Telegraful Roman, 1879 (Anul 27, nr. 1-152)

1879-07-24 / nr. 85

334 TELEGRAFUL ROMAN, c­are, este bine a se limpedi situați­unea anormală a unor membrii cari se numără între membrii efectivi ai academiei fără ca să fie în realitate. E vorba pentru d-ni cari au fost chiemați în comisiunea literară din­­ 1867, și anume d-nii C. A. Rosetti, Gonata Andrei Mocioni, care nici­o­­dată n’au luat parte, nici în comisiu­nea literară, nici în societatea acade­mică și din care unii au declarat chiar că nu primesc și că demisionează. A­­ceastă împregiurare face că secțiunea respectivă se vede în situațiunea su­­părăcioasă de­ a nu se pute complecta conform cu statutele, și de­ aceea cere a se declara vacante fotoliurile lor. D. Babeș zice că condițiunea d-lui Mocioni este ceva mai diferită decât a celorlalți 2 membri, fiind­că d-lui,­­ deși nu a venit, dară a declarat că primesce și numai causa mortibilității îl împedeca de-a veni. D. Laurian­­ juiie că societatea a­­cademică admisese în principiu ca să primească demisiunile membrilor cari se retrag și să numească pe alți în loc. Astfel în urma decisiunilor pri­mite de la unii, ea a proces la alege­rea altora. De curând însă în sesiu­nea aceasta s’a admis o altă teorie: că membrii cari au figurat odată nu sunt dimisionabili și astfel s’a invitat a reveni toți acei demisionați. Acum dacă s’ar admite propunerea d-lui Hașdeu, d-lui crede că s’ar face o contrazicere. D. Ștefănescu fice că în adevăr s’au chemat membrii demisionați, dară atrage atențiunea societăței că d. Ro­setti nu s’a considerat nici odată ca membru, ci din contră totdeauna a declarat că refusă de-a h­­eară despre d. Gonata crede că nici trebuie să se urmeze discuțiune, fiind­că acest d-n nici nu a venit vre­o­dată pe aici și nici nu scie să fie vre­o­ declarațiune că primesce. D. Sion se referă la cele ce a dus și în ședința precedentă că adecă a­­cademia nu trebue să numere între membrii săi decât pe acei cari au lu­at parte în societatea academică după­­ ce s’a constituit, dar nu și pe aceia cari au fost invitați a lua parte în comisiunea ce a precedat societatea academică, dară nu au voit să pri­mească și nici au voit să scrie. De aceea crede că este logic a se declara vacante fotoliurile menționate de d. Hașdeu. Adunarea consultată, decide a se trata posițiunea fie­căruia membru în parte. De­ aceea, considerând argumen­tele aduse în discuțiune despre posi­țiunea d-lui C. A. Rosetti, declară fo­toliul seu vacant. După aceasta urmând discuțiunea capul teu muiere, de nu mă lași se dorm, ce mai vrei?“ împărăteasa atunci îi răspunde: Ah! doamne împărate fie-ți milă și de fata cântăreață de pe mare, că am vi­sat, că e fată de împărat și a fost mândră dar tatăl seu a blestemat’o ca să fie jumătate peste și așa s’a fă­cut!“ „Las să fie așa“ răspunse mâ­nios împăratul „că tatăl seu prea fălos s’a ținut cu ea pentru că a fost fru­moasă!“ împăratul se întoarse pe altă lăture ca se doarmă mai departe. Dar împărăteasa ca toate muie­rile, când vreau să treacă prin min­tea bărbaților îl sărută și’l mai rugă. Fie’ți milă și de ea, că ea nu’i de vină dacă a blestemat-o tatăl seu ! Și atunci împăratul s’a îmmuiat și a răs­puns: „Se scie fata cântăreață de mare, cum nu scie, că și eu am bles­temat-o pentru tatăl seu, că atâta are să remână jumătate pesce pănă îneacă 100 de voinici, ce vreau se treacă în țara mea. 99 de inși a înecat în mare, și mai are se înece pe unul ca să înn­și despre posițiunea d-lui Gonata și avându-se în vedere propunerea d-lui Alesandrescu Ureche la cuprinderea d-lui Gonata fiind trecut între mem­brii onorari ai academiei încă din 1870, propun trecerea la ordinea dilei. A­­dunarea o admite cu conclusiunea de-a nu se considera între membrii actuali ai academiei. D. Odobescu enumărând lista ge­nerală a membrilor, constată că sec­țiunea istorică singură fiind completă cu 12 membri după statute, secțiunea literară urmează a se completa prin alegerea unui singur membru, fară cea de știință prin alegerea a șase membri; după aceasta propune ca a­­dunarea să proceadă la alegeri. D. Ionescu cere ca mai înainte de toate delegațiunea actuală să se de­clare ca oficiu provisor al academiei, pănă se va face alegerea ei conform cu statutele. D. Roman crede că nu e necesi­tate de-o asemenea declarațiune fiindcă după usul și tradițiunile rămase încă dela societatea academică, delegațiu­nea a purtat sarcina sa pănă la re­­înoirea alegerei. D. Babeș crede că mai ântâiu de toate trebue a se face și