Telegrafulu Romanu, 1877 (Anul 25, nr. 1-103)
1877-09-15 / nr. 73
293 20 a. c. se pare a fi cursa din pena oficiasa si înfrunta cu un’a obrasnicia ne mai audita pe români pentru ce nu au serbatu si ei — victoriile turciloru, numindu-i intre alte multe si formóse: „omeni prosti si triviali, cari nu suntu capabili de a pricepe unic’a si adeverat’a politica a dloru magiari; inimici publici ai statului; sierpi nutriti in sinulu statului magiari s. a. In „Magyar Polgár“ se publica unu respunsu la articululu de mai susu, din care se vede ca ne este impossibilu de a nimeri gustulu dloru magiari. Déca nu tienemu legea, ereu de capului nostru; daca ti enemu legea e vai de noi! Mai póte cineva nega in fati’a atâtora fapte ca intru adeveru un’a o tendinti’a si politic’a bilei — si acest’a e o coruptiune si demoralisare. Plata respunsulu: In „Magyar Polgár“ dela 20 ale curentei, ’si esprima unulti dintre colaboratorii acestei foi indignatiunea sea asupr’a acelei giursturi, ca noi „civil magiari din Clusiu, cari nu vorbimu in limb’a statului", nu amu demonstrării, respective nu amu iluminatii la 18 a 1. c., si afirmeza ca reintenti’a nóstra „aru fi urmarea unei conspirări formali.“ E fapta aceea ca noi românii din Clusiu nu iluminaramu, documentéza despre acést’a ferestrile cele sparte a dini protopresb. gr. cath. Gavrila Papu , dara ca caus’a nedemonstrarei nóstre aru fi „odiós’a passivitate, ce numai pre la prim’a lunei nu se manifestéza“ sau indiferentismulu „(közönösség) nostru cu privire la caus’a comuna“ sau chiaru „conspiratiune formale“ —acestea suntu neadeveruri. Ce e caus’a cea adeverata a nedemonstratei nóstre credemu ca o va sci fara de comentariu diaristicu ori ce omu cu mintea sanatósa, ba abia potu crede ca afara de onorat, colaboratoriu a lui „Magyar Polgár“ s’aru mai afla si altu cineva in patria a nóstra constituționala — „unde sbirii sclavagiului nu potu triumfă asupr’a natiunei libere“, — care aru fi in stare sa pretindă dela noi românii ca sa „publicamu prin valuri de lumini imbuibirea nóstra de bucuria pentru aceea ca se jertfiră la Plevn’a câte-va mii din frații noștri cei dulci, inttelegemu pe bravii luptători ai „asia-numitei“ armate române. E de prisosu dara de-a mai spori vorb’a despre acest’a, caci ceea ce au implântatu natur’a si legile cele mai sacre ale omenimei in inimele nóstre, aceea nu o va sugrumă mani’a dlui colaboratoru a lui „M. P.“ firearu ori si cine, nice legiónele de articuli agresivi ale acestei foi semioficióse. Noi ne-amu nascutu români si suntemu crescini, si a pretinde dela noi ca sa ascundemu sau chiaru sa abnegamu acést’a, aru fi după proverbialu 1 afinu „hori — bela dictu.“ — Nu putemu inse retacea aceea insinuatiune a dlui colaboratore, ce ataca loialitatea si onórea nóstra civile, acuzându-ne ca noi românii nu suntemu capabili, sau nu voimu a pricepe si a respectă uniculu interesu respective politic’a statului magiaru si a regimului de astadi. Noi pornindu tocmai din principiulu contrariu alu acestei aserțiuni — nu demonstra ramu si nu ilumina ramu. Nu pentru ca după soliti’a nóstra politic’a statului austroungurescu precum si a celoru-lalte staturi europene in resbelulu presentu orientalii e — neutralitatea, prin urmare interesulu si dorinti’a regimului trebuie sa fia strict’a sustienere a acestei absolute neutralitati. Acesta se pare a fi eflussulu aliantiei celoru trei imperati, si in contr’a acestei aliantie noi nu ne putemu rescula, deore-ce suntemu de firm’a credintia ca pacea de