Telegraful Roman, 1879 (Anul 27, nr. 1-152)

1879-08-07 / nr. 91

TELEGRAFUL ROMAN. 35 a fost petrecerea membrilor casinei în grădina Hermann. * (Necrolog). Vineri în 3/15 August a. c. s’a îmormântat părintele Micleușan paroch gr. or. în Tilișca La în­mormântare au asistat nu numai comuna bisericească din Tilișca, dară chiar și mulțime de oamei din satele vecine. Preoți au funcționat vre-o 12—13 așa încât îngropăciunea reposatului se poate numi foarte frumoasă. Fiei țe­­rina ușoară! " (Moarte prin pușcă). Pre­otul nostru Gregoriu Marica, paroch gr. or., în Coșna, asesor al scaunului prtopopesc al tractului Bistriții și de­fensor în căușele matrimoniale, a re­­posat în­domnul în 11 August st. n. a. c. Causa morții sale a fost o vă­tămare grea provenită în urma unei descărcături de pușcă, în umărul drept. Aceasta se întâmplă în 19/31 Iulie, ve­nind de la câmp cu fratele și cumnatul său, Solomon Halița, gimnasist absolut. La trecerea preste un gard, cumnatul seu având pușca la sine, în ușurință rea, ținând-o prea slobod, la trecere s’a lovit de un lemn și s’a descărcat. Lovitura s’a întâmplat foarte de­ aproape și numai constituțiunea lui tare și or­ganismul, ’i-au susținut viața în 10 z­ile spre a fi torturat de dureri, înmor­mântarea a avut loc la 14 August din partea părintelui adm. presc I. Buz­­dug, cu asistență numeroasă de preoți din tract precum și din Bucovina. Popularitatea reposatului a tras la ul­timul adio preoți chiar din principate din părțile mai apropiate ale Moldovei, îl jelesce socia sa, Elisabeta născ. Halița cu trei fii orfani: Emilia, loan, Gregoriu, este jelit de părinții, fră­ții, rudeniile și preotinii sei. Căci în preotul Gregoriu Marica, născut în 15 Octomvre 1850, h­irotonit pentru pa­­roc­ia Coșna la 1874, biserica a perdut un revnitoriu preot, națiunea un vrednic fiiu, tractul, archidiecesa un mare a­­părătoriu al constituțiunei noastre bi­­sericesci. îl jelesce poporul lui cre­dincios, al cărui luminătoriu a fost in­­decurs de 4 ani și 9 luni, și pentru al cărui bine s’a luptat cu multă ab­­negațiune, din care causă­­ și-a și fost contras mulți adversari, dar aceștia se pot număra între aceia, cari nu au fost vrednici de pretinsa lui, îl jelesce însă cu deosebire timidia pars animae suae. Gregoriu Pletos. * (Românii la Paris). La e­­samenele de lemnărie tăierea petrilor și rădicări de planuri ce s’au ținut a­­cum trei­­ Iile la școala de Belle-Arte de azi, secțiunea de Architectură cel dintâiu a eșit un Român, Ioan Soco­­lescu, vechiu elev al școalei de po­duri și șosele din Bucuresci, născut în Ploiesci la 1857, pentru care con­siliul academiei de Belle-Arte ,i-a con­ferit medalia de merit classa I. Numerul medaliilor conferite a fost de 4, una classa I și 3 a doua; din cele de-a doua una a obținut-o d. Mincu, absolvent al vechei școale de conductori din Bucuresci. Ast­fel din 4 medalii, două au fost obținute de Români, și încă chiar cea de classa 1, ce se dă foarte rar la străini. Asemeni tineri cari fac față Ro­mânilor în școalele de aici, merită lauda tuturor. Credem de prisos a mai adauge din partene că ne cresce inima ori de câte ori vedem succese de ale Româ­nilor în vre-o direcțiune oare­care. Cu atât mai mult trebue să ne bucurăm când vedem succese într’o ramură ca aceea în care au escelat tinerii ro­mâni despre cari se vorbesce mai sus. " (Puterea armată în Fran­cia). Reorganisațiunea armatei fran­­cese se apropie de sfârșit. Ce jertfe a adus Francia pentru a pune armata sa într’o posițiune respectabilă se vede că din așa numitele „Fonds de liqui­dation“ de 1700 milioane de franci s’au întrebuințat pănă acum 900 mi­lioane. Pentru a pune țara