Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-11-25 / nr. 94
rara croicesce contr’a turciloru si tatariloru, contr’a poloniloru si a unguriloru, doveda, ca până adi si au conservatu independinti’a si esistinti’a de statu, in vreme ce magiarii in fiacare seculu, trebuiau sa se supună altui domnitoriu, si acuși boemulu, acuși polonulu, acuși germanulu, acuși era turculu ’si planta respedinti’a intre murii Budapestei. Ungari’a numai prin armatele imperatiloru germani a fostu scapata de nimicirea totale a tecimariloru turci. Românii inse s’au aperatu ei singuri, loru, in lupta contr’a semilunei, nu le-a venitu intr’ajutoriu nici pap’a nici vre-unu imperatu. Si in 48 cu ce vitejia admirabile s’au luptatu in Tranzi’a legiunile române sub flamur’a négra galbina a casei absburgice ? Si mai tarziu in 1859 la Solferino si Magenta, asemenea in 1866 la Custozza, tóte regimentele române din armat’a austriaca au fostu acele, cari au castigatu laurii cei mai frumoși. Rugamu deci diurnalele sistemului dualistu, ca preste totu sa studieze mai bine istori’a Austriei, dar’ cu deosebire istori’a mai noua, înainte de a judeca asupr’a virtutiei române. Publicistulu, care vrea sa traga la indoiala virtuțile militarie române, se compromite numai pe sine si documenteza o ignorantia rusinosa. 369 Ion Bucuresci i se scrie lui „Post. L1.“ : Domnulu Ioanu Bratianu simte forte bine, ca ministeriulu seu compusu mai totu din elemente radicale nu va pute sa se mai sustiena multu tempu. înainte de tóte ii lipsescu acestui ministeriu barbati de specialitate rutinati si din caus’a acest’a a intratu o confusiune teribila mai in tóte ramurile administratiunei. Pre lânga acest’a nu e prospectu ca senatulu (chiaru déca se va disolva si escrie alegeri noue) va merge mâna in mâna cu guvernulu radicalu. De aceea Bratianu a facutu mai multe incercari de a preface guvernulu actualu séra intr’unu ministeriu de coalitiune, in care se aiba locu Costachie (Iepurenu) si Cogalniceanu ; dara tóte incercarile sele n’au isbutitu de o parte pentru sumeti’a si cerbici’a partidei radicale, care se mandresce cu majoritatea ei cea mai mare in camera, de alta parte inse pentru pretentiunile partidei liberale moderate (Iepurenu, Cogalnicenu) care, daca in genere va avè se vina in cabinetu, nu pretinde dintre cele piese portiduri ministeriali mai putinu de patru, ca sa nu remâna in consiliulu de miniștri in minoritate. De vreme ce data intre radicali si moderați nu s’au pututu stabili nici o inttelegere, ministeriulu Bratianu a suferitu acum in senatu — desi deocamdata numai in directul prim’a sea calamitate. Alegerea lui Mihailu Cogalniceanu de primu vice-pressedinte la senatu se pare ca semnifica inceputulu sfarsitului ministeriului Bratianu, déca cumva nu va succede inca influintiei principelui Carolu a realisa unu guvernu de coalitiune , dar’ chiaru si in casulu acest’a ministeriulu si-aru pierde colórea sea specifica rosia. Principele s’a intorsu astadi sanatosu dela inspiciarea trupeloru in Moldov’a la Bucuresci. Dela Brail’a catra Galati Alteti’a Sea a caletoritu pe vaporulu de resbelu românu „Stefanu celu Mare.“ Ca nu cumva vreunu vasu turcescu sa pota prinde pe Dunăre pe principele României impreuna cu ministrulu de resbelu si cu statulu seu majorul vaporulu „Ștefanu celu Mare“ fu insotitu până la Galați de intreg’a flotila de resbelu româna (ce consiste din vasele pentru tunuri „Romani’a“ si „Fulgerulu.“) Despre situatiunea din Bucuresci „Vocea Corurl.