care ne bucuramu e tocmai unu resultatu alu acestei aliantie. Apoi — ca sa ne spunemu adeveratu, noi nu credemu ca prin spargerea ferestriloru in Clusiu, Orade si Cassiovi’a s’aru pute sparge alianti’a celoru mai puternici trei monarchi din Europ’a, seu s’amu pute terorisa domnii Andrassy Bismarck si Gorciacoff Nu iluminaramu, mai incolo, pentru ca provocarea spre demonstratiune veni dela unu „comitetu arangiatoriu“, ier noi nu amu uitatu inca ca d-lu ministru reg. ungurescu dela interne opri abia de vre-o câte-va septemani tóte comitetele, ce arangiaza manifestatiuni pentru una sau alta parte beligeranta din orienta — „necorespund intare positiunei de neutralitate ce a luatu regimulu nostru in cestiunea acést’a.“ Credu dara ca tocmai amploiatii de statu si funcționarii politici, asupr’a carora-si versa d-lu colaborante mai tare veninulu numindu-i, „sterpi nutriti in simlu statului magiara“ au in prim’alinia chiamarea si detormti’a de a inplini ordinatiunea inaltului ministeriu. Déca au gresitu ei in chiamarea loru, ei bine, cera d-lu colaboratoru pedepsirea loru — dara pe fatla (precum de patenta si numesce inimiciti’a loru catra patria), va sadica, prin cercetare disciplinara, nu subsepe prin articuli dinaristici pe colegii sei in oficiu, caci si elu se nutresce in sinulu întregului poporu alu patriei, subinttelegendu-se aici si acei civi, care nu vorbescu in limb’a statului, dara la dâri de totu soiulu platescu si ei intraceeasi mesura. — Ce ne privesce pe noi cestialalti „triviali,“ binevoesca d-lu colaborante a nu se altera preste mesura, caci iata noi togmai „din firulu istoriei“ si anume din intemplarea cu Manasses*) din Lovatu invetiaramu ca nu e oportunii si laudaveru de a se prea grăbi cu demonstrațiunile. — Fia dintraltele liniscitu dlu colaborantu, ni vomu indreptu gresial’a si togmai déca vomu ilumina si noi ulteriorminte — la tempulu seu! — Până atunci sa nu ne maniumu unulu pe altulu pentru o atare mica gresiala, ci „sa ostenimu si sa luptamu precum o facuramu de un’a mila de ani pentru inbunatarea sortii acestei patrii.“ Ei, dar’ nu prin iluminări esteriore, cari după modest’a mea perere prea putinu ajuta sortii acelui „poporu ce s’a adusu la atât’a nepăsare câtra sortea patriei.“ Sa ne luminamu si sa ne curatiemu in sufletulu si anim’a nóstra, ca sa devenimu capabili de a privi de frati pe acelu poporu, care inante de acést’a cu trei secuti — precându prindeau păgânii de turci pe unu conte Szapary s. c. 1. la plugu — sangera solidarminte aparându marginile patriei in contr’a invasiuniloru barbare. Atunci voi ilumina si eu — in duplu! Unulu pentru toti. Brasiovu, 8 Septemvre 1877. In semptamân’a acést’a s’au intemplatu in Brasiovu, respective in comitatulu Brasiovului dóue alegeri destulu de însemnate, cari credu ca merita a fi cunoscute si publicului îndepărtării. Un’a a fostu politica, sora a dou’a bisericésca. In 5/17 Septemvre a. c. s’au intemplatu in totu comitatulu alegerile pentru adunarea comitatensa. Spre scopulu acest’a comitatulu a fostu impartitu in 5 cercuri electorale cu 5 cercuri de alegere: in Brasiovu, Besnovu, Helchiu, Feldiore a si Satulungu. Cerculu Brasiovului a fostu impartitu in 5 sub cercuri electorale. Representanti’a comitatensa consta din 166 deputați, si adeca 83 virilisti, iéra 83 alesi. Din cei 83 alesi după proporti’a alegatoriloru 48 se vinu pe Brasiovu, iéra 35 pe ceealalta parte a comitatului. Mai toti virilistii suntu brasioveni; de asea Manasses e pungasiulu, care făcu pe