Telegraful Roman, 1879 (Anul 27, nr. 1-152)
1879-08-07 / nr. 91
358 TELEGRAFUL ROMAN, rom. gr. or. din diecesa Caransebeșului și conform decisiunei adunărei generale de sub Nr. prot 57 din anul trecut 1878 comitetul acestei reuniuni, în ședința sa ordinară ddta 21, 22 Martie (2, 3 Aprilie) Nr. 25 prot. a decis ținerea adunărei generale din anul curent pe filele 29 și 30 Iulie (10 și 11 August). Deoarece însă în urmarea ordinațiunei venerabilului nostru consistoriu din 25 Maiu a. c. Nr. 227 partea cea mai mare dintre învățătorii noștri — membrii ai reuniunei — participă la cursul supletor din Arad pentru învățarea limbei maghiare sub toată durata seriilor de est timp pe când avă să se țină și adunarea generală, subsemnatul presidiu s’a văzut necesitat prin disposițiunea sa data 1/13 Iulie a. c. Nr. 103 a sista ținerea adunării generale din acest an la terminul determinat de comitet, și a dispune ca acesta să determineze alt termin acomodat. Deci dacă subsemnatul presidiu are baza scrisorilor în curse dela membrii de comitet la provocarea îndreptată cătră aceștia cu datul 5/17 Iulie a. c. Nr. 124., prin aceasta convoacă adunarea generală din anul curent pre 26, 27 August (7, 8 Septemvre) la Făget, la care adunare se invită cu toată onoarea toți membrii reuniunei ordinari, fondatori, ajutători și onorari, precum și toți iubitorii de înaintarea școalelor, a învățământului și a culturei poporului nostru român, observând că pentru membrii reuniunei precum și pentru celelalte onorabile persoane, care voesc a participa la amintita adunare generală, a eouperat dela direcțiunea generală a socieții calei ferate austriace din Viena cunoscutul favor de călătorie pe liniele Orșova-Buziaș, Oravița, Timișoara, Bocșa, Vojtek, carele se cuprinde în aceea, că cu un întreg bilet de classa a III poate călători pe classa a II, iar cu jumătate de bilet classa a II poate călători pe classa a III-a încolo și retour. De favorul acesta se pot folosi toți participanții, cari se vor presenta la stațiunile respective cu carta de legitimare pentru călătorie pe calea ferată, care pentru membrii ordinari fondatori și ajutători se trimite la disposițiunea presidenților respectivilor despărțămente ale reuniunei. Toate celelalte onorabile persoane, cari voesc a participa la amintita adunare, să binevoească a se insinua la subsemnatul presidiu cel mult pănă în 18/30 August a. c., pentru de a li se putu trimite cartea de legitimare pentru călătorie. La acest loc se obsearvă cum că pentru toți participanții, cari vor călători pe liniile mai sus amintite, și adecă prește Lugoș, la gara din Lugoș vor fi preparate trăsurile de lipsă, cu care se va continua călătoria pănă la Făget încolo și retour, iar pentru aceia, cari vor călători pe linia Soborșin, de asemenea vor fi preparate trăsurile de lipsă la gara de acolo. Programa acestei adunări e următoarea : PROGRAMA adunării generale a IX a reuniunei învățătorilor români gr. or. din diecesa Caransebeșului, care se va țină în Făget în 26, 27 August (7, 8 Septembre) 1879. 1. în 25 August (6 Septembre) la 9 oare dimineața toți participanții care vor călători pe calea ferată preste Lugoș, se întrunesc la gara din Lugoș, de unde cu trăsurile preparate se va continua călătoria pănă la Făget, unde vor fi întimpinați de cătră comitetul local de acolo și vor fi conduși în cartelele destinate. 2. în această zi la 4 oare după amenzi, toți participanții se întrunesc în o adunare plenară premergătoare ,+mendă în localitatea destinată. 3. în 26 August (7 Septembre) înnainte de amendi, toți participanții se întrunesc în biserica română gr. or. din Făget și iau parte la celebrarea sântei liturgii și a chiemărei duhului sânt. 4. La 11 oare se va deschide și țină adunarea generală în localitatea destinată după următoarea ordine a obiectelor de pertractare, și adecă: a) Deschiderea adunării generale. b) Alegerea unui notar pe lângă cei doi notari ordinari. c) Salutațiunile. d) Eventuala publicare a statutelor întărite. e) Raportul presidiului și a comitetului. f) Raportul cassariului. g) Raportul bibliotecariului. 5 Alegerea comisiunilor: a) pentru examinarea raportului comitetului și propuneri; b) pentru examinarea raportului cassariului și compunerea bugetului pe anul viitor 1879/80; c) pentru examinarea raportului bibliotecariului și înscrierea membrilor; d) pentru examinarea actelor relegate adunării generale. La 4 oare după amenții continuarea adunării generale cu ținerea disertațiunilor. 