Telegrafulu Romanu, 1876 (Anul 24, nr. 1-103)
1876-11-25 / nr. 94
e dreptu israelitii au drepturi politice egale cu ceilalți locuitori ai tierei, dara nu si drepturi religiose egale. Acest’a s’a vediutu din cele ce s’au intemplatu la căsătoriile intre creștini si israeliti. Casulu cu nazarenii si sect’a baptistiloru ni arata cum starnu cu libertatea consciintiei si a religiunei. Guvernulu, continua Iranyi, nu si-a implinitu promissiunea de a substerne unu proiectu de lege relativu la libertatea religiunei, din causa ca se teme de cleru, se teme adeca ca clerului va refusa spriginulu seu. (Aplausu in stâng’a estrema). In fine oratorulu face proiectulu de resolutiune sa se indrumeze guvernulu a substerne inca in sessiunea acest’a unu proiectu de lege despre libertatea religiunei. Primu ministrulu Tisza replica: Guvernulu regreta ca nu a pututu implini promissiunea data din caus’a lucruriloru celoru multe, daru elu va stărui cu câtu mai curendu sa-si implinésca cuventulu. Câtu pentru temerea de cleru oratorulu afla de prisosu a respunde. Guvernulu — in consciinti’a sea de împlinire seriósa a datorintiei — nu se teme de nimicu, nici chiaru de frasele cele mari patetice, cari dovedescu o staruintta sublima dara cari aplicate la tempu nepotrivita potu se producă efectulu contrariu. In Ungaria exista libertate de religiune si gravamenele amintite de Irányi dovedescu ca n’au dbvenitu decâtu unele cazuri cari nu deroga validitatea generale a afirmatiunei. Tisza cere respingerea proiectului de resolutiune ceea ce se si face. Chorin interpeleza pe ministrulu pressedinte ca cum va procede guvernulu fatia cu atitudinea guvernului austriacu relativu la stipulatiunile dintre ambele guverne, mai vrea ela se negocieze mai departe cu guvernulu austriacu sau e decisu a aplică in cestiunea vamiloru si a bancei dreptulu statului ungurescu garantata prin lege de a dispune singuru de sine ? Primu ministrulu Tisza respunde la prim’a întrebare, ca guvernulu va caută a se convinge, déca mai tiene guvernulu austriacu la stipulatiunile statorite (in Maiu) si’si va conformă apoi procederea după convicțiunea castigata. Câtu pentru întrebarea a dou’a respunsulu aterna dela modulu cum se interpreta cuventulu negociare. Cumca nu voiu negociă in intielesulu acel’a că sa se modifice principiele fundamentali, asupr’a caror’a amu convenita, acest’a o amu declaratu si eri, dara este datorinti’a mea, că cu privire la afacerile ce atingu ambele parti ale monarchiei se negociezu cu acelu guvernu pe care Majestatea Sea lu va pune in fruntea tieiiloru representate in senatulu imperialu. Interpelatorulu nu e multiemitu cu respunsulu, dara camer’a luia la cunoscintia. Detinu in „Monitoriulu oficiata“ , Joi 11 curenta, or’a 3 */t după amedi, M. S. Domnitoriulu a sositu la Galati cu vaporulu Stefanu celu Mare, insotitu de dnii miniștri de interne si de resbelu, de comandantulu divisiei, de d. prefectu de Covurluiu, cari intempinase pe Mari’a Sea la Brail’a, de comandantulu flotilei si de oficierii marelui cuartira generata. La debarcare M. S. Domnitoriulu a fosta așteptata de tóte autoritatile civile si militare si de unu numerosu publicu. D. primariu alu orasiului Galati oferindu Măriei Sele, după datine, pane si sare, a pronunciatu urmatórea cuventare : Mari’a Ta! Cetatienii portului Galati, prin organulu