Clusieni in frunte cu notariulu comită tensu Hori Béla a crede ca vine din Siberi’a unde a lasatu pe poetulu Petőfi viu in prinsare rusésca. Pe basca acestei schi fu apoi pungasiulu purtatu in triumfu si tractatu domnesce prin Clusiu, precându in fine esi la lumina, ca e unu etalau de clas’a prima, care numai de una di scapă din temniti’a Gerlii. Traducatorulumenea majoritatea celoru aleși este din brasioveni, asta dara mai tóta representanti’a comitatului o formeza Brasiovulu. Românii după legea cea vitrega municipala numai in cerculu Saceleloru (Satulungu) si in subcerculu Brasiovului Scheiu suntu in majoritate; in celelalte cercuri suntu in minoritate. In cerculu Saceleloru, desi românii au fostu in majoritate, totuși ei s’au aretatu drepți si generoși si au alesu după proporti’a alegatoriloru 4 unguri si 6 români, pre cându o parte din unguri voiu sa alega numai unguri. Ca românii s’au aretatu la acésta alegere generoși, a recunoscutu publice insusiu pressedintele unguru alu comisiunei de alegere. Românii aleși in acestu cercu si suntu : Radu I’ope’a, Ieremi’a Verzea, ji Alexie Verzea, Octavianu Sorescu, Voicu j Rosculetiu si Dimitrie Ghimbasianu. In subcerculu Brasiovului Schein I au fostu aleși 8 români si anume: Nicolae Strevoiu, George Strimbu, Ludovicu Romanu, Dr. I. Mesiota, I. P. Popoviciu, Iosifu Popu, Ioanu Lengeri si Ioanu Pedure. In subcerculu Brasiovului Blumân’a, unde românii făcu o tertialitate din alegatori, iéra sasii si ungurii alte 2 tertialitati. din nepasarea si neglijenti’a româniloru si a sasiloru s’au alesu 7 unguri si 1 germanu. Ungurii au fostu aci atâtu de generoși, incâtu n’au alesu nici unu românu, precându subcer I culu Scheiu, unde ei făcu numai a diecea parte din alegatori, pretindeau ca sa se alega si unu unguru. După naționalitate deputații aleși suntu: 58 germani, 14 români si 11 unguri. Majoritatea virilistiloru inca ■ suntu germani. Dintre români suntu 8 virilisti. A dou’a alegere s’a intemplatu Marti in 6/18 Septemvre a. c. la biseric’a Sf. Nicolae din Brasiovu din partea cercului X-lea preotiescu pentru congresulu nostru nationalu bisericescu. La 11 ore a. m. preoții din 6 protopopiate, adeca alu Brasiovului I, alui Brasiovului II, alu Treiscaîmeloru, alu I Heghigului, alu Palosiului si alu Cohalmului erau adunați in numeru de 48 spre scopulu alegerei. Multi dintre preoți nu s’au presentatu, cu deosebire cei din depărtare mai mare, și anume cei din protopopiatulu Cohalmului. După seversirea s. liturgii cu chiemarea duhului sântu si după deschiderea sinodului de alegere preoții se constituiru alegendu-si 2 barbari de Încredere si unu notariu. Dlu comisariu consistorialu par. protop. Iosifu Baracu intrelegendu ca este luatu in combinare de a fi alesu, recede dela presidiu, si se alege ca presiedinte ad-hoc par. Radu Popea. După ridicarea siedintiei pe 5 minute spre consultare si după redeschiderea siedintiei se purcede la alegere si se alege prin votare publica nominala cu unanimitate de voturi par. protop. alu Brasiovului Iosifu Baracu de deputatu preotiescu pentru congresulu nostru nationalu bisericescu pe unu periodu nou de trei ani, cu ceea si edinti a se încheia energicu. Pavelu Dimitrievici Satov e oficeru dela anulu 1843 si dela 1859 generalu. Educatiunea militară si-o primi in academia militară imperiala, si decorațiunile precum si aransamentele din urma si le câștigă in urm’a distingerilorusele pe câmpuri de barae. Numele lui e populara cu deosebire dincolo de Caucaz. *** Respunsu prompții. — înaintea judelui de Boystreet din New York a fostu adusu unu vagabondu care avea o barba forte mare si negra. Aruncându judele o privire prin acte, se adresa câtra vagabundu cu cuvintele: „Deducendu din tóte acestea, constiinti’a d-tale trebue sa fie asta de neagra, ca si barb’a ce ai.