Telegrafulu Romanu, 1877 (Anul 25, nr. 1-103)

1877-09-15 / nr. 73

293 20 a­­. c. se pare a fi cursa din pena oficiasa si înfrunta cu un’a obrasnicia ne mai audita pe români pentru ce nu au serbatu si ei — victoriile turciloru, numindu-i intre alte multe si formóse: „omeni prosti si triviali, cari nu suntu­­ capabili de a pricepe unic’a si adeve­­rat’a politica a dloru magiari; inimici publici ai statului; sierpi nutriti in si­­­nulu statului magiari s. a. In „Magyar Polgár“ se publica unu respunsu la articululu de mai susu, din care se vede ca ne este impossi­­bilu de a nimeri gustulu dloru magiari. Déca nu tienemu legea, e­reu de capulu­­­i nostru; daca ti enemu legea e vai de noi! Mai póte cine­va nega in fati’a atâtora fapte ca intru adeveru un’a o tendin­­­­ti’a si politic’a bilei — si acest’a e­ o coruptiune si demoralisare. Plata respunsulu: In „Magyar Polgár“ dela 20 ale­­ curentei, ’si esprima unulti dintre co­laboratorii acestei foi indignatiunea sea asupr’a acelei giursturi, ca noi „civil magiari din Clusiu, cari nu vor­­bimu in limb’a statului", nu amu de­monstrării, respective nu amu ilumi­natii la 18 a 1. c., si afirmeza ca rein­­tenti’a nóstra „aru fi urmarea unei con­spirări formali.“ E fapta aceea ca noi românii din Clusiu nu iluminaramu, documentéza despre acést’a ferestrile cele sparte a dini protopresb. gr. cath. Gavrila Papu , dara ca caus’a nedemonstrarei nóstre aru fi „odiós’a passivitate, ce numai pre la prim’a lunei nu se manifestéza“ sau indiferentismulu „(közönösség) no­stru cu privire la caus’a comuna“ sau ch­iaru „conspiratiune formale“ —ace­stea suntu neadeveruri. Ce e caus’a cea adeverata a ne­demonstratei nóstre credemu ca o va sci fara de comentariu diaristicu ori­ ce omu cu mintea sanatósa, ba abia potu crede ca afara de onorat, colaboratoriu a lui „Magyar Polgár“ s’aru mai afla si altu cine­va in patria a nóstra con­stituționala — „unde sbirii sclavagiu­­lui nu potu triumfă asupr’a natiunei libere“, — care aru fi in stare sa pre­tindă dela noi românii ca sa „publi­­camu prin valuri de lumini imbuibirea nóstra de bucuria pentru aceea ca se jertfiră la Plevn’a câte-va mii din frații noștri cei dulci, inttelegemu pe bravii luptători ai „asia-numitei“ armate ro­mâne. E de prisosu dara de-a mai spori vorb’a despre acest’a, caci ceea ce au implântatu natur’a si legile cele mai sacre ale omenimei in inimele nó­stre, aceea nu o va sugrumă mani’a dlui colaboratoru a lui „M. P.“ fire­aru ori si cine, nice legiónele de articuli agresivi ale acestei foi semioficióse. Noi ne-amu nascutu români si suntemu crescini, si a pretinde dela noi ca sa ascundemu sau ch­iaru sa abnegamu acést’a, aru fi după proverbialu 1 afinu „hori — bela dictu.“ — Nu putemu inse retacea aceea in­si­nuat­iune a dlui colaboratore, ce ataca loialitatea si onórea nóstra ci­vile, acuzându-ne ca noi românii nu suntemu capabili, sau nu voimu a pri­cepe si a respectă uniculu interesu re­spective politic’a statului magiaru si a regimului de astadi. Noi pornindu tocmai din principiulu contrariu alu acestei aserțiuni — nu demonstra ramu si nu ilumina ramu. Nu pentru­ ca după soli­ti’a nóstra politic’a statului austro­­ungurescu precum si a celoru-lalte sta­turi europene in resbelulu presentu orientalii e — neutralitatea, prin urmare interesulu si dorinti’a regimului trebuie sa fia strict’a sustienere a acestei ab­solute neutralitati. Acesta se pare a fi eflussulu aliantiei celoru trei impe­­rati, si in contr’a acestei aliantie noi nu ne putemu rescula, de­ore-ce suntemu de firm’a credintia ca pacea