meu, că representantu alu loru, se felicita de bun’a sosire. Cetatienii așteptau cu bucurie pe augustulu si iubitulu loru suveranii. Comercialu, Mari’a Ta, din caus’a evenimenteloru din afara, este in complecta stagnatiune ; speramu si avemu puternice garanții in intțelepciunea guvernului Măriei Tale; in patriotismulu de care suntu inspirați representantii corpuriloru legiuitóre, ca voru esi cu fericire din acésta dificila situatiune. Sa traesci, Mari’a Ta ! Sa traiasca M. S. Domn’a! M. S. Domnitoriulu a respunsu : Ye meltierescu din inima pentru felicitatiunile ce ’Mi adresati in numele primului porta alu României. Vinu cu cea mai mare plăcere in mijloculu d-vóstra, unde mi s’a făcutu totu deun’a o frumósa primire. De aci, Mari’a Sea a mersu la biseric’a Sf. Nicolae, unde s’a celebratu unu Te-Deum. Dealungulu stradeloru, poporulu adunatu aclamă trecerea Măriei Sele prin urări calduróse. De la biserica, înălțimea Lea a purcesu la cuarticulu ce se pregătise in casele dlui Dobrovici, consilieru comunalii aci Mari’a Sea a primitu autoritatile civile si totu corpulu oficerescu alu divisiei IV active. La prândiu, Mari’a Sea a binevoitii a întruni pe d. primariu alu orasiului, pe d. prefectu si alte autoritati civile, pe comandantulu divisiei si pe ceilalti siefi militari. La mesa primarulu a radicatu urmatoriulu toascu : Inchinu acestu toastu in sanatatea M. S. Domnitoriului si M. S. Dómnei. Cetatienii galatieni suntu veseli, Mari’a Ta, avendu-le in mijloculu loru si se dorescu vietia indelungata pentru prosperitatea României. Sa traiti Mari’a Vostra! Sa traiasca M. S. Domn’a ! La acestea Mari’a Sea a respunsu: Multiamescu de primirea cea mai cordiala ce adică in totu deu’a, amu gasitu in orasiulu Galati, urezu prosperitate celui mai insemnatu porta alu României si speru ca tempurile grele in care ne aflamu voru trece, si ca comercialu ’si va reluă vechiulu seu cursu. Radicu acestu paharu in sanatatea orasieniloru galatieni. Sor’a, Mari’a Sea a binevoitu a asistă la representati’a de gala la teatru italianu, data in onorea sosirei Măriei Sele. A dou’a da, la orele 9 ante-meridiane, Mari’a Sea, insocitu de d. ministru de interne, a visitatu liceulu, scól’a primara de băieți Nr. 1 si scul’a de fete Nr. 1. M. S. Domnitoriulu a avuta inalt’a bunavointta a face mai multe cestiuni eleviloru, de ale caroru respunsuri a remasu multiamitu. După aceea a visitatu spitalulu comunalu si militariu, si la or’a 12 s’a inapoiatu la cuartiru La or’a 1 M. S. Domnitoriulu a incalecatu si insocitu de d. ministru de resbelu si marele cuartiru generalii, a trecutu in revista si a primitu defileulu trupelor. Din caus a tempului celui reu, trupele erau in cuartirele loru ,si nu au esitu decâtu la darea alarmei, si intr’o jumetate ora ele erau asiediate dealungulu stradei celei mari si se compuneau din batalionulu III de venatori, regimentului de linie, 3 batalione de dorobanți, ambulantie, 2 regimente de calarasi, o baterie de artilerie si o secție artilerie teritoriala. Mari’a Sea a inspectata in deta in fiacare batalionu. Mari’a Sea a primitu visit’a dlora consuli, cari au fosta presentati de consululu rusescu, si a binevoitu a convorbi in parte cu fiacare. La or’a 6 si jumatate, Mari’a Sea a binevoitu a intruni la prândiu mai multe persone civile si militare. Sambata, la 9 ore ante-meridiane. Mari’a