în stare­­ de apărare s’a adaptat rod­ul drumuri­­­­lor de fer pentru strategie. Parisul a devenit un laghăr fortificat în stil grandios. Parisul este centrul cercului de întărituri, la periferia cărui simt forturi și fortărețe mărginașe, care în­chid cu desăvârșire calea inimicului din afară. Linia acestora se trage de la Elveția pănă la Belgia. Belfortul este fortăreață de rangul prim, în care au loc cele mai mari armate. Linia for­­tificațiunilor se întinde pănă la Mont­­béliard două miluri nemțesci dela ce­tate, și pănă la Giromagny în Vogezi. Dela Belfort se întinde linia forturi­lor pe culmile Vogezilor pănă la Epi­­nal, eare din acesta s-a făcut o fortă­reață de mare importanță. Mai de­parte spre nord s’a făcut din Toul­eazăși un loc însemnat de arme. De aici se întinde linia de forturi pe ma­lul drept al fluviului Maas pănă la Verdun, care acum ocupă locul fortă­­reței Metz. In dosul acesteia vine a doua linie de întărituri în lungime de zece miluri nemțesci și care constă din lag­ăre fortificate. Reduta acestor fortificațiuni este Parisul cu 9 forturi într’o linie de 18 miluri. Drumul de fer ține comunicațiunea între toate fortificațiunile. Armata de pace face în anul acesta 499,442 soldați și 124,279 cai. Armata nemțască face 17,220 oficieri cu 401,659 soldați și 79,893 cai. Ce privesce viitoarea forță de resbel în Francia vor fi 1,266,500 infanterie, 58,000 cavalerie, în Germa­nia 1,074,000 infanterie și 69,750 ca­valerie, în Francia cavalerie terito­rială 11,850, în Germania 22,200. Ar­tilerie pune Francia 2214 tunuri de câmp și 124,000 artileriști, lângă care 230 baterii cu 56,000 artileriști teri­toriali, Germania 1800 tunuri și 116,500 artileriști apoi 224 baterii cu 54,800 landwehr. * (O viță mănoasă). Econo­mul dl Adolf Kier în Boianovițul­­superior la Auspitz face următoarea interesantă împărtășire : „De curând se amintise de fertilitatea unei vițe, ca­­rea are 500 de struguri. La mine fie­care interesant poate vede o viță, ca­­rea are deja de mai mulți ani 500— 1200, și în acest an complete 2000 de struguri. Vița acopere un părete de­­aproape 11 stângini în lungime și un stângin în înălțime. " (Un elefant înaintea jus­tiției): piațele engleze istorisesc o scenă destul de originală, întâmplată de curând în Londra. Înaintea curței Eșichieriului se trata un proces intentat proprietarilor Palatului Alecsandra, întentătoarea procesului, Miss Thurmann, fusese victima unui accident plimbându-se cu trăsura în grădinile Palatului. La vederea unui elefant, calul se spălaa, ea fu aruncată jos din trăsură și -și rupse clavicula. Miss Thurmann a cerut să se înfățoșeze e­­lefantul împreună cu ceialalți martori citați. Enormul pachiderm a fost intro­dus înaintea cursei, dar în loc să se depue ca un martor s’a desfătat a­­pucând cu trompa lui toate pălăriile ce putea ajunge. Partea adversă a protestat și pro­cesul s’a terminat printr’o transacțiune. * (Sărbătecia foametei). Ce­tim în „Familia“ din Pesta. După ulti­­mile serii aduse din China de comercian­ții ruși acolo bântue o foamete îngrozi­toare care seceră sute de mii de victime, în multe sate și orașe oamenii mor pe strade, în convulsiuni spăimân­­tătoare. Flămânzii nu numai că se nu­tresc cu cadavre dar se aruncă chiar asupra celor vii, îi sfâșie cu cruzime și’i mănâncă. Din aceștia s’au ares­tat un cerșitor în a cărui traistă s’au găsit remășițele unui copil. La in­strucțiune el mărturisi că trăeșce de mai mult timp cu carne proaspătă de om fiindu’i scârbă de carne de cadavre. Un tiner îndupleca pe tatăl seu ca să omoare pe propria sa logodnică. Fapta săvârșită, ei își împărțiră carnea între dânșii. Intr’o familie, tatăl omorî pe un copil al seu în etate de șase an și ’1 mânca; întrab­ă­­ și omorî un fiu pe tatăl seu tot cu același scop. Gasuri de aceste sânt nenumărate. Sânt sate întregi în cari a perit toată poporațiunea. PARTEA S­CI­ENTI­FI­CĂ și LITERARĂ. 