a se vota re­gulamentele necesare pentru aplicarea nouălor statute; fară pănă atunci de­legațiunea să stea la locul seu. Rela­tiv la completarea secțiunilor însă d-lui crede că chiar după statutele votate, alegerea de noui membri trebue să se facă în sesiune generală. D. Odobescu răspunde că din mo­mentul votării statutelor, adunarea s’a constituit și trebue să lucreze ca în sesiune generală, căci ne mai putân­­du-se țină altă sesiune în anul acesta, acum trebue ca să se termine toate lucrările indicate în programa de mai sus. De­ aceea crede că academia să se completeze conform cu legea. I_f. OUGI cHI chora:­­ « se considera propunerea făcută de dl Ionescu, înainte de toate trebue să se reguleze situațiunea delegațiunei pen­tru ca să se poată conduce desbate­­rile, pentru care crede că să se de­clare ca delegațiunea actuală sâ’și poarte provisor sarcina până la ae­­gerea ei regulată. D. Fătu susține a se da priori­tate votării regulamentelor. D. Urechiă observă că se confund trei propuneri: alegerea delegațiunei, completarea secțiunilor și lucrarea re­gulamentelor. Trebue a se lua pe rând. Crede că alegerea delegațiunei de se va face acum sau mai târziu nu îm­­pedecă nici facerea regulamentelor când vor fi gata, nici alegerea de noi membri, când secțiunile vor veni cu propuneri, plinească suta și atunci va fi iară fată frumoasă!“ După aceste împăratul și îm­pără­­teasa adormită, eară Petru de sub troacă, a început a se îngriji, ce se facă, ca se nu’l înece fata de mare. Când a început a se revărsa de Ziori, împăratul s’a sculat și a dat arcul și săgețile, și a plecat eară la venit, eară împărăteasa a scos de sub troacă pe Petru, ’i-a dat 3 pene de păun din căciula împăratului corbilor, și ’i-a dat și petri scumpe. Petru mulțămind s’a reîntors cald acasă. (Va urma). D. Laurian zice că nu vede ur­gență în completarea secțiunilor. Ale­gerile se pot face și mai tânziu, e bine a se lăsa timp de consultațiune. Cu numărul membrilor presenți se pot lucra și se pot esecuta toate lucrările preveȘute în programă. Alegerea dele­gațiunei nu se poate face pănă nu va veni raportul comisiunei despre admi­nistrarea finanțiară; astfel s’a făcut totdea­una, și e bine a se țină norma aceasta care e cea mai logică. Altfel ori­ce lucrare de programă poate a se pune la ordinea Z^£e i fără nici un in­convenient. După aceste discuțiuni se pune la vot confirmarea delegațiunei actuale în mod provisor pănă la o decisiune ulterioară și se admite cu unanimitate. D. președinte invită secțiunile res­pective ca să se consulte despre ale­gerea noilor membri cu care trebue să se completeze și să vie cu propu­nerile lor în ședința plenară conform cu statutele. Ședința se ridică la 113/4 oare. Președinte: loan Ghica. Secretar ad-hoc, G. S­i­o­n. * (Cinci domnișoare) din in­stitutul normal din Bucuresci, și anume: Maria și Florica Sion, d-șoarele Ba­­rieta și Maria Lupașcu și d-șoara M. Zah­arescu, care au trecut deja cu suc­ces esamenele generale de liceu, se pre­pară — precum află „Renascerea“ — pentru a depune bacalaureatul în se­siunea viitoare din Septemvre,­­prin alegeri de noi membrii, cară șe­dința viitoare să se țină Marți 26 Iunie. Ședința se ridică lal­ și 3/4 oare. Vice-președinte: G. Bariț. Secretar ad-hoc, G. Sion. Procesul-verbal No. 27. Ședința din 23 Iunie, 1879. Membrii presenți­ d-nii Alesandri Vasile, Aurelian Petre S., Babeș Vin­­cențiu, Bariț George, Caragiani Ioan, Fălcoian Ștefan, Făt dr. Anastasie, Ghica Ioan, Hașdeu Bogdan P., Hodosiu Iosif, Ionescu Nicolae, Laurian August Tr., Maiorescu Tit L., Maniu Vasile, Mel­­chisedec P. S. S. Episcop, Odobescu Alecsandru, Chintescu Nicolae, Roman Alecsandru, Sion George, Ștefănescu Grigorie, Urechiă Vasile A. Vice-președinte, G. Bariț. Ședința se deschide la 9 oare a. m. După lectura și verificarea pro­­cesului-verbal al ședinței trecute se co­munică o adresă prin care un anonim in­­tract­at manuscris sub titlu : Geografie fisică, politică, et­nograf­i­că și economică a Ro­mâniei cu cerere de a se cerceta și a i se dă un remunerariu. Observându-se că aceasta este o carte didactică pentru care autorul trebue să se adreseze la ministerul respectiv, se recomandă a se întoarce autorului când va cere. D. Alesandri comunică că după seriile ce a căpătat literatura română are să fie în curând onorată din nou cu ocasiunea serbărilor latine din Francia, căci este anunțat că se tra­duc în limba provensală două bucăți cunoscute Miorița și Cucul și Turturica. D. președinte