Sea, insociiu de d. ministru de interne, de prefectulu districtului primariulu si procurorulu tribunalului, a visitatu tribunalulu, prefectur’a si penitenciarulu. La orele 9 3/4 Mari’a Sea sosindu la gara, a fostu intempinatu de d. comandantu alu divisiei si de toti domnii oficieri superiori ai garnisónei. Cu acesta ocasiune in sal a de așteptare, i s’a presentatu oficierii flotilei. Mari’a Sea, luându diu’a buna dela comandantulu divisiei, i-a multiemitu de bun’a stare in care a gasitu trupele, aretandu Inalt’a Sea convingere ca ele ’si voru face si acum, că totu deun’a, cu sfintienie datori’a loru. La orele 10, Mari’a Sea a părăsita Galații cu trenu espresu pentru a continuă drumulu spre Focsiani; înaintea suitei in vagonu, Mari’a Sea luându de mâna pe primariu, i-a multiumitu inca odata de bun’a primire ce ’i s’a făcutu in orasiulu Galati, rugându-’lu a fi interpretulu seu pentru acesta buna primire catra toti orasienii. La orele 12/3, Mari’a Sea a sosita la Tecuci, la Bărboși a fostu intempinatu de prefecturu de Tecuci si consilierii districtului. La tóte gafele trecerea Măriei Sele a fostu aclamata, de unu mare numeru de militieni presentandu armele ; tóte gazele erau împodobite cu ghirlande si drapele iatiunale. In Tecuci, Mari’a Sea, coborindu-se din trenu, a fostu intempinatu de primariu, care oferindu-i pâne si sare, l’a felicitatu de bun’a venire ; intrandu in sal a de așteptare, Mari’a Sea a binevoitu a convorbi cu autoritatile adunate acolo. La 1234, Mari’a Sea a continuata drumulu spre Marasiesti in aclamarile caldurose ale publicului. „Timpulu.“ Redactorii respund ietoriu : Nicolau Cristea.. 370 Sciri telegrafice. Vien’a 3 Decembre. Adunarea de astadi a constitutionaliloru a primitu unanimu propunerea, conformu carei respinge statutulu proiectatu si publicatu in afacerea organisarei bancei, fara de a eschide prin acestu votu acceptarea altoru propuneri privitóre la pactulu dualisticu. Parisu 3 Decembre. Dufaure si intregu cabinetulu au demissiunatu. Parisu 4 Decembre. Mac Mahon s’a adresatu catra ducele Audiffret-Pasquier provocandulu la formarea cabinetului. Audiffret n’a primitu inca missiunea acest’a. Maresialulu a amanatu decisiunea până va respunde Audiffret definitivu. Petersburg 5 Decembre. Generali rusesci asigura ca Romani’a s'a obligata a participă la resbelu cu 52,000 osteni si 100 tunuri alaturea cu Russi’a. Armat’a de sudu dela Chisiene a primi tocm’a acum numirea oficiale: „Armat’a activa dela Dunăre.“ Budapesta 5 Decembre. Miniștri presiedinti de ambe partile au declaratu înaintea Majestatiei Sele ca negocierile loru n’au avutu nici unu succesu. Maj. Sea si-a demandatu ca trebuie sa se insuiasca a complana contrastele. Miniștri austriaci Lasser si Depretis au plecatu la Viena. Ministrulu pressedinte Tisza a fostu la amedi primitu de Maj. Lea in audientia. Berlinu 6 Decembre. Principele Bismarck a respunsu in parlamentulu imperialu la o interpelatiune a lui Richter in privinti’a urcarei vomiloru rusesei. Pre câtu tempu voiu fi la postulu acest’a nu va succede nici odata a alter á amiciti’a cea de o suta de ani cu Russi’a. Fiti convinsi ca alianti’a celoru trei imperati inca merita numele si exista inca. In privinti’acesti unei orientali noi gasimu ca problem’a nostra este a mijloci intre puteri si a localisaresbelulu. Noi vomu