4]ui în gradina de legumi. (Metodele scurgerei. Urmare). O oală cu flori representă în mic un pământ drenat, în lipsa gaurei obicinuite dela fundul oalei, apa cu care se udă s’ar grămădi în oală, dând însă la putrezirea rădăcinilor și în consecință la uscarea și perirea flori­lor. Dacă însă fundul oalei a fost în­zestrat cu una sau mai multe găurele acoperite cu hârbulețe, atunci priso­a­sul apei se scurge cu mare înlesnire. Precum găurelele din fundul oalei cu flori asemenea și țevile din pământu­rile drenate sânt menite a îndepărta apa de prisos, înlesnind străbaterea aerului și căldurei și grăbind astfel descompunerea materiilor nutritoare în folosul plantelor, făcând cu putință cultivarea pamântului în aproape ori­ce timp, sporind recolta și cu ea ve­nitul anual. Păreții țevilor măsură în lungime 30 cm., ear în grosime numai 1—2 cm. și sânt poroși de-ajuns pentru a pute înșiși absoarbe o parte a apei. Țevile se întâlnesc cu capetele, for­mând împreună lungi canaluri menite parte a primi apa, parte a o conduce și îndepărta. Apa resbate în țevi mai ales pe unde aceste se întâlnesc. Mai întâiu se scurge apa din apropierea țevilor, apoi apa de de-asupra în virtutea greu­tății proprie. Nu trece mult și pătu­rile de pământ situate de-asupra țe­vilor ajung a fi șerpuite de numeroase cănăluțe oare­cum înadins formate spre a ava prisosul apei pe unde să se îndepărteze. Apa va întră în țevi cu atât mai grabnic, cu cât pătura de de-asupra lor va fi mai groasă și pă­mântul mai țărânos. Adâncimea, numărul și distanța șanțurilor, în cari sânt a be îngropa țevile, cum și lărgimea (diametrul) a­­cestora atârnă de la solul pământului și îndeosebi de la cutățimea apei de în­lăturat și înclinarea terenului, întoc­mirea drenagiului are să fie deci pre­cedată de facerea unui plan, cuprin­zând măcar înclinările după linii ori­zontale, apoi lungimea, cursul, direc­țiunea și depărtarea drenurilor. Cur­sul drenurilor colective destinate a conduce apa adunată se înseamnă prin linii mai groase ce se trag cruciș preste liniile orizontale; ele se vor îngropa cu atât mai adânc și mai aproape unul de altig.1, cu cât pământul este mai frândos și mai bogat în umezală. A­­dâncimea obicinuită a diverselor dre­­nuri variază de la 1 ^ — 11/2 m., în­­timpinând astfel stricăcuciunile ce ar pute cășuna gerul și uneltele de apli­cat la cultura pământului. Drenurile sugătoare se întind în linii cât mai paralele având o lungime de cel mult 300 m. și o înclinare de 25—30 cm. la fie­care 100 m. Drenurile colective se compun din țevi firesce mai groase ca fiind des­tinate să conducă apa pănă aproape de meZuină; ele pot ave o înclinare ceva mai mică. Alăturea cu mezuina se află dre­­nul mărginaș care primeșce și con­duce apa ce se scurge din vecinătate. Săpatul gropilor și așezarea dre­nurilor se îndeplinesc cu ajutoriul hâr­­lețului, sapei și altor unelte obicinuite sau înadins destinate pentru drena­­giu. Facerea planului, întocmirea șan­țurilor, procurarea materialului tre­buincios, cum sânt țevile, petrișul, uneltele etc. reclamă muncă și chel­­tueli în suma relativ considerabilă de 50—200 fl. hectarul. ț­icem relativ considerabilă, căci drenagiul este u­­neori singurul mijloc întru a face cu putință cultura unui pământ mlăștinos. Apa scoasă din pământurile dre­nate este limpede și astfel poate fi în­trebuințată la înființarea de fântâni comunale și adăpători pentru vite