consultă adunarea asupra ordinei de zi după programa indicată în ședința precedentă. D. Urechie declară că comisiunea numită pentru cercetarea bibliotecei ’și a terminat lucrarea și e gata a’i spune raportul seu. Se dă lectură acestui raport, după care se deschide discuțiunea asupra conclusiunilor sale. După cari des­­bateri se admite art. 1 și 2 cară al 3, relativ la suma cerută pentru legarea cărților se amendează frișându-se numai o sumă de o mie lei. Ase­menea la art. 5 prin care se propune concen­trarea armam­elor cu cărți în sala de ședințe și strămutarea salei de ședințe în sala ocupată actualmente de mate­rial, după mai multe consultațiuni se modifică lăsându-se lucrurile în statu­­quo. La ordinea Z,ei punându-se re­­gulamentarea premiilor instituite de Stat sub nume de premiul Lazar și premiul Heliade Rădulescu, adunarea consultându-se decide a numi o comisiune din d-nii Laurian, Fot și Odobescu cu însărcinarea de a-i spune un proiect. După aceasta se decide ca adu­narea să se desfacă în secțiuni spre a se consulta pentru completarea lor, înșciințare. După decisiunile luate de Acade­mia română, în sesiunea sa din Main — Iulie 1879, concursurile propuse de academie sunt cele următoare: 1. Premiul statului Heliade Rădulescu, de 5.000 lei, se va decerne în cursul sesiunei generale din Martie — Aprilie 1880, cărți literare în limba românească, care se va judeca mai meritorie printre cele tipă­rite dela 1 Ianuarie 1878 pănă la 31 De­cembre 1879. 2. Premiul statului Lazar, de 5.000 lei, se va decerne în cursul sesiunei gene­rale din Martie — Aprilie 1880, cărți sci­­entifice în limba românească, care se va judeca mai meritorie printre cele tipărite dela 1 Ianuarie 1878 pănă la 31 Decem­bre 1879. NB. La acest concurs se pot presenta și invențiunile sciințifice, făcute de Români. 3. Premiul Năsturel - Herescu, din se­­ria B, în sumă de 4.000 lei se va decerne în cursul sesiunei generale din Martie — A­­prilie 1880, unei cărți scrise în limba ro­mână, cu conținut de ori­ ce materie, care va fi judecată ca meritorie printre cele ti­părite dela 16 August 1878 pănă la 31 De­cembre 1879. NB. Concurenții la cele trei premii susmenționate, vor bine-voi a trimite la can­celaria academiei române, în Bucuresci, pa­latul universității, operele lor, cari vor fi în condițiunile de timp, mai sus-menționate, în câte 12 exemplare. 4. Marele premiu Năsturel, de 12.000 lei, se va decerne în cursul sesiunei din primăvara anului 1881, cărți scrise în lim­ba românească, cu conținut de ori-ce natură care se va judeca mai meritoarie printre cele tipărite d­­ la 16 August 1876 pănă la 31 Decembre 1880. 5. Premiul asociațiunei Craiovene pentru desvoltarea învățământului public, în sumă de lei 1.500, se va decerne în sesiu­­nea generală din primăvara anului 1883, celei mai bune cărți didactice în limba ro­mână, din câte se vor fi tipărit cu începere dela 1 Iulie 1870 până la 31 Decembre 1882. Această dată este și termi­nul extrem al depunerei la cancelaria academiei, în 12 exemplare, a cărților propuse pentru con­curs. 6. Probele de traducțiune în limba română, după Pliniu junior, Epistolarum lib. Vili, 1—21, se vor depune la cance­laria academiei pănă la 1 Septemvrie 1879, spre a fi judecate în sesiunea generală din primăvara anului viitoriu. 7. Probele de traducțiune în limba română, după Plutarch vita Pelopidae, cap. 1—22 inclusiv, se vor depune în cancelaria academiei pănă la 1 Septemvrie 1879, spre a fi judecate în sesiunea generală din pri­măvara anului viitoriu. 8. Probele de traducțiune în limba română după Herodoti Historiarum lib. IV, 51 —100, se vor depune în cancelaria aca­demiei pănă la 1 Septemvre 1879, spre a fi judecate în sesiunea generală din primă­vara anului viitoriu. NB. Concurenții cari vor fi premiați la concursurile de sub numerile 6, 7, 8 vor fi însărcinați să facă traducțiunea autorului respectiv întreg, pe preț de 120 lei pentru 20 pagini din edițiunea steriotipă a lui Tauchnitz. 9. Premiul Năsturel seria A, de 5.000 lei se va acorda în sesiunea generală din primăvara anului 1880 celei mai bune di­­sertațiuni în limba română, asupra următo­rului subiect: „Studiu asupra producerilor literare în limba română, din epoca lui Mateiu Ba­sarab (1633 — 1654), în care se vor ave în vedere atât documentele oficiale și particu­lare, redactate în limba română în aceea epocă, cât și cărțile traduse și tipărite ro­­mânesce pe atunci, precum și ori­ce ele­­­­mente literare relative la mișcarea culturei

Next