7. La 6 oare întrunirea în conferență pentru pertractarea proiectului de norme pentru ajutorarea din fondul reuniunei, în 27 August (8 Septembre) nainte de amenji la 8 oare pertractarea proiectului de norme. 9. Rapoartele comisarilor. 10. Continuarea disertațiunilor. 11. Eventuala organisare definitivă a biroului și a comitetului reuniunei. La 3 oare după ameazi continuarea adunării. 12. Alegerea a doi delegați pentru sinodul eparhial. 13. Definerea locului pentru adunarea generală viitoare. 14. Diverse propuneri din partea membrilor. 15. Alegerea unei comisiuni pentru autenticarea protocolului. 16. închiderea adunării la 41/2 oarei 17. Pregătire de călătorie. Bocșa - montană în 24 Iulie (5 August) 1879. Ștefan Antonescu, Ioan Marcu, președintele reuniunei, notar. 1 se refugiază aici, spre a scăpă, măcar pentru câteva zile, de căldurile tropicale. Ambele oțeluri sunt pline, și dacă ar mai fi alte două, tot n’ar fi, câteodată suficiente. Sinaia strălucia în această zii de serbătoare, toate casele (care se înmulțesc din an în an) decorate cu brad, steaguri austriace, ungare și naționale. Un timp divin măria încă bucuria și impaciența cu care se aștepta sosirea trenului princiar. Gara Sinaia nefiind încă terminată, se preparase puțin mai la vale o debarcadere, făcându-se de cătră administrația căilor ferate și primăria locală un arc de triumf și un umbrar. La oara 5, în fine A. S. imp. arhiducele Albrecht sosi în Sinaia. La debarcaderă a fost primit de d. mareșal al curții, principele Dim. Ghica, d. Eug. Stătescu, fost ministru, d. general Davila și de toată societatea aleasă din Sinaia, între care trebuie prenumărate mai cu samă doamnele și domnișoarele în costumul național. După primirea de aci, A. S. Imp. arhiducele și A. S. R. Domnul s’au suit în trăsură, escortați de un escadron de călărași, și s’au urcat la reședința domnească, unde în curtea palatului, erau puse în front o companie din bati de vânători și musica militară, care la intrarea A.A. L.L. în palat, a intonat imnul austriac. După ce compania de vânători a defilat înaintea A. S. imperiale, A.A. L.L. s’au dus în apartamentele lor, făcând înaintea prânzului o mică preumblare. La para 6x a a avut loc un prând, la care au luat parte, afară de suita arhiducelui, care se compunea din un colonel și un maior din armata austriacă, și alte persoane distinse din Sinaia. Ani dimineață, Mercuri în 1/13 August, înaltul oaspe al Domnitoriului nostru a părăsit Sinaia la oara 9 dimineața cu un tren special, întorcându se în Transilvania, unde este ocupat cu inspectarea armatei. M. S. R. Domnitoriul ’l-a însoțit pănă la fruntarie, adecă până la Predeal, unde ’și-a luat țiiua bună dela înaltul său oaspe. La oarele 11 dimineața, Domnitoriul se afla iarăși la reședința sa din Sinaia. De la Sinaia, în o corespondență particulară a „Românului“ cetim următoarele: Sinaia 1/13 August 1879. Marți, dimineața, 31 Iulie la oarele ll/a A. S. R. Domnitoriul plecase cu un tren special la Brașov, spre a lua pe A. S. I, arhiducele Albrecht, unchiul împăratului Austriei, feldmareșal și inspector general al armatei austriace, care deja cu câteva zile mai înainte anunciase pentru această țn visita la Sinaia. Prea înălțatul nostru Domn, sosind în gara Brașov, a fost adăptat de A. S. imperială, precum și de alți Români din localitate. Din gară, A.A. L.S. mergând la otelul „Pomul verde,“ caartirul arhiducelui, au luat acolo dejunul și apoi pe la carele 3 s’au reîntors la gară, spre a veni împreună la Sinaia. La frontieră, A. S. imperială a fost primit de d. ministru D. Sturdza, de d. prefect al districtului Prahova, de d. colonel Hulban, comandantul reg. IV de dorobanți, din care un detașament cu steagul regimentului făcea onorurile. A. S. Imp. a privit cu multă plăcere pe acești bravi curcani, cari ’și-au câștigat atâta renume în timpul resbelului, și după ce ’i-a inspectat, ’și-a urmat drumul spre Sinaia. Aici la Sinaia toată lumea era în picioare, între care, se înțelege, mulți Bucuresceni, cari de când cu circulația drumului de fer pănă la Câmpina, cu mare înlesnire Academia română. Sesiune extraordinară. Proces-verbal Nr. 32. Ședința din 30 iunie 1879. (Urmare). La cap 6, despre regularea fondurilor, după ce se votează art. 86 și 87, la art. 88 se propune chiar de cătră comisiune un