Telegraful Roman, 1879 (Anul 27, nr. 1-152)

1879-08-07 / nr. 91.

358 rom. gr. or. din diecesa Caransebe- J­şului şi conform decisiunei adunărei generale de sub Nr. prot 57 din anul trecut 1878 comitetul acestei reuniuni, în şedinţa sa ordinară da-ta 21, 22 Martie (2, 3 Aprilie) Nr. 25 prot. a decis ţinerea adunărei generale din anul curent pe filele 29 şi 30 Iulie (10 şi 11 August). De­oare­ce însă în urmarea ordi­­naţiunei venerabilului nostru consis­­toriu din 25 Maiu a. c. Nr. 227 par­tea cea mai mare dintre învăţătorii noştri — membrii ai reuniunei — par­ticipă la cursul supletor din Arad pentru învăţarea limbei maghiare sub toată durata feriilor de est timp pe când avă să se ţină şi adunarea ge­nerală, subsemnatul presidiu s’a văzlut necesitat prin disposiţiunea sa data 1/13 Iulie a. c. Nr. 103 a sista ţine­rea adunării generale din acest an la terminul determinat de comitet, şi a dispune ca acesta să determineze alt termin acomodat. Deci dacă subsemnatul presidiu pre basa scrisorilor încurse dela mem­brii de comitet la provocarea îndrep­tată cătră aceștia cu datul 5/17 Iu­lie a. c. Nr. 124., prin aceasta con­voacă adunarea generală din anul curent pre 26, 27 August (7, 8 Sep­tem­vre) la Făget, la care adunare se invită cu toată onoarea toţi membrii reuniunei ordinari, fondatori, ajutători şi onorari, precum şi toţi iubitorii de înaintarea şcoalelor, a învăţământului şi a culturei poporului nostru român, observând că pentru membrii reuniu­nei precum şi pentru celelalte onora­bile persoane, cari voesc a participa la amintita adunare generală, a esu­­perat dela direcţiunea generală a so­­cieţii calei ferate austriace din Viena cunoscutul favor de călătorie pe lini­­ele Orşova-Buziaş, Oraviţa, Timişoara, Bocşa, Vojtek, carele se cuprinde în aceea, că cu un întreg bilet de classa a III poate călători pe classa a II, iar cu jumătate de bilet classa a II poate călători pe classa a III-a încolo şi re­tour. De favorul acesta se pot folosi toţi participanţii, cari se vor presenta la staţiunile respective cu carta de legi­timare pentru călătorie pe calea fe­rată, care pentru membrii ordinari fondatori şi ajutători se trimite la disposiţiunea preşidenţilor respectivi­lor despărţămente ale reuniunei. Toate celelalte onorabile persoane, cari vo­esc a participa la amintita adunare, să binevoească a se insinua la sub­semnatul presidiu cel mult pănă în 18/30 August a. c., pentru de-a li se pută trămite cartea de legitimare pen­tru călătorie. La acest loc se obsearvă cum că pentru toţi participanţii, cari vor călători pe liniile mai sus amin­tite, şi adecă preste Lugoş, la gara din Lugoş vor fi preparate trăsurile de lipsă, cu care se va continua că­lătoria pănă la Făget încolo şi retour, iar pentru aceia, cari vor călători pe linia Soborşin, de­ asemenea vor fi preparate trăsurile de lipsă la gara de-acolo. Programa acestei adunări e ur­mătoarea : PROGRAMA adunării generale a IX a reuniunei învăţătorilor români gr. or. din die­cesa Caransebeşului, care se va ţină în Făget în 26, 27 August (7, 8 Sep­tembre) 1879. 1. în 25 August (6 Septembre) la 9 care dimineaţa toţi participanţii care vor călători pe calea ferată pre­ste Lugoş, se întrunesc la gara din Lugoş, de unde cu trăsurile preparate se va continua călătoria pănă la Fă­get, unde vor fi întimpinaţi de către comitetul local de acolo şi vor fi con­duşi în cartelele destinate. 