de care ne bucuramu e tocmai unu resultatu alu acestei aliantie. Apoi — ca sa ne spunemu adeveratu, noi nu credemu ca prin spargerea ferestriloru in Clusiu, Orade si Cassiovi’a s’aru pute sparge alianti’a celoru mai puternici trei m­o­­narchi din Europ’a, seu s’amu pute te­rorisa domnii Andrassy Bismarck si Gorciacoff Nu iluminaramu, mai incolo, pen­tru ca provocarea spre demonstratiune veni dela unu „comitetu arangiatoriu“, ier noi nu amu uitatu inca ca d-lu ministru reg. ungurescu dela interne opri abia de vre-o câte-va septemani tóte comi­tetele, ce arangiaza manifestatiuni pentru una sau alta parte beligeranta din orienta — „necorespund intare positiunei de neu­tralitate ce a luatu regimulu nostru in ce­­stiunea acést’a.“ Credu dara ca tocmai amploiatii de statu si funcționarii po­lit­ici, asupr’a carora-si versa d-lu co­­laborante mai tare veninulu numindu-i, „sterpi nutriti in sim­lu statului ma­giara“ au in prim’a­linia chiamarea si detorm­ti’a de a inplini ordinatiunea inaltului ministeriu. Déca au gresitu ei in chiamarea loru, ei bine, cera d-lu colaboratoru pedepsirea loru — dara pe fatla (precum de patenta si nume­­sce inimiciti’a loru catra patria), va sa­dica, prin cercetare disciplinara, nu subsepe prin articuli dinaristici pe colegii sei in oficiu, caci si elu se nutresce in sinulu întregului poporu alu patriei, subinttelegendu-se aici si acei civi, care nu vorbescu in limb’a statului, dara la dâri de totu soiulu platescu si ei intraceea­si mesura. — Ce ne privesce pe noi cestialalti „tri­viali,“ binevoesca d-lu colaborante a nu se altera preste mesura, caci iata noi togmai „din firulu istoriei“ si a­­nume din intemplarea cu Manasses*) din Lovatu invetiaramu ca nu e opor­tunii si laudaveru de a se prea grăbi cu demonstrați­unile. — Fia dintraltele liniscitu d­lu colaborantu, ni vomu indreptu gresial’a si togmai déca vomu ilumina si noi ulteriorminte — la tem­­pulu seu! — Până atunci sa nu ne maniumu unulu pe altulu pentru o atare mica gresiala, ci „sa ostenimu si sa luptamu precum o facuramu de un’a mila de ani pentru inbunatarea sortii acestei patrii.“ Ei, dar’ nu prin iluminări esteriore, cari după mode­­st’a mea perere prea putinu ajuta sortii acelui „poporu ce s’a adusu la atât’a nepăsare câtra sortea patriei.“ Sa ne luminamu si sa ne curatiemu in sufletulu si anim’a nóstra, ca sa devenimu capabili de a privi de frati pe acelu poporu, care inante de acést’a cu trei secuti — precându prindeau pă­gânii de turci pe unu conte Szapary s. c. 1. la plugu — sangera solidar­­minte aparându marginile patriei in con­tr’a invasiuniloru barbare. Atunci voi ilumina si eu — in duplu! Unulu pentru toti. Brasiovu, 8 Septemvre 1877. In semptamân’a acést’a s’au in­­templatu in Brasiovu, respective in co­mitatulu Brasiovului dóue alegeri de­­stulu de însemnate, cari credu ca merita a fi cunoscute si publicului în­depărtării. Un’a a fostu politica, sora a dou’a bisericésca. In 5/17 Septemvre a. c. s’au in­­templatu in totu comitatulu alegerile pentru adunarea comitatensa. Spre sco­­pulu acest’a comitatulu a fostu impar­­­titu in 5 cercuri electorale cu 5 cer­curi de alegere: in Brasiovu, Besnovu, Helchiu, Feldiore a si Satulungu. Cer­­culu Brasiovului a fostu impartitu in 5 sub cercuri electorale. Representanti’a comitatensa consta din 166 deputați, si adeca 83 virilisti, iéra 83 alesi. Din cei 83 alesi după proporti’a alegato­­riloru 48 se vinu pe Brasiovu, iéra 35 pe ceealalta parte a comitatului. Mai toti virilistii suntu brasioveni; de ase­a­ Manasses e pungasiulu, care făcu pe