Telegraful Roman, 1879 (Anul 27, nr. 1-152)

1879-08-07 / nr. 91

358 TELEGRAFUL ROMAN, rom. gr. or. din diecesa Caransebe­­­­șului și conform decisiunei adunărei generale de sub Nr. prot 57 din anul trecut 1878 comitetul acestei reuniuni, în ședința sa ordinară dd­ta 21, 22 Martie (2, 3 Aprilie) Nr. 25 prot. a decis ținerea adunărei generale din anul curent pe filele 29 și 30 Iulie (10 și 11 August). De­oare­ce însă în urmarea ordi­­națiunei venerabilului nostru consis­­toriu din 25 Maiu a. c. Nr. 227 par­tea cea mai mare dintre învățătorii noștri — membrii ai reuniunei — par­ticipă la cursul supletor din Arad pentru învățarea limbei maghiare sub toată durata seriilor de est timp pe când avă să se țină și adunarea ge­nerală, subsemnatul presidiu s’a vă­zut necesitat prin disposițiunea sa data 1/13 Iulie a. c. Nr. 103 a sista ține­rea adunării generale din acest an la terminul determinat de comitet, și a dispune ca acesta să determineze alt termin acomodat. Deci dacă subsemnatul presidiu are baza scrisorilor în curse dela mem­brii de comitet la provocarea îndrep­tată cătră aceștia cu datul 5/17 Iu­lie a. c. Nr. 124., prin aceasta con­voacă adunarea generală din anul curent pre 26, 27 August (7, 8 Sep­tem­vre) la Făget, la care adunare se invită cu toată onoarea toți membrii reuniunei ordinari, fondatori, ajutători și onorari, precum și toți iubitorii de înaintarea școalelor, a învățământului și a culturei poporului nostru român, observând că pentru membrii reuniu­nei precum și pentru celelalte onora­bile persoane, care voesc a participa la amintita adunare generală, a eou­­perat dela direcțiunea generală a so­­cieții calei ferate austriace din Viena cunoscutul favor de călătorie pe lini­­ele Orșova-Buziaș, Oravița, Timișoara, Bocșa, Vojtek, carele se cuprinde în aceea, că cu un întreg bilet de classa a III poate călători pe classa a II, iar cu jumătate de bilet classa a II poate călători pe classa a III-a încolo și re­tour. De favorul acesta se pot folosi toți participanții, cari se vor presenta la stațiunile respective cu carta de legi­timare pentru călătorie pe calea fe­rată, care pentru membrii ordinari fondatori și ajutători se trimite la disposițiunea presidenților respectivi­lor despărțămente ale reuniunei. Toate celelalte onorabile persoane, cari vo­esc a participa la amintita adunare, să binevoească a se insinua la sub­semnatul presidiu cel mult pănă în 18/30 August a. c., pentru de­ a li se putu trimite cartea de legitimare pen­tru călătorie. La acest loc se obsearvă cum că pentru toți participanții, cari vor călători pe liniile mai sus amin­tite, și adecă prește Lugoș, la gara din Lugoș vor fi preparate trăsurile de lipsă, cu care se va continua că­lătoria pănă la Făget încolo și retour, iar pentru aceia, cari vor călători pe linia Soborșin, de­ asemenea vor fi preparate trăsurile de lipsă la gara de­ acolo. Programa acestei adunări e ur­mătoarea : PROGRAMA adunării generale a IX a reuniunei învățătorilor români gr. or. din die­cesa Caransebeșului, care se va țină în Făget în 26, 27 August (7, 8 Sep­tembre) 1879. 1. în 25 August (6 Septembre) la 9 oare dimineața toți participanții care vor călători pe calea ferată pre­ste Lugoș, se întrunesc la gara din Lugoș, de unde cu trăsurile preparate se va continua călătoria pănă la Fă­get, unde vor fi întimpinați de cătră comitetul local de acolo și vor fi con­duși în cartelele destinate. 2. în această­­ zi la 4 oare după amenzi, toți participanții se întrunesc în o adunare plenară premergătoare ,+m­endă în localitatea destinată. 3. în 26 August (7 Septembre) înnainte de amend­i, toți participanții se întrunesc în biserica română gr. or. din Făget și iau parte la cele­brarea sântei liturgii și a chiemărei duhului sânt. 4. La 11 oare se va deschide și țină adunarea generală în localitatea destinată după următoarea ordine a obiectelor de pertractare, și adecă: a) Deschiderea adunării generale. b) Alegerea unui notar pe lângă cei doi notari ordinari. c) Salutațiunile. d) Eventuala publicare a statu­telor întărite. e) Raportul presidiului și a co­mitetului. f) Raportul cassariului. g) Raportul bibliotecariului. 5 Alegerea comisiunilor: a) pentru examinarea raportului comitetului și propuneri; b) pentru examinarea raportului cassariului și compunerea bugetului pe anul viitor 1879/80; c) pentru examinarea raportului bibliotecariului și înscrierea membrilor; d) pentru examinarea actelor re­legate adunării generale. La 4 oare după amenții continu­area adunării generale cu ținerea di­­sertațiunilor. 