici chiaru acest’a lucru nu s’a pututu petrece fara picn de climpina. Ambele partide „liberali“ au câte unu jidovu nebotezatu. Un’a pe Wahrmann, ceealalta pe Chorin. Ambii omeni ambițioși si cu aspiratiuni modeste. Wahrmann, care in diet a de a nu constatase cum ca comercialu Ungariei este evreescu, si cine persecuteza pe evrei (la adres’a României era disu) nimicesce comercialu Ungariei, deocamdată numai ministru de comerciu aru dori se fia, — si acestu fotoliu este chiaru in disponibilitate; fara Chorin cu referințele codicelui cambialu s’alu multi anul si cu cel’a alu justiției sau deocamdată cu alu secretariului de statu in acestu ministeriu, care si acum’a este ocupatu prin mu jidanu botezatu, inse elu mai are se aștepte până ce va deveni partid’a sea la potere. Fiindu vorb’a de banca, cine suntu mai esperti aci decâtu ovreii ? Deci ambii luceferi si-au propusu se interpeleze pe ministru in caus’a bancei. Diu’a interpelatiuniloru este marit’a si sambat’a. Deci Chorincu mai sprintenu, cu elu se fia celu dintâiu inca de joi si-a inscrisu interpelatiunea pe sambata in cartea pentru interpelatiuni. Wahrmann ca mai greoiu numai vineri dimineti’a si a inscrisu pe a sea, a vediutu inse cumca celalaltu lu intrecuse, si fiinduca interpelatiunile se predau in ordinea in care suntu induse in carte, si lui si partidei guverniali aru fi derogatu ca totu acea interpelatiune se a faca oratorulu partidei semi-opositionali înainte. Deci espedientu, cum se pacalesca vulpea cea mai betrana pe cea mai tenera ? Ce nu este cu putintiala majoritate ? După regulamentulu casei in cestiuni estraordinari este permisa abatere dela regula, si se potu face interpelatiuni in tote dilele. Deci pressedintele înainte de începerea desbaterei asupr’a obiecteloru puse la ordinea dilei, aduce la cunoscinti’a camerei, cum ca in cartea pentru interpelatiuni suntu înscrise dóue interpelatiuni totu la o cestiune. Fiinduca Chorin nu s’a declaratu crede ca elu voiesce ca interpelatiunea se o faca in tempulu ordinariu adeca sambata, Wahrmann inse l’a rogatu ca se propună cumca elu se-si pota preda interpelatiunea — cu privire la obiectulu ei estraordinariu — astadi — Vineri, deci camer’a se decidă, de se convoiesce scuba ? Camer’a disect áiéra Chorin din interpelare absentandu nu s’a pututu deciarâ, si asta a remasu in deretru. Chorin apoi după interpelatiunea lui Wahrmann s’a rogatu ca celu putienu se nu respunda ministrulu până lu va interpelă si elu, ca apoi se li respunda la ambii deodata. Ministrulu inse a disu ca de astadata se va tiene de regula si va respunde înainte lui Wahrmann, apoi se lu interpeleze si elu numai decâtu i va respunde si lui, acest’a inse ia multiumitu pentru acesta loialitate, dar’ intr’astfeliu de impregiurari nu lu va interpela până mâne — va sedica astadi. Acesta procedura iloiala a produsu generala indignatiune in partid’a „independinte liberala,“ carea in conferinti’a de vineri sér’a a si datu espressiuni agere acestei indignatiuni si a decisu se-si intemeieze unu organu sub nume de „Közvélemény“ (Opiniunea publica) a carui redactoru va fi cunoscutulu armenasiu Lukáts Béla. Fiinduca acestu fiitoriu redactoru ca si toti armenii scie romanesce ba si cetesce chiaru romanesce, credemu cum ea se va ocupa adeseori si de noi, in modulu diurnalistiloru magiari din Transilvani’a. Déca dechlaratiunea ministrului presiedinte de ori, va ave urmari fatale, atunci numai acestoru doi evrei are de a multi anil, caci asta se vede rivalitatea loru l’a constrinsu sa se dechiare in dî de vineri. sp............... La organizarea comunelor. (Urmare si fine.) Alegatorii se conscriu anume prin o comissiune esmisa din partea representantiei comunale de până aci, după registrele de dare din cei doi ani de pre urma sau