“ dela 19 Novembre v. face urmatórele aprecieri: Situatiunea, in zilele aceste, se presinta sub cele mai grele conditiuni atâtu in launtru, câtu si in afara. — In tieta lupt’a patimeloru si-a datu rolulu seu si desilusiunea a luatu locu chiaru in sufletele cele mai optimiste. O crisa aspra bântue tóta lumea afaceriloru si o stagnatiune in comerciu inpinge la mari strimtoriri financiare chiaru casele cele mai solide. — Toti astepta ochi mai limpede, dar’ nimene nu o póte inca întrevede. Lupta Începută la Senatu este pe câtu de semnificativa pentru situatiune, pe atâtu de complicata pentru problemulu constituționalii ce se aștepta a sufera si resolva dela o dhi la alta. — Elecțiunea biuroului pentru sessiunea ordinara a fostu dejà intâiulu pasu spre evenimentele politice ce ne póte aduce in launtru. — Alegerea dvn M. Cogalnicenu la vice-presidenti’a senatului comporta in sine fara nici-o contestatiune unu caracteru politicu de mare însemnătate si arata unu revirimentu profundu ce s’a operatu in cugetarea politica a marelui corpu ponderatorii). Alesu prin sufragiele opositiunei si a amiciloru sei politici, d. M. Cogalnicenu este punctulu asupr’a carui’a situatiunea pare a-si frcsa atentiunea sea si centrulu de raliare a noului revirimentu operatu in senatu. — Déca cetitorii i ’si amintescu cele dise de noi in Nr. trecutu, voru pute observa ca nici aprecierile, nici informatiunile nóstre nu ne au instelatu asupr’a lucruriloru. Inca dela 23 curentu noi amu disu, vorbindu despre intrunirea dela Herdanu, ca: „ori care aru fi fati’a lucruriloru, ele negresitu ’si voru lua o linia mai definita celu multu la 15 seu IG curentu.“ Si in adeveru la 15 situatiunea fu caracterisata in senatu prin alegerea dlui M. Cogalnicenu, si la 16 chiaru „ Românulu,“ in primulu seu Bucuresci, vorbesce despre „scirea ce s’a respânditu ca ministeriulu aru cugeta se demisioneze.“ — Organulu in cestiune, este adeveratu, combate acést’a inse informatiunile nóstre primite din Bucuresci ne noteza ca cabinetulu si-aru fi depusu demissiunea chiaru in urm’a alegerei dlui M. “Cogalnicenu, dar’ ca, in urm’a unei deputatiuni a camerei, care aru fi consiliatii pe ministeriu a nu abandona situatiunea, a remasa se aviseze. Nu seimu ce ne voru aduce impregiurarile de mâne, dar a adeverului ca echilibrulu situatiunei se afla in conditiuni din cele mai anevoiase. O disolvare in conditiunile actuale este a asuma o respundere ce nu póte fi curagiu destulu de forte spre a o luă asupra’si a merge înainte cu increderea unui singuru corpu, si cu o majoritate problematica in celalaltu corpu (senatulu), este pentru astfeliu de circumstantie a lupta mai multu decâtu cu imposibilulu. In consecintia noi ne adastamu in o lămurire de positiuni constituționale mai curendu sau mai târziu. Prob’a de cercare o voru ave póte chiaru in cererea ce a facutu senatului comitetulu de 7 spre a autorisa urmărirea fostiloru miniștri puși sub judecata si cari suntu senatori. — Déca senatulu va pune in discutiune competenti’a puteriloru comissiunei de acuzare, conflictulu intre camera si senatu va fi deja indicata, daca va refusa cererea, situatiunea va ajunge la crisa si corona va trebui se afiseze. Eata cestiunea bilei, după noi, care ne va spune la ce va trebui sa ne asteptamu mâne. Cuvintele dlui M. Cogalnicenu, pronunciate in urm’a alegerei sele cu vice-presiedinte, ne potu da mesura ideiloru sub auspiciele caror’a s’a raliatu majoritatea celoru 38 senatori si ne spunu tendenti’a ce vorurma. „Represintu idei liberale si democratice — a disti d. Cogalnicenu — dar’ totu-odata ordinea si autoritatea........ .......Amu intratu in senatu nu cu mijlocu, ci cu scopu........... Cându voiu fi la biurou, voiu face a se respecta prerogativele senatului.“ — In patru cuvinte : libertate, democratia, ordine si autoritate. D. Cogalnicenu a caracterisatu o situatiune si a implutu unu abisu. Suprimati ordinea si nu veti mai are libertate; inlaturati autoritatea si guvernulu poporului, a democratiei, ve va duce la guvernulu plebei, a passiunei. Din parte-ne amu propagatu nesfersitu ca nu credemu decâtu in progresulu cu stabilitate, in libertate cu ordine. Nu putemu fi decâtu pentru guvernulu natiunei, a democrației, nu inse a ignorantiei, si despotismulu masserie ingrozesce totu atâtu de multu ca si despotismulu tiranului. Estremele pentru noi ducu la pericolu, precum polii ducu la ghietiuri si surpiciune. In libertate prin cultura si in democrația prin meritu, eata inttelepciunea natiuniloru cu viitoriu ! Dieta l Ungarici. In ssedinti’a camerei representantiloru dela 2 Decembre n, terminandu-se bugetulu justitiei se pune la discursiune bugetulu de culte si instrucțiune. Referentele lui Kautz observa, ca bugetulu a remasu in cadrulu din anulu trecutu, cu tóte ca s’au desvoltatu mai departe unele institute de invenamentu. Luându apoi cuventulu ministrulu de culte si instrucțiune Trefori dice: De cinci ani, amu norocirea sa represintu bugetulu ministeriului de instrucțiune. La prim’a ocasiune amu aflatu de lipsa a desfassura părerile mele relativu la cestiunile de culte si instrucțiune, cu cas’a sa réda in ce spiritu amu de cugetu sa conducu ministeriulu. In preliminariele bugetarie de mai târziu luasemu curentulu numai la detaiuri. Acum inse, cându unu curentu mai putiemu favorabilu cestiuniloru de cultu si instrucțiune micsioréza totu ce esista si s’a facutu la noi, ’mi tiemu de datorintia a dice ceva cu ocasiunea acést’a despre cestiunile amintite. Câtu pentru partea financiare a bugetului de instrucțiune pe anulu viitoriu, potu se dicu ca acestu bugetu este celu mai micu dintre preliminariele stateloru din apusulu Europei. Esplicarea face in situatiunea nóstra financiare si eu amu amintitu acestu faptu numai pentru ca unii au afirmatu ca noi chieltuiau de totu multu pentru instrucțiune. Si desi admitu ca bugetulu acest’a nu e mare, ei totuși suntu de parerea ca noi economisamu reu cu sum’a votata, acatiandu-se de unii tituli si ignorandu sorti’a relatiuniloru esistente ei făcu conclusiuni asupr’a intregei procedări a guvernului. Trecendu la partea didactica sau spirituale a bugetului voiescu sa făcu unele observatiuni in cari se va reflectă politica de instrucțiune a guvernului. Desi suim perrunsu da însemnătatea instructiunei poporali, totuși eu puiu unu mare pendu pe instrucțiunea superióra si pe institutele de inventamentu superiore, pentru ca dela inflorirea loru aterna tóta starea nóstra culturale. Fara o instrucțiune superióra solida n’a prosperatu nici scal’a de mijlocu nici scól’a poporale, fara de aceste nu póte fi vorba de unu spiritu scientificu, de o cultura intensiva in tiera. Dreptu aceea eu m’amu nesuitu nu numai a organisa institutele de instrucțiune superióra conformu cu postulatele tempului, ci de a le si prevede cu aparatulu sciintificu necesariu intre marginele sumeloru votate. Pentru facultatea de medicina amu claditu institutulu fisiologicu si clinic’a chirurgica e aprópe de a fi terminata, institutulu anatomicu togma se cladesce. Cu aceste insa nu s’au terminatu agendele. Clinic’a nóstra