7. La 6 oare întrunirea în con­­ferență pentru pertractarea proiectului de norme pentru ajutorarea din fon­dul reuniunei, în 27 August (8 Septembre) na­­inte de amen­ji la 8 oare pertractarea proiectului de norme. 9. Rapoartele comisarilor. 10. Continuarea disertațiunilor. 11. Eventuala organisare defini­tivă a biroului și a comitetului reu­niunei. La 3 oare după ameazi continu­area adunării. 12. Alegerea a doi delegați pen­tru sinodul eparh­ial. 13. Definerea locului pentru adu­narea generală viitoare. 14. Diverse propuneri din partea membrilor. 15. Alegerea unei comisiuni pen­tru autenticarea protocolului. 16. închiderea adunării la 41/2 oare­­i 17. Pregătire de călătorie. Bocșa - montană în 24 Iulie (5 August) 1879. Ștefan Antonescu, Ioan Marcu, președintele reuniunei, notar. 1 se refugiază aici, spre a scăpă, măcar pen­­­­tru câteva zile, de căldurile tropicale. Am­bele oțeluri sunt pline, și dacă ar mai fi alte două, tot n’ar fi, câte­odată suficiente. Sinaia strălucia în această zii de ser­­bătoare, toate casele (care se înmulțesc din an în an) decorate cu brad, steaguri aus­triace, ungare și naționale. Un timp divin măria încă bucuria și impaciența cu care se aștepta sosirea trenului princiar. Gara Si­naia nefiind încă terminată, se preparase pu­țin mai la vale o debarcadere, făcându-se de cătră administrația căilor ferate și pri­măria locală un arc de triumf și un umbrar. La oara 5, în fine A. S. imp. arh­iducele Albrecht sosi în Sinaia. La debarcaderă a fost primit de d. mareșal al curții, princi­pele Dim. Ghica, d. Eug. Stătescu, fost mi­nistru, d. general Davila și de toată socie­tatea aleasă din Sinaia, între care trebuie prenumărate mai cu samă doamnele și dom­nișoarele în costumul național. După primirea de­ aci, A. S. Imp. arh­i­ducele și A. S. R. Domnul s’au suit în trăsură, escortați de un escadron de călărași, și s’au ur­cat la reședința domnească, unde în curtea pa­latului, erau puse în front o companie din bat­­i de vânători și musica militară, care la intrarea A.A. L.L. în palat, a intonat im­nul austriac. După ce compania de vânători a defi­lat înaintea A. S. imperiale, A.A. L.L. s’au dus în apartamentele lor, făcând înaintea prânzului o mică preumblare. La para 6x­ a a avut loc un prând­, la care au luat parte, afară de suita arh­iducelui, care se com­punea din un colonel și un maior din ar­mata austriacă, și alte persoane distinse din Sinaia. Ani­ dimineață, Mercuri în 1/13 Au­gust, înaltul oaspe al Domnitoriului nostru a părăsit Sinaia la oara 9 dimineața cu un tren special, întorcându se în Transilvania, unde este ocupat cu inspectarea armatei. M. S. R. Domnitoriul ’l-a însoțit pănă la fruntarie, adecă până la Predeal, unde ’și-a luat țiiua bună dela înaltul său oaspe. La oarele 11 dimineața, Domnitoriul se afla ia­­răși la reședința sa din Sinaia. De la Sinaia, în o corespondență particulară a „Românului“ cetim următoarele: Sinaia 1/13 August 1879. Marți, dimineața, 31 Iulie la oarele ll­/a A. S. R. Domnitoriul plecase cu un tren special la Brașov, spre a lua pe A. S. I, arh­iducele Albrecht, unchiul împăratului Austriei, feld­mareșal și inspector general al armatei austriace, care deja cu câteva­­ zile mai înainte anunciase pentru această țn­ visita la Sinaia. Prea înălțatul nostru Domn, sosind în gara Brașov, a fost adăp­tat de A. S. imperială, precum și de alți Români din localitate. Din gară, A.A. L.S. mergând la otelul „Pomul verde,“ caarti­rul arh­iducelui, au luat acolo dejunul și apoi pe la carele 3 s’au reîntors la gară, spre a veni împreună la Sinaia. La frontieră, A. S. imperială a fost pri­mit de d. ministru D. Sturdza, de d. pre­fect al districtului Prahova, de d. colonel Hulban, comandantul reg. IV de dorobanți, din care un detașament cu steagul regimen­tului făcea onorurile. A. S. Imp. a privit cu multă plăcere pe acești bravi curcani, cari ’și-au câștigat atâta renume în timpul res­­belului, și după ce ’i-a inspectat, ’și-a ur­mat drumul spre Sinaia. Aici la Sinaia toată lumea era în pi­cioare, între care, se înțelege, mulți Bucu­­resceni, cari de când cu circulația drumului de fer pănă la Câmpina, cu mare înlesnire Academia română. Sesiune extraordinară. Proce­s-verbal Nr. 32. Ședința din 30 iunie 1879. (Urmare). La cap 6, despre regularea fondurilor, după ce se votează art. 86 și 87, la art. 88 se propune chiar de cătră comisiune un amendament