și chiar la punerea în mișcare a mori­lor, plutelor etc., mai cu samă dacă au convenit mai mulți proprietari să adune la un loc apa scursă din dre­­nagiurile învecinate. O altă întrebu­ințare de cel mai mare folos ește u­­dânci cu apa eșită din drenuri fâna­­țele și pământurile din apropiere în vreme de secetă. Astfel apa scoasă dintr’un pământ, în care este vătămă­toare, devine folositoare într’altul, în care este necesară, întâmpinând urmă­rile secetelor și înzestrând cu materii nutritoare locurile, preste cari a tre­cut prisosul apei din drenuri. Aceste și alte avantagiuri sânt destul de însemnate ca să îndemne pre economii noștri a nu lăsa nefolosită apa ce le dă natura cu atâta dărnicie prin numeroasele rîuri, părne și is­­voare, ei cari adese ved plantele do­­gorindu-se din causa uscăciunei, când ar pute aplica cu mare înlesnire apa ce curge pe lângă ele. D. Comșa. Bursa <la Viena din 13 August n. 1879. Metalicele 50|0 66 70 împrumutul naț. 5 ° 10 (argint)....................... 68 40 împrumutul de stat din 1860 ....................... 125 50 Acțiuni de bancă.............................................. 827­0 Acțiuni de credit............................................. 268 20 Valuta n<5nă imperială germană .... 57­20 London....................................................• . 116 80 Galbin .............................................................. 5­49 Napoleon d’aur (poli) ...........................................9­29 Economic. Sibiiu. 15 August n. Pro­hectolu­ră: Grîsu fl. 6.80—7.60; Grâu secăreț, fl. 5.90—6.50; Secară fl. 3.40—3.80; Orz fl. 3.10-----.; Oves fl. 2.10—2.60 Cucuruzii. 4.80—5.20; Mălaiu fl. 5—5.50; C­artofi fl 1.25—1.55; Semență de cânepă fl.9—10; Mazere fl. 6—6.00; Linte fl.9—9.50; Fasole fl.­­5.50—6; pro 50 chile ; Făină de pâne fl. 5.50; Slănină fl. 30—35; Unsoare de porc fl. 24.50—25; S­e­u b­r­u­t pro 50 chilo fl. 16; Seu de luminări fl. 22.50—23; Luminări de seu 50 chilo fl.28—28.50; Sepun fl. 20—20.50; Fen 50 chilo fl. 50—­60­­ Cânepă pro 50 chilo fl. 30—32 Lemne vertoase de foc pro metru cubic fl. 3.— Spirt pro grad 50—55 cr. pro chile: carne de vită 40—42 cr.; Carne de vițel 35—42 cr. carne de porc 35—40 cr.; carne de berbece 26—28 cr.; oane 10 de 20 cr. Mediaș, 14 August n. Pro­hectolutră: Grâu fl. 5.20—6.20 ; Grâu s­ecăreț fl. 4.80—5.20; Secară fl. 3.30—3.60; Oves fl. 2.—2.30; Cucuruz il. 4.—4.80 Semență de cânepă cu fl.----; Fasole fl. 4—4.50; mazere fl. —; Carto­fi fl. 1.50—2; Fân fl. 1.—1.20—; cel vechiu; cel nou fl. —­—; Cânepă fl. 48—54; Slănină pro 100 chile­ fl. 60—65; Unso­a­re de porc fl. 60—65; Seu de luminări fl -------; Splrt pro­grad 8 cr.; carne de vită pro chile 40 cr.; carne de porc 40­­­­ cr; carne de vițel 40- 44 cr.; carne de berbece —28 cr.— ; cane­­ de 10 cr. Târgul de a di a fost foarte tare cercetat; prețurile bucatelor, cari mai înainte se ur­cară peste măsură, au scăzut în câtva.­­Recolta în toată Europa­ a fost cu desăvârșire slabă. Iată în adevăr lămuririle ce le găsim în toată presa străină asupra stării recoltei în 1879. „După datele casei Barthelemy Es­tienne, din Marsilia, — date privite în co­­merciul cerealelor ca având o mare însem­nătate, — situațiunea recoltelor în străină­tate este următoarea: „Francia. — Recolta va fi mai rea decât acum un an. Vom ave cel puțin ace­leași nevoi ca în 1878. „Algeria. — Va fi nevoită să impor­­teze, atât de slabă este recolta sa. „Italia. — Recoltă rea. „Spania. — Deficit însemnat. „Elveția, Belgia, Germania.­­— Recoltă din cele mai mediocre. „Rusia, Turcia. — Recolte satis­făcătoare la început, mediocre acum, pe când­­acum un an aceste două țări trimittau în

Next