după alte documente corespund ietare. Consemnarea compusa in ordine alfabetica se espune in 6 dile in cancelari’a comunei ca se o póta privi fin cine, standui in dreptu fiacarui’a membru din comuna ca se subster.ia observari in contr’a consemnarei. Asupr’a observariloru intrate decide comissiunea conscrietóre in terminu de 5 dile după espirarea terminului pentru suscernerea observariloru, rectificându astfel iu list’a alegatoriloru definitivu. Diu’a de alegere o fi psodia in comunele mari si mici pretorese, in orasiele cu magistrate regulate vice-comitele, inse numai după ce s’a compusu si publicatu mai intâiu list’a virilistiloru séu a acelor’a cari^fara alegere intra cu representantia cu cei ce platescu mai multa dare in comuna. Votisarea se face prin seduli si in casa cându vre-o sedula aru cuprinde mai multe nume, de câti representanti au sa se alega, atunci numele de prisosu din urma remanu neconsiderate. Sustienendu - sau mai multi candidati asemenea voturi, decide sortea trasa de pretore cu pressedintele siedintiei pentru alegere, care dintre densii sa se privesca ca alesii. Efectuinduse alegerea in vre-o comuna cu mai multe cercuri electorali presiedintii cercuriloru acelor’a in care nu presiedeza insusi pretorele, ’i designedia representanti’a comunale. — lor’ alegatorii au dreptulu a-si designa din partea loru 4 barbati de încredere lângă presiedinti. Neusitânduse alegatorii de dreptulu acest’a, denumesce pressedintele, pe barbatii de încredere. Terminulu pentru votisare ’lu publica pretorele celu putieru 8 dile înainte de alegere si e de însemnătate fiindu-ca după espirarea oreloru anumite nu se mai primescu seduri de votisare. — In orasiele cu magistrate regulate se face alegerea dela 8 dimineti’a până la 6 ore sér’a, precându in comune desige pretorele tempulu după buna chipsuiala a sea. Scrutiniulu se face publice, luânduse protocolu despre decurgerea lui. In casa cându nu s’aru pute face indata sau intr’un’a, lad’a in care se adunara sedulile si sigileza de presiedintele si baremul dintre barbatii de incredere. După reversirea scrutiniului se publica indata resultatulu alegerei, facanduse aceste a cunoscutu si corpului representativu. Presiedintele si barbatii de incredere stau sub deosebitulu scutu alu legei. Ori-ce vatemare sau amenintiare a loru se pedepsesce cu tóta asprimea pe calea criminale. Membrii comitetului comunalu supuși alegerei se alegu ca si cei din comitetulu municipalu totu la trei ani, si adeca astfeliu ca acum dintâiu se scotu prin sórte după trei ani jumetate din cei aleși si numai ceialalti românu până la espirarea a siese ani dela alegere. In loculu celoru scosi prin sórte se alegu deci după trei ani alții si astfeliu espirându in viitoriu totu la trei ani mandatulu la jumetate din membrii, se face alegere noua pentru jumetatea ast’a, cu care ocasiune inse cei ce au fostu aleși, potu fi realesi. Virilistii nu suntu supusi alegerei, list’a loru inse se rectifica fia-care anu, venindu cu ocasiunea ast’a alții noi intre densii numai astfeliu déca in decursulu anului se ivescu alții, cari servescu mai multa dare, ca atare ce fungedia intre virilisti, saudéca careva dintre virilisti ’si perde capabilitatea de a pute fi membru alu comitetului. Totu déun’a inse loculu unui virilistu se póte suplini numai prin altu virilistu iar’ suplentii alesi potu suplini numai locurile membriloru foști aleși. In contr’a actului de alegere precum si in contr’a aptitudinei celoru aleși se potu substerne in termina de diece dile dela alegere, gravamine, câtra comissiunea rectificatóre. Comissiunea acest’a se compune inainte de alegeri, din doi membri aleși din partea representantiei si din 2 designați din partea pretorelui — resp. in orasie a vice-comitelui — dintre membrii