2. în această­­zi la 4 oare după ameazi, toţi participanţii se întrunesc în o adunare plenară premergătoare ,am­endă în localitatea destinată. 3. în 26 August (7 Septembre) înnainte de ameaţii, toţi participanţii se întrunesc în biserica română gr. or. din Făget şi iau parte la cele­brarea sântei liturgii şi a chiemărei duhului sânt. 4. La 11 oare se va deschide şi ţină adunarea generală în localitatea destinată după următoarea ordine a obiectelor de pertractare, şi adecă: a) Deschiderea adunării generale. b) Alegerea unui notar pe lângă cei doi notari ordinari. c) Salutaţiunile. d) Eventuala publicare a statu­telor întărite. e) Raportul presidiului și a co­mitetului. f) Raportul cassariului. g) Raportul bibliotecariului. 5 Alegerea comisiunilor: a) pentru esaminarea raportului comitetului şi propuneri; b) pentru esaminarea raportului cassariului şi compunerea bugetului pe anul viitor 1879/80; c) pentru esaminarea raportului bibliotecariului şi înscrierea membrilor; d) pentru esaminarea actelor re­legate adunării generale. La 4 oare după amenţii continu­area adunării generale cu ţinerea di­­sertaţiunilor. 7. La 6 oare întrunirea în con­­ferenţă pentru pertractarea proiectului de norme pentru ajutorarea din fon­dul reuniunei, în 27 August (8 Septembre) na­­inte de amea­li la 8 oare pertractarea proiectului de norme. 9. Rapoartele comisarilor. 10. Continuarea disertaţiunilor. 11. Eventuala organizare defini­tivă a biroului şi a comitetului reu­niunei. La 3 oare după ameazi continu­area adunării. 12. Alegerea a doi delegaţi pen­tru sinodul eparchial. 13. Defigerea locului pentru adu­narea generală viitoare. 14. Diverse propuneri din partea membrilor. 15. Alegerea unei comisiuni pen­tru autenticarea protocolului. 16. închiderea adunării la 41/2 oare.­­ 17. Pregătire de călătorie. Bocşa­­ montană în 24 Iulie (5 August) 1879. Ştefan Antonescu, Ioan Marcu, preşedintele reuniunei. notar. Dela Sinaia, în o corespondenţă particulară a „Românului“ cetim următoarele: Sinaia 1/13 August 1879. Marţi, dimineaţa, 31 Iulie la oarele ll­­a A. S. R. Domnitoriul plecase cu un tren special la Braşov, spre a lua pe A. S. I. archiducele Albrecht, unchiul împăratului Austriei, feld-mareşal şi inspector general al armatei austriace, care deja cu câteva (zile mai înainte anunciase pentru această ţii visita la Sinaia. Prea înălţatul nostru Domn, sosind în gara Braşov, a fost adăs­tat de A. S. imperială, precum şi de alţi Români din localitate. Din gară, A.A. L.L. mergând la otelul „Pomul verde,“ ca arti­rul archiducelui, au luat acolo dejunul şi apoi pe la oarele 3 s’au reîntors la gară, spre a veni împreună la Sinaia. La frontieră, A. S. imperială a fost pri­mit de d. ministru D. Sturdza, de d. pre­fect al districtului Prahova, de d. colonel Heiban, comandantul reg. IV de dorobanţi, din care un detaşament cu steagul regimen­tului făcea onorurile. A. S. imp. a privit cu multă plăcere pe aceşti bravi curcani, cari ’şi-au câştigat atâta renume în timpul res­­belului, şi după ce ’i-a inspectat, ’şi-a ur­mat drumul spre Sinaia. Aici la Sinaia toată lumea era în pi­cioare, între care, se înţelege, mulţi Bucu­­resceni, cari de când cu circulaţia drumului de fer pănă la Câmpina, cu mare înlesnire TELEGRAFUL ROMAN,­ ­ se refugiază aici, spre a scăpă, măcar pen- I