care se aprobă de adunare, cu urmă­toarea redacțiune: Art. 88. Fondurile cu des­­tinațiune generală din specia întâiu adecă Fondurile comune sânt formate de­o camdată din cate­goriile următoare : a). Dotațiunea Statului de 20.000 lei pe an, (ecsceptându-se fondurile cu destinațiune specială ale premiilor Lazăr și Heliade-R­ăd­ulescu). b). Fondul Zappa. c). Vărsământul anual al lui Zappa. dj. Fondul economiilor. NB. Fondul Mateesc, după înca­sarea lui, se va încorpora în fondul economiilor, precum a fost încorporat fondul Radian. „Tot în fondul economiilor întră și sumele provenite din vânzarea pu­­blicațiunilor academiei. „Pe lângă aceste patru categorii se adoage pe tot anul cuantul de 15 la sută, ce se prelevă asupra venitului fondurilor cu destinațiuni speciale, cu escepțiune de dotațiunea actuală a Statului, afectată premiilor Lazar și Heliade-Rădulescu“. După votarea acestui articol d. Fétu­­lice că aici crede a fi locul a se pute intercala un articol după o declarațiune ce vine a o depune în ur­mătoarea cuprindere: „Considerând că fondul de 10.000 franci, ce am hărăzit Societăței acade­mice Române prin actul meu de do­­națiune, din 17 August 1872, urmează a se îndoi la 1 Aprilie 1880, prin capitulsarea venitului seu, de aceea propun următoarele: „De la 1 Aprilie 1880, premiul Fétu se va decerne numai la trei ani o dată, în suma de 4.000 lei cel puțin unei lucrări puse la concurs, de cor­pul academic, după propunerea făcută de secțiunea scientifică, conform actu­lui de donațiune: „Ori­ce economie din trânsul va servi la a lui sporire“. După aceasta urmează discuțiu­­nea, dacă în înțelesul acestei declara­­țiuni trebue să se intercaleze un ar­ticol, și conchide că e destul a se lua act de această decla­rațiune, spre a se pute aplica întocmai, la timp, după avisul secțiunei șchiițelor. Articolil ce urmează, pănă la 97 care e acel din urmă după puține de­­liberațiuni și mici modificări se a­­doptă. Se pune votarea regulamentului în total și se votează cu unanimitate. Se citesce și se aprobă statul de prezență după care urmează a se da diurnele membrilor, pe cele din urmă 15­­ Iile. D. Chițu declară că nu va primi nici o dată diurna ce i se cuvine, ci se roagă a se reserva la o parte, pen­tru ca împreună cu o altă sumă, care e decis a destina din averea sa pro­prie, să se fundeze un premiu, care să poarte numele de premiul Chițu. Adunarea felicită pe colegul său pen­tru asemenea promisiuni. La ordinea­­ zilei, discuțiunea ra­portului comisiunei financiare, citit în ședința din 27 Iunie. Conclusiunile sale aprobative gestiunei fondurilor și tuturor lucrărilor delegațiunei, se votează în total cu unanimitate. Ședința se ridică lal­ și 3/4 oare Președinte: Ioan Ghica. Secretar ad-hoc, G. S­i­o­n. Varietăți. * (Festivitatea aniversară a­­ lilei nascerei) împăratului și Regelui Francisc Iosif I s’a serbat aici cu multă căldură. In preseară o­­fițerimea a arangiat în Dumbravă o petrecere împreunată cu tragere la semn, foc artificios și mai târziu în cetate a fost retragere cu musică. Eri. Luni dimineață la 5 oare, afară în câmp s’a dat 24 salve de tun, în cetate înse a fost „desceptare“ cu musică prin stradele principale, în cari toate edi­ficiile publice erau decorate cu flamuri împărătesei, unguresci și naționale. La 8 oare s’a celebrat pe câmpul de e­­serciții, într’o capelă portativă, servițiul divin, la care eșise spre a asista tru­pele din garnizoana de aici cu gene­ralitatea și statul major în frunte; tru­pele au dat trei salve în decursul ser­­vițiului divin. In același timp s’a se­­vărșit servițiul divin în bisericile celor­lalte confesiuni în cetate. La servițiul divin din biserica noastră din cetate a pontificat Esce­­lența Sa înalt prea sânțitul Archie­­piscop și Metropolit Miron Roma­nul în fruntea unei asistențe num­e­­roase. Chorul sodalilor români, care apăra cu steagul reuniunei, esecuta la sfârșitul servitului imnul popular. La 2 oare după amend­i a fost la Escel. La Dl. Archiepiscop și Metro­polit ca și în alți ani, masă mare și splendidă diplomatică la care au luat parte generalitatea, onorațiorii fruntași ai autorităților eclesiastice, militare și civile. La toastul pentru Majestatea Sa imp. și regele, împărăteasa și re­gina și principele de coroană (în toate trei limbile țărei), rostit de Escelența Sa Domnul Archiepiscop și Metropolit s’au dat salvele de tun obicinuite. Musica militară a efecutat mai multe piese în decursul prânzului. Sara a

Next