representantiei, sub presidiulu pretorelui si resp. alu vice-comitelui. Pentru comissiunea acést’a se alegu si designedia totu atâti’a suplenii. Iar’ agendele actuariului le prevede notariulu din comuna. Siedintiele comissiunei suntu publice. Decisiunile comisiunei se inmanueza in tóta form’a celoru interesați si in contr’a loru se admite recursu catra oficiulu municipalu in terminu de 5 zile dela primirea decisiunei. In contr’a decisului oficiului municipalu inse nu se mai admite nici unu remediu. Efectuindu-se alegerea intr’o comuna si verificandu-se majoritatea alesiloru, se conchiama indata representi’a noua si se declara de constituita fara respectu la reclamatiunile ce se afla inca in cursu, designandu-se in casa de lipsa terminulu pentru alegerea oficiantiloru comunali. Oficiulu comunalu ce e organulu esecutivu atâtu alu conduseloru representantiei câtu si alu agendeloru de administratiune si guvernare, consta: In comunele mici, dintr’unu jude si unu subjude, celu putienu 2 jurați si notariulu de cercu. In comune mari din unu jude, unu subjude, celu putienu 4 jurați, unu cassieriu, unu tutore pentru orfani, notariulu comunalu si unde se afla si din mediculu comunei. Notarii tragulefe regulate, ce trebuie se ajunga celu putieru sum’a de 400 fi. si nu se potu reduce de cumva până acum’a au fostu mai mari. Ceealalti membrii ai oficiului de regula nu suntu salarisati, le sta inse comuneloru in voie a destină si pentru ei prin statute speciali salarie sau diurne. Membrii oficiului comunalu, afara de notariu si medicu cari se alegu pe viétia si nu se potu amora fara sentintia disciplinara — se alegu pre câte 3 ani. Oficiulu de jude sub pedepsa pâna la 100 fie datoriu fiacare membru din comuna se suporte celu putieru in restempu de unu anu, déca devine alesu. Alesu nuse póte fi de jude sau altu membru alu oficiului comunalu, fiacare alegatoriu din comuna. Prin urmare oficianții comunali nu se alegu numai dintre representantii comunei sau membrii comitetului comunalu. Asemenea nu se alegu membrii oficiului comunalu ca până acum’a numai din partea comitetului comunalu, ci din partea tuturor a alegatoriloru din comune. Si numai in orasiele cu magistrate regulate alege singura representanti’a orasiului pre membrii magistratului. Alegerile se făcu prin aclamatiune la poft’a a 10 alegatori inse si nomination In orasie cu magistrate regulate prin seduli, in comune rurali inse prin consemnarea votantelui si a votului seu. Alegerile se efectuescu sub presidiulu pretorelui si in orasie alu vice comitelui. Candidatiune mai exista intru atâta, incâtu comitetele comunale au dreptulu a candida pentru fia-care postu din oficiulu comunalu câte 3 individi apți, iar’ in orasie fia-care 10 alegatori au dreptulu de a candida persóne apte pentru fia-care postu din magistratura. Alegerile suntu restrinse la personele formalu candidate. După „Osten“ din Viena dela 2 curentu reproducemu urmatórele : Virtutea româna. Organele germane si magiare ale dualismului erau si făcu plăcerea de a batjocori armat’a româna. E procedere forte miserabila acest’a, pe care nu o putemu caracterisa din destulu. Abstragendu dela impregiurarea, ca in vntrulu Monarchiei austriace, noi insine numeramu mai multe milióne de cetatieni, cari scraiescu sub unu acoperementu cu noi, si pe cari prin urmare, ca pe concetatieni, suntemu detori a-i tracta cu stima, cu atâtu mai vertosu nu putemu fi indiferenti si sa suferimu, ca prin astfeliu de batjocoriri sistematice sa se ucidă in noi simpatiitele statului românu marginasit. Sa consulte cineva numai istoria, si indata va recunosce, ca criticii respectivi ai armatei române de prin foile magiare si germane, suntu mincinosi si caluminatori miserabili. In seculii de mai inainte Romanii se ape-