tru câteva zile, de căldurile tropicale. Am­bele oteluri sânt pline, şi dacă ar mai fi alte două, tot n’ar fi, câte odată suficiente. Sinaia strălucia în această zii de ser­­bătoare, toate casele (care se înmulţesc din an în an) decorate cu brad, steaguri aus­triace, ungare şi naţionale. Un timp divin măria încă bucuria şi impacienţa cu care se aştepta sosirea trenului princiar. Gara Si­naia nefiind încă terminată, se preparase pu­ţin mai la vale o debarcaderă, făcendu-se de cătră administraţia căilor ferate şi pri­măria locală un arc de triumf şi un umbrar. La oara 5, în fine A. S. imp. archiducele Albrecht sosi în Sinaia. La debarcaderă a fost primit de d. mareşal al curţii, princi­pele Dim. Ghica, d. Eug. Stătescu, fost mi­nistru, d. general Davila şi de toată socie­tatea aleasă din Sinaia, între care trebuie prenumărate mai cu samă doamnele şi dom­nişoarele în costumul naţional. După primirea de­ aci, A. S. imp. archi­ducele şi A. S. R. Domnul s’au suit în trăsură, escortaţi de un escadron de călăraşi, şi s’au ur­cat la reşedinţa domnească, unde în curtea pa­latului, erau puse în front o companie din bat. I de venători şi musica militară, care la intrarea A.A. L.L. în palat, a intonat im­nul austriac. După ce compania de venători a defi­lat înaintea A. S. imperiale, A.A. L.L. s’au dus în apartamentele lor, făcând înaintea prânzului o mică preumblare. La oara 6x­ a a avut loc un prân­l, la care au luat parte, afară de suita archiducelui, care se com­punea din un colonel şi un maior din ar­mata austriacă, şi alte persoane distinse din Sinaia. Anii dimineaţă, Mercuri în 1/13 Au­gust, înaltul oaspe al Domnitoriului nostru a părăsit Sinaia la oara 9 dimineaţa cu un tren special, întorcendu se în Transilvania, unde este ocupat cu inspectarea armatei. M. S. R. Domnitoriul­­l-a însoţit pănă la fruntarie, adecă până la Predeal, unde ’şi-a luat uliua bună dela înaltul seu oaspe. La oarele 11 dimineaţa, Domnitoriul se afla ia­­răşi la reşedinţa sa din Sinaia. mice Române prin actul meu de do­­naţiune, din 17 August 1872, urmează a se îndoi la 1 Aprilie 1880, prin capitil­area venitului seu, de aceea propun următoarele: „De la 1 Aprilie 1880, premiul Fetu se va decerne numai la trei ani o dată, în suma de 4.000 lei cel puţin unei lucrări puse la concurs, de cor­pul academic, după propunerea făcută de secţiunea scientifică, conform actu­lui de donaţiune. „Ori­ce economie din transul va servi la a lui sporire“. După aceasta urmează discuţiu­­nea, dacă în înţelesul acestei declera­­ţiuni trebue să se intercaleze un ar­ticol, şi conchide că e destul a se lua act de această decla­raţiune, spre a se pute aplica întocmai, la timp, după avisul secţiunei sciinţelor. Articolui ce urmează, pănă la 97 care e acel din urmă după puţine de­­liberaţiuni şi mici modificări se a­­doptă. Se pune votarea regulamentului în total şi se votează cu unanimitate. Se citesce şi se aprobă statul de presenţă după care urmează a se da diurnele membrilor, pe cele din urmă 15 (file. D. Chiţu declară că nu va primi nici o dată diurna ce i se cuvine, ci se roagă a se reserva la o parte, pen­tru ca împreună cu o altă sumă, care e decis a destina din averea sa pro­prie, să se fundeze un premiu, care să poarte numele de premiul Chiţu. Adunarea felicită pe colegul său pen­tru asemenea promisiuni. La ordinea­­zilei, discuţiunea