fi activi numai candu vomu vede pe vre-o putere noua amica periclitata, cârtile, ce aparu in Romani’a, pre lânga pretiurile cu cari se vendu acolo. Doritorii de a-si procură cârti din Romani’a, sa se adreseze numai la direcțiunea tipografiei archidiecesane in Sabiia, de unde se putu capetă in tempulu celu mai scurta si cu pretiurile de acolo, computandu-se numai agiuhp Vomu publică si unu estrasu din catalogulu cârtiloru. De presentu se afla de vendiare in tipografi’a nóstra cartile scolastice : Botanic’a si Mineralogia de „Naneanu“ si Zoologi’a de „Stefanescu.“ *** (Interpelatiune estraordinara.) Domnulu corespundinte alu nostru din Budapest’a ne face urmatórea interpelatiune : Are onorat’a redactiune cunoscintia despre aceea cum ca : 1. Culegătorii tipografiei archidiecesane făcu prea multe erori de tipărit ? 2. Corectorulu „Telegrafului“ nu lucra cu deplina atențiune la obiectulu ce se trateza; caci decumva eră cu atențiune, nu punea d. e. nu corespundinti’a din Nrulu 92, in gur’a lui Sennyel, cându este vorba de impacatiunea cu Austri’a — „Transilvani ’a“ in locu de „Translaiiani ’a“, nu o permitea nici chiaru decumva in manuscriptu eră comisu vr’unu „lapsus calami“ ceea ce nu eră ? cumca 3. Da cu socotel’a on. redactiune erorile esentiali de tipariu suntu vexatorie si desgustatorie pentru publiculu cetitoriu si pentru colaboratori ? Déca tóte acestea le cunosce si le scie, ceea ce presupunu, apoi o rogu, se binevoiésc a a face pasi la onorat’a comissiune, séu epitropie, sau cum se numesce organulu, care este chiamatu prin testamentulu fericitului Siagun’a a se ingriji de bun’a administratiune a tipografiei archidiecesane, că acelu isvoru de venitu sefia ajustatu cumsecade după recerintiele tempului de astadi, caci numai astăva pote corespunde chiamarei sele.Interpelatiunea de mai susudeca amu sei ca are cine sa ni o respunda, amu face-o si noi de câte ori vedemu cerbicasele erori cum suiidu in diu’a esirei fótei si făcu hazu de necasulu redactorului, colabor. si corectorului. In necasurile nóstre cele dese escate din circumstantie erorico-tipice refugimu la: habent sua fata.........R.) Varietati. ^ (Anunciu pentru cărturari.) Tipografi’a nóstra archidiecesana, intrandu in relatiuni cu cea mai mare librăria din Romani’a, a dlui Socecu & Comp. din Bucuresci, se afla in positiunea procură tóte Ilurs’a ile Vien’a. Din 24 Noemvre (6 Decb.) 1876. Argintu................................................... 115 50 (jiilliinu . ................. 6 07 Napoleonii d’auru (poli)............... ]023 Valut’a noua imperiale germana... 6290 Editur’a si tipariulu tipografiei archidiecesane. Concursu. Deorece in urm’a publicarei concursului in „Telegr. Rom.“ Nrii 82, 83 si 84, pentru ocuparea postului de invetiatoriu la scal’a confessionala din comun’agr. or. Bacavitiu, până la esspirarea terminului nu s’a insinuatu nici unu concurente pentru acea stațiune meritata; se publica de nou concursu cu prelungirea terminului până la 25 Novembre a. c. Emolumentele suntu: 150 fi. cuartiru, lemne si 20 ferdele bucate. Doritorii de a ocupă acésta stațiune, voru așterne la subscrisulu suplicele loru instruite in intielesulu statutului organicu, pre lânga care se face observarea: cum ca bunii cântăreți voru ave preferintia. Secarembu 7 Novembre 1876. Sabinu Piso, (2—3)___________ protopr.