Clusieni in frunte cu notariulu comită­­ tensu Hori Béla a crede ca vine din Sibe­­ri’a unde a lasatu pe poetulu Petőfi viu in prinsare rusésca. Pe basca acestei sch­i fu apoi pungasiulu purtatu in triumfu si trac­­tatu domnesce prin Clusiu, precându in fine esi la lumina, ca e unu etalau de clas’a prima, care numai de una­ di scapă din tem­­niti’a Gerlii. Traducatorulu­­menea majoritatea celoru aleși este din brasioveni, asta dara mai tóta re­­presentanti’a comitatului o formeza Brasiovulu. Românii după legea cea vitrega municipala numai in cerculu Saceleloru (Satulungu) si in subcerculu Brasiovului Sch­eiu suntu in majoritate; in celelalte cercuri suntu in minoritate. In cerculu Saceleloru, de­si românii au fostu in majoritate, totuși ei s’au aretatu drepți si generoși si au alesu după proporti’a alegatoriloru 4 unguri si 6 români, pre cându o parte din un­guri voiu sa alega numai unguri. Ca românii s’au aretatu la acésta alegere generoși, a recunoscutu publice insusi­u pressedintele unguru alu comisiunei de­­ alegere. Românii aleși in acestu cercu s­i suntu : Radu I’ope’a, Ieremi’a Verzea, j­i Alexie Verzea, Octavianu Sorescu, Voicu j Rosculetiu si Dimitrie Gh­imbasianu. In subcerculu Brasiovului Schein I au fostu aleși 8 români si anume: Ni­­­­colae Strevoiu, George Strimbu, Ludo­­­­vicu Romanu, Dr. I. Mesiota, I. P. Po­­poviciu, Iosifu Popu, Ioanu Lengeri si Ioanu Pedure. In subcerculu Brasiovului Blumân’a, unde românii făcu o tertialitate din ale­gatori, iéra sasii si ungurii alte 2 ter­­tialitati. din nepasarea si neglijenti’a româniloru si a sasiloru s’au alesu 7 unguri si 1 germanu. Ungurii au fostu aci atâtu de generoși, incâtu n’au alesu nici unu românu, pre­cându subcer­ I culu Scheiu, unde ei făcu numai a­­ diecea parte din alegatori, pretindeau ca sa se alega si unu unguru. După naționalitate deputații aleși suntu: 58 germani, 14 români si 11 unguri. Majoritatea virilistiloru inca ■ suntu germani. Dintre români suntu 8 virilisti. A dou’a alegere s’a intemplatu Marti in 6/18 Septemvre a. c. la bise­­­­ric’a Sf. Nicolae din Brasiovu din par­­­­tea cercului X-lea preotiescu pentru­­ congresulu nostru nationalu bisericescu. La 11 ore a. m. preoții din 6 proto­popiate, adeca alu Brasiovului I, alu­i Brasiovului II, alu Treiscaîmeloru, alu I Heghigului, alu Palosiului si alu Co­­halmului erau adunați in numeru de 48 spre scopulu alegerei. Multi dintre preoți nu s’au presentatu, cu deosebire cei din depărtare mai mare, și anume cei din protopopiatulu Cohalmului. După seversirea s. liturgii cu chie­­marea duh­ului sântu si după deschi­derea sinodului de alegere preoții se constituiru alegendu-si 2 barbari de Încredere si unu notariu. Dlu comisariu consistorialu par. protop. Iosifu Baracu intrelegendu ca este luatu in combi­nare de a fi alesu, recede dela presi­­diu, si se alege ca presiedinte ad-h­oc par. Radu Pope­a. După ridicarea sie­­dintiei pe 5 minute spre consultare si după redeschiderea siedintiei se pur­cede la alegere si se alege prin vo­tare publica nominala cu unanimitate de voturi par. protop. alu Brasiovului Iosifu Baracu de deputatu preotiescu pentru congresulu nostru nationalu bi­sericescu pe unu periodu nou de trei ani, cu ceea si edinti­ a se încheia­ energicu. Pavelu Dimitrievici Satov e oficeru dela anulu 1843 si dela 1859 generalu. Educatiunea militară si-o primi in academi­a militară imperiala, si de­corați­unile precum si aransamentele din urma si le câștigă in urm’a dis­­tingeriloru­sele pe câmpuri de barae. Numele lui e populara cu deosebire dincolo de Caucaz. *** Respunsu prompții. — înaintea judelui de Boystreet din New York a fostu adusu unu vagabondu care avea o barba forte mare si negra. Arun­­cându judele o privire prin acte, se adresa câtra vagabundu cu cuvintele: „Deducendu din tóte acestea, consti­­inti’a d-tale treb­ue sa fie asta de nea­gra, ca si barb’a ce ai.