ra­portului comisiunei financiare, citit în şedinţa din 27 Iunie. Conclusiunile sale aprobative gestiunei fondurilor şi tuturor lucrărilor delegaţiunei, se votează în total cu unanimitate. Şedinţa se ridică la 3l şi 3/4 oare Preşedinte, Ioan Ghica. Secretar ad-hoc, G. S­­­o­n. Academia română. Sesiune extraordinară. Proce­s-verbal Nr. 32. Şedinţa din 30 Iunie 1879. (Urmare). La cap 6, despre regularea fondurilor, după ce se votează art. 86 şi 87, la art. 88 se propune chiar de cătră comisiune un amendament care se aprobă de adunare, cu urmă­toarea redacţiune: Art. 88. Fondurile cu des­­tinaţiune generală din specia întâiu adecă Fondurile comune sânt formate de­o­camdată din cate­goriile următoare : ă). Dotaţiunea Statului de 20.000 lei pe an, n ecsceptându-se fondurile cu destinaţiune specială ale premielor Lazăr şi Heliade-R­ăd­ulescu). b). Fondul Zappa, c). Vărsământul anual al lui Zappa. d). Fondul economiilor. NB. Fondul Mateesc, după înca­sarea lui, se va încorpora în fondul economiilor, precum a fost încorporat fondul Radian. „Tot în fondul economiilor întră şi sumele provenite din vânzarea pu­­blicaţiunilor academiei. „Pe lângă aceste patru categorii se adauge pe tot anul cuantul de 15 la sută, ce se prelevă asupra venitului fondurilor cu destinaţiuni speciale, cu escepţiune de dotaţiunea actuală a Statului, afectată premiilor Lazar şi Heliade-Rădulescu“. După votarea acestui articol d. Fetu­­lice că aici crede a fi locul a se putea intercala un articol după o decllaraţiune ce vine a o depune în ur­mătoarea cuprindere: „Considerând că fondul de 10.000 franci, ce am hărăzit Societăței acade­­ marietăți. * (Festivitatea aniversară a (lilei nascerei) împăratului și Regelui Francisc Iosif I s’a serbat aici cu multă căldură. In preseară o­­ficerimea a arangiat în Dumbravă o petrecere împreunată cu tragere la semn, foc artificios și mai târziu în cetate a fost retragere cu musică. Eri, Luni dimineaţă la 5 oare, afară în câmp s’a dat 24 salve de tun, în cetate înse a fost „desceptare“ cu musică prin stradele principale, în cari toate edi­ficiile publice erau decorate cu flamuri împărătesei, unguresci şi naţionale. La 8 oare s’a celebrat pe câmpul de e­­serciţii, într’o capelă portativă, serviţiul divin, la care eşise spre a asista tru­pele din garnisoana de aici cu gene­ralitatea şi statul major în frunte; tru­pele au dat trei salve în decursul ser­­viţiului divin. In acelaşi timp s’a se­­vărşit serviţiul divin în bisericile celor­lalte confesiuni în cetate. La serviciul divin din biserica noastră din cetate a pontificat Esce­­lenţa Sa înalt prea sânţitul Archie­­piscop şi Metropolit Miron Roma­nul în fruntea unei asistenţe num­ă­­roase. Chorul socialilor români, care apăru cu steagul reuniunei, eşecuta la sfârşitul servitului imnul popular. La 2 oare după ameaţii a fost la Escel. Sa Dl, Archiepiscop şi Metro­polit ca şi în alţi ani, masă mare şi splendidă diplomatică la care au luat parte generalitatea, onoraţiorii fruntaşi ai autorităţilor eclesiastice, militare şi civile. La toastul pentru Majestatea Sa imp. şi regele, împărăteasa şi re­gina şi principele de coroană (în toate trei limbile ţărei), rostit de Escelenţa Sa Domnul Archiepiscop şi Metropolit s’au dat salvele de tun obicinuite. Musica militară a esecutat mai multe piese în decursul prânzului. Sara a

Next