pentru medicin’a interna d. e. se afla intr’o stare fórte trista. Dara planulu, după care trebue sa procedemu e stabilitu si acest’a e celu mai mare avantagiu pe acestu terenui. Pe terenulu studieloru juridice sau facutu reforme însemnate, intre cari reform’a academieloru nu ocupa celu din urma locu. Politechniculu nostru are profesori forte harnici si déca resultatele lui nu se potu compara cu avantagile instituteloru din afara caus’a este^ ca multi ascultători au intratu intr’ensulu fara cunoscinttele si rep-atitute si ca institutulu fiindu intr’o casa rea a impedecatu observarea planului de invenamentu si prin acesta, fecólele nóstre de mijlocu, cum se scie se impartu in scoli reale si gimnasie. Cele dintâiu erau forte reu organisate ; reformarea !° TM — cu 8 clase, esamenu de maturitate si ce e mai esentialu cu sistemulu de instructiune ce pune penduru corespund istoriu si pe obiectele ce apartienu la cultura generale _ macaru caeschide limbele clasice __ insemna unu progresu mare. Gimnasiele nóstre suntu fórte diferite ca si gradulu de cultura alu poporului nostru. Noi avemu gimnasie forte bune, dara si de acele, cari reclama o straformare completa. Instrucțiunea de specialitate industriale nu e partea cea mai strălucită a invenamentului nostru scolariu. Temeli’a s’a pusu si aici. .cola industriale din Kaschau se afla in stare buna, dara trebue sa se faca si pe acestu terenu mai multu. Scóla nóstra poporale progreseza, fiindu ea insa incredintiata in cea mai mare parte ingrijirei comuneloru progresulu ei afla unu inimicu puternicii in seracia nóstra. Câtu pentru defecta 1111? de până acum in administratiune ce impedeca prosperarea scólei poporali in mesura mai mare, credu ca legea despre autoritatile scalei poporali ce a datu causei unu aventu va produce frupte bune. Dara acestu efectu se va cunosce abia după vre-o câtiva ani. Instrucțiunea femeiesca inca a facutu progresse însemnate si aici statulu trebuie sa lucre mai departe caci o ameliorare a stariloru sociali e conditionata cu deosebire de acestu factoru. Nu potu trece cu vederea unu ramu alu resortului meu , art ’a. E fórte regretabilu ca in Ungari’a n’a isbutitu inca ide’a, ca arta nu e unu articulu de lucru, pentru infrumsetiarea salóneloru celoru avuti, ci unu medilocu puternicu de cultura pentru poporulu intregu, ba ca astazi arta e de a se considera de unu promotoru bunu de industria si professiune. Data la noi statulu, ca si societatea, lucra putieru pentru arta si cei ce se incumeta a face ceva intempina numai putiena recunoscintia. La noi arta mai are si însemnătatea, ca, noi in isolatiunea nóstra amu ave in arta o limba pentru care intreg’a lume cultivata aru ave pricepere si ale cărei opere ea le-aru sei apretiul caci in poporulu ungurescu viéta talentulu de arta. Fiindu ca in discursiunea speciale voiu trebui se reflectezu si la alte întrebări, termina discursulu meu care unora li se va pare de prisosu sau póte prelungu. (Géza Lükő întrerupe : Da! da!). Ba nu, ci după parerea mea motivatu si oportunu, pentru ca caracteriseza procederea mea. (Aplausu in centru.) Me rogu sa se acepteze raportulu comissiunei financiari reservându-mi a face unele propuneri ce se abatu dela acestu raportu. In sredinti’a de astadi a mai reimprospetatu D. Iranyi promissiunea nerealisata a guvernului de a presenta camerei unu proiectu de lege despre libertatea religiunei. Cazurile mai recerute ne dovedescu dice conducatoriulu stângei estreme, ca in Ungari’a 1 nu exista o libertate de religiune. Ce