“ „Bine“ replica vagabundulu, „déca constiinti’a se determina după barba, nu ai nici constiintia. j Continuarea contribuiriloru de bani pentru ostasii români răniți din Romani’a. (Colect’a XVII.) Dela dlu Gavriilu Cosm’a din Beiusiu 18 fi. Dela dlu Andreiu Mecianu din Siomcut’a 10 fi. de totu: 28 fi. Transportulu sumei din colect’a XVI publicata in nr. 72 alu „Telegr. Rom.“ cu: 2795 lei 50 bani, 1972 fl. 45 cr. Sum’a totala: 2795 lei 50 bani 2000 fl. 45 cr. (Va urma.) Sibiiu 14/26 Septemvre 1877. ludit’a Macellariu colectanta. Varietati. Dela societatea academica din Bucuresci aflamu pe cale telegrafica ca alaltaieri s’au alesu membrii onorari ai societatiei: N. Pope’a, Ioanu Puscariu, si Dr. Silasi, iar’ membrii corespondenți : Popescu, V. Români, Boiu, Dr. Mesiota si A. Densusianu. Unii transilvaneni intre răniții dela Pleura.....'Corespondintele dela „L’orient“ spune ca intre usiorii rănirii dela Plevn’a din 11 Septemvre, se afla si sublocotenentulu Stanciu din Vistea. * *** Generalulu Zotov, siefulu statului majora alu armatei ruso-române de Vest, a cărei comandante suprema e M. S Domnitoriulu Carolu, după diarulu „Rusky Mir“ se bucura in cercurile militarie de o prea buna reputatiune, fiindu generalu resboinicu si Continuarea contribuiriloru de obiecte pentru ostasii români răniți din Romani’a. (Prin dlu brandu Ioanu Cleja din Bosti’a). An’a I. Popp’a 5 coti pândia, 2 cămeși; Sor’a Stanciu Alboiu 1 camesia ; Mari’a S. Siantea o bucata pândia, 1 stergariu; Mari’a D. Siantea o bucata pândia; Flore St. Coc’a o camasia, unu lepedeu; Mari’a Cluje unu valii si 10 coti pândia, o camasia si 1 ismene; Paraschiv’a N. Bobesiu o camasia; An’a M. Constandinescu o bucata pândia, o camasia; Mari’a I Constandinescu o bucata pândia, unu lepedeu, 1 ismene; An’a B. Bretilescu unu valu pândia, o camasia; Mari’a I. Halmaciu o bucata pândia, unu lepedeu; Ioan’a lord. Cleje unu valu pândia, o camasia, 11/1 dg. scaune; An’a Costea unu valu pândia, o camesia; Mari’a I. lord. Cleje unu valu pândia, o camesia, unu stergariu; Lin’a Istrate unu valu pândia, o camesia, unu stergariu; Mari’a V. Clójo unu valu pândia; Madalin’a I. Bretilescu unu valu pândia, 1 ismene; An’a T. Buc’a o bucata pândia, unu lepedeu; An’a I. Halmaciu o bucata pândia, o camesia; I Dobr’a I. Vasiiu o buc. pândia; An’a Sierbanu Mohora o buc. pândia ; An’a N. V. Patareu o buc. pândia; Mari’a I. Muntenasiu o camesia, 18 dg. scaune; Mari’a I. Maniu 5 coti pândia; An’a S. Bobesiu 6 coti pândia, o camesia; Mari’a C. Halmaciu unu valu pândia, unu lepedeu; Mari’a I. Bretilescu unu valu pândia, o camesia, unu stergariu; An’a I. Patareu o bucata pândia, unu lepedeu; Mari’a N. Mohora o bucata pândia; Susan’a Halmaciu o bucata pândia; Mari’a St. Leu o bucata pândia; Mari’a Ilie Coc’a o bucata pândia; Dobriti’a Brezilescu unu valu si o bucata pândia, 1 ismene; Mari’a Stoi’a Patareu unu valu pândia, unu stergariu; Dobriti’a I. Siantea o camesia ; An’a M. Hansea 5 coti pândia; An’a S. Bobeic’a 2 buc. pândia, 1 ismene; Mari’a N. Cleje 10 coti pândia, o camesia, 1 ismene; Dobr’a I. Rotariu unu lepedeu; Mari’a S. Constandinescu unu valu pândia ; Ravec’a I. Aritonu o camesia, unu stergariu; Paraschiv’a M.