“ „Bine“ re­plica vagabundulu, „déca constiinti’a se determina după barba, nu ai nici constiintia. j Continuarea con­tribuiriloru de bani pentru ostasii români răniți din Romani’a. (Colect’a XVII.) Dela dlu Gavriilu Cosm’a din Be­­iusiu 18 fi. Dela dlu Andreiu Mecianu din Siomcut’a 10 fi. de totu: 28 fi. Transportulu sumei din colect’a XVI publicata in nr. 72 alu „Telegr. Rom.“ cu: 2795 lei 50 bani, 1972 fl. 45 cr. Sum’a totala: 2795 lei 50 bani 2000 fl. 45 cr. (Va urma.) Sibiiu 14/26 Septemvre 1877. ludit’a Macellariu colectanta. V­a­r­i­e­t­a­ti. Dela societatea academica din Bucuresci aflamu pe cale telegrafica ca alalta­ieri s’au alesu membrii onorari ai societatiei: N. Pope’a, Ioanu Puscariu, si Dr. Silasi, iar’ membrii corespon­denți : Popescu, V. Români, Boiu, Dr. Mesiota si A. Densusianu. Unii transilvaneni intre răniții­­ dela Pleura.....'Corespondintele dela „L’orient“ spune ca intre usiorii ră­nirii dela Plevn’a din 11 Septemvre, se afla si sublocotenentulu Stanciu din Vistea. * *** Generalulu Zotov, siefulu statu­lui majora alu armatei ruso-române de Vest, a cărei comandante suprema e M. S Domnitoriulu Carolu, după diarulu „Rusky Mir“ se bucura in cer­curile militarie de o prea buna repu­­tatiune, fiindu generalu resboinicu si Continuarea con­tribuiriloru de obiecte pentru ostasii români răniți din Romani’a. (Prin dlu b­randu Ioanu Cleja din Bosti’a). An’a I. Popp’a 5 coti pândia, 2 cămeși; Sor’a Stanciu Alboiu 1 camesia ; Mari’a S. Siantea o bucata pândia, 1 stergariu; Mari’a D. Siantea o bucata pândia; Flore St. Coc’a o camasia, unu lepedeu; Mari’a Cluje unu valii si 10 coti pândia, o camasia si 1 ismene; Paraschiv’a N. Bobesiu o camasia; An’a M. Constandinescu o bucata pândia, o camasia; Mari’a I Constandinescu o bucata pândia, unu lepedeu, 1 ismene; An’a B. Bretilescu unu valu pândia, o camasia; Mari’a I. Halmaciu o bucata pândia, unu lepedeu; Ioan’a lord. Cleje unu valu pândia, o camasia, 11/1 dg. scaune; An’a Costea unu valu pândia, o camesia; Mari’a I. lord. Cleje unu valu pândia, o camesia, unu stergariu; Lin’a Istrate unu valu pândia, o came­sia, unu stergariu; Mari’a V. Clójo unu valu pândia; Madalin’a I. Bretilescu unu valu pândia, 1 ismene; An’a T. Buc’a o bucata pândia, unu lepedeu; An’a I. Halmaciu o bucata pândia, o camesia; I Dobr’a I. Vasiiu o buc. pân­dia; An’a Sierbanu Mohora o buc. pân­dia ; An’a N. V. Patareu o buc. pândia; Mari’a I. Muntenasiu o camesia, 18 dg. scaune; Mari’a I. Maniu 5 coti pândia; An’a S. Bobesiu 6 coti pândia, o ca­mesia; Mari’a C. Halmaciu unu valu pândia, unu lepedeu; Mari’a I. Breti­lescu unu valu pândia, o camesia, unu stergariu; An’a I. Patareu o bucata pândia, unu lepedeu; Mari’a N. Mohora o bucata pândia; Susan’a Halmaciu o bucata pândia; Mari’a St. Leu o bucata pândia; Mari’a Ilie Coc’a o bucata pândia; Dobriti’a Brezilescu unu valu si o bucata pândia, 1 ismene; Mari’a Stoi’a Patareu unu valu pândia, unu stergariu; Dobriti’a I. Siantea o ca­mesia ; An’a M. Hansea 5 coti pândia; An’a S. Bobeic’a 2 buc. pândia, 1 ismene; Mari’a N. Cleje 10 coti pândia, o ca­mesia, 1 ismene; Dobr’a I. Rotariu unu lepedeu; Mari’a S. Constandinescu unu valu pândia ; Ravec’a I. Aritonu o ca­mesia, unu stergariu; Paraschiv’a M.

Next