amendament care se aprobă de adunare, cu următoarea redacțiune: Art. 88. Fondurile cu destinațiune generală din specia întâiu adecă Fondurile comune sânt formate deo camdată din categoriile următoare : a). Dotațiunea Statului de 20.000 lei pe an, (ecsceptându-se fondurile cu destinațiune specială ale premiilor Lazăr și Heliade-Rădulescu). b). Fondul Zappa. c). Vărsământul anual al lui Zappa. dj. Fondul economiilor. NB. Fondul Mateesc, după încasarea lui, se va încorpora în fondul economiilor, precum a fost încorporat fondul Radian. „Tot în fondul economiilor întră și sumele provenite din vânzarea publicațiunilor academiei. „Pe lângă aceste patru categorii se adoage pe tot anul cuantul de 15 la sută, ce se prelevă asupra venitului fondurilor cu destinațiuni speciale, cu escepțiune de dotațiunea actuală a Statului, afectată premiilor Lazar și Heliade-Rădulescu“. După votarea acestui articol d. Fétulice că aici crede a fi locul a se pute intercala un articol după o declarațiune ce vine a o depune în următoarea cuprindere: „Considerând că fondul de 10.000 franci, ce am hărăzit Societăței academice Române prin actul meu de donațiune, din 17 August 1872, urmează a se îndoi la 1 Aprilie 1880, prin capitulsarea venitului seu, de aceea propun următoarele: „De la 1 Aprilie 1880, premiul Fétu se va decerne numai la trei ani o dată, în suma de 4.000 lei cel puțin unei lucrări puse la concurs, de corpul academic, după propunerea făcută de secțiunea scientifică, conform actului de donațiune: „Orice economie din trânsul va servi la a lui sporire“. După aceasta urmează discuțiunea, dacă în înțelesul acestei declarațiuni trebue să se intercaleze un articol, și conchide că e destul a se lua act de această declarațiune, spre a se pute aplica întocmai, la timp, după avisul secțiunei șchiițelor. Articolil ce urmează, pănă la 97 care e acel din urmă după puține deliberațiuni și mici modificări se adoptă. Se pune votarea regulamentului în total și se votează cu unanimitate. Se citesce și se aprobă statul de prezență după care urmează a se da diurnele membrilor, pe cele din urmă 15 Iile. D. Chițu declară că nu va primi nici o dată diurna ce i se cuvine, ci se roagă a se reserva la o parte, pentru ca împreună cu o altă sumă, care e decis a destina din averea sa proprie, să se fundeze un premiu, care să poarte numele de premiul Chițu. Adunarea felicită pe colegul său pentru asemenea promisiuni. La ordinea zilei, discuțiunea raportului comisiunei financiare, citit în ședința din 27 Iunie. Conclusiunile sale aprobative gestiunei fondurilor și tuturor lucrărilor delegațiunei, se votează în total cu unanimitate. Ședința se ridică lal și 3/4 oare Președinte: Ioan Ghica. Secretar ad-hoc, G. Sion. Varietăți. * (Festivitatea aniversară a lilei nascerei) împăratului și Regelui Francisc Iosif I s’a serbat aici cu multă căldură. In preseară ofițerimea a arangiat în Dumbravă o petrecere împreunată cu tragere la semn, foc artificios și mai târziu în cetate a fost retragere cu musică. Eri. Luni dimineață la 5 oare, afară în câmp s’a dat 24 salve de tun, în cetate înse a fost „desceptare“ cu musică prin stradele principale, în cari toate edificiile publice erau decorate cu flamuri împărătesei, unguresci și naționale. La 8 oare s’a celebrat pe câmpul de eserciții, într’o capelă portativă, servițiul divin, la care eșise spre a asista trupele din garnizoana de aici cu generalitatea și statul major în frunte; trupele au dat trei salve în decursul servițiului divin. In același timp s’a sevărșit servițiul divin în bisericile celorlalte confesiuni în cetate. La servițiul divin din biserica noastră din cetate a pontificat Escelența Sa înalt prea sânțitul Archiepiscop și Metropolit Miron Romanul în fruntea unei asistențe numeroase. Chorul sodalilor români, care apăra cu steagul reuniunei, esecuta la sfârșitul servitului imnul popular. La 2 oare după amendi a fost la Escel. La Dl. Archiepiscop și Metropolit ca și în alți ani, masă mare și splendidă diplomatică la care au luat parte generalitatea, onorațiorii fruntași ai autorităților eclesiastice, militare și civile. La toastul pentru Majestatea Sa imp. și regele, împărăteasa și regina și principele de coroană (în toate trei limbile țărei), rostit de Escelența Sa Domnul Archiepiscop și Metropolit s’au dat salvele de tun obicinuite. Musica militară a efecutat mai multe piese în decursul prânzului. Sara a