Telegraful Roman, 1879 (Anul 27, nr. 1-152)

1879-09-15 / nr. 108

Nr. 108 Sibiiu, Sâmbătă 15 Septemvre­v. 1879. Anul XXVII. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. ABONAMENTUL. Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. 50 cr., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru Monarc­ie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl. Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane, Sibiiu, strada Măcelarilor 47, și la espedițiunea de inserțiuni Adolf Steiner în Hamburg (Germania). Corespondențele sünt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 37. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei or 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fie­care publicare. Revista politică. Sibiiu, în 14 Septemvre. Bismarck a plecat alaltăeri dela Viena, dară pentru aceea ziaris­tica totuși este în partea cea mai mare și însemnată ocupată cu repriviri și priviri în viitoriu — și unele și altele aduse în legătură cu situațiunea cea schimbată prin vizita principelui Bis­marck la Viena. Reprivirile dau pri­virilor în viitor cu multă materie de scris, rase fără de-a versa și lumină destulă asupra situațiunei. Oficioasele spun că au fost repeti­te conferențe cât a petrecut Bismarck la Viena în­tre cele din urmă, între Andrássy, Haymerle și alții. Ce s’a discutat în conferențele acele și la ce resultate au ajuns conferitorii, oficioasele sau nu soii, sau nu au permisiunea să spună și așa ele caută a mulțămi pu­blicul cu frasele stereotipe: „că în cestiunile principale se consta­­tează o îmbucurătoare înțelegere.“ Din ceealaltă parte, din partea presei in­dependente, avem să înregistrăm de astădată, că Nemții din Cislastania a­­par mai desghețați de cum erau îna­inte de sosirea lui Bismarck la Viena. Populațiunea din Viena a mers așa departe cu exprimarea simpatiilor pen­tru cancelariul german, încât simpa­tiile au fost aproape demonstrative. Poate că împregiurarea aceasta a tul­burat și neliniștit pe Maghiari în­cât „Egyetértés, care după posițiu­­nea sa nu află cu cale­a sei de multe reserve, cum scia alte­­ date, dice u­­nele ca aceste: „Acel popor vienez care, după victoria armatelor prusiane se închina lui Bismarck și vrea să a­­lunge curtea, distinge cu atât de înaltă espresiune­a simțemintelor sale, pe lângă Andrássy, nu pre cancelariul a­­mic, ci pre băr­bătut de stat, pe care îl ține că este chemat a smulge ță­rile ereditare dintre petrile nestimate ale coroanei monarh­iei și ale în trupa imperiului german unit. Și în adevăr Bismarck, care vede și aude, își va însemna demonstrațiunea, el o sc­e a­­prețui și o poate folosi. In credință, că nu va întârzia cu folosirea, îl sa­lutăm și noi de aici, din împărăția sântului Stefan. Primirea ce’i-o făcu populațiunea din Viena este arătăto­­riul miturilor, ce spune unde se ter­mină Germania, însă pentru dorințele și inștințele noastre călăuzul, că noi avem caută de-a primi pe Bismarck mai cordial decât ’l-a primit Curtea, Andrássy și poporul vienez și a­­poi cu cât mai curând cu atât mai bine.“ Nu stim dacă se va afla vre-un procuror de stat, ca să urmărească pentru atâta cutezare foaia „Egyet­értés“ și un juriu care să o condamne. Aceasta e treaba procurorului respec­tiv și a jurilor; noi însă am văzut în sufletul celei mai maghiare partide dintre toate partidele maghiare și ca oameni, cari se im­prețui nuanțele parti­delor, ne vom sei orienta. Și Cehii nu sunt încântați, nici de venirea lui Bismarck nici de pri­mirea ce i se pregăti în Viena. Cât pentru resultate, corespon­dentul din Viena de la o foaie engleză, „Standard“ telegrafează foaiei pome­nite, că Andrássy la începutul confe­­rențelor cu Bismarck a declarat, că este autorizat din partea împăratului Francisc Iosif a esprima, că este gata la încheerea unei ali­anțe defensive cu Germania. Bismarck încă s-a declarat mai târziu în același sens, că ar fi autorizat a es­prima din partea împăratului german. „Nat. Zig.“ din Berlin spune, că s’a desbătut în conferență toată situațiu­nea europeană și s’a constatat, că pen­tru acum pacea europeană nu este pe­riclitată de nici o parte. Bismarck și Andrássy însă au aflat lucru foarte o­­portun a se apropia Germania și Au­­stro-Ungaria cât se poate de intim una de alta, pentru ca ivindu-se vre­ un pericol dintr’o parte sau dintr’alta să se apere împrumutat. Luni s’a denumit noul ministru de externe. Acesta este baronul Hay­merle. Bar. Orczy este denumit mi­nistru pe lângă persoana Maj. Sale. Altă denumire, care stă în legătură cu cea dintâia, este denumirea lui Kal­lay secretariu de stat în ministeriul de externe. Publicarea acestor denu­miri va urma duminecă. Un loc însemnat ocupă în poli­tică cestiunea Evreilor din România. Telegraful ne anunțase, că două pro­iecte care au fost în desbatere mai nainte în cameră, cari nu admiteau naturalizarea Jidovilor cu ridicata, au căzut. Lucrul însă nu s’a terminat, a­­cum vine un alt proiect al guvernului la desbatere, anunțat și acesta pe cale telegrafică. Dacă proiectul: Proiect de lege. Articol unic: „în locul art. 7 din constituțiunea care se revizuiesce, se va pune urmă­torul : Art. 7. Diferența de credințe re­ligioase și de confesiuni nu constitue în România o pedecă spre a dobândi și a exercita drepturile civile și po­litice. § 1. Străinii, de ori­ce religiune, vor pute dobândi împământenirea­­ prin legi speciale și individuale. Aceleași drepturi se dă acelor, cari fără a fi cetățeni, se află în România ca supuși Români. § 2. Nu vor pute dobândi, subt ori­ce titlu ar fi, proprietăți rurale afară de vii, locuri sau case în orașe decât acei cari vor fi cetățeni români, respectându-se insă drepturile acelora care le au după legile anterioare, s’au în virtutea tratatelor esistente între România și alte staturi. § 3. Toți locuitorii aflători, în momentul anexării ca cetățeni oto­mani, în provincia română de peste Dunăre, Dobrogea care se declară parte integrantă a României, au de-o po­trivă toate drepturile și datoriile de Români, conform regimului special ce se va prescrie pentru acea provincie de cătră adunările legiuitoare. Restricțiunnea relativă la dobân­direa proprietății rurale nu se aplică la Dobrogea. § 4. Cei născuți și crescuți în Ro­mânia pănă la majoritate și care nu se vor fi bucurat nici­odată de vreo protecțiune străină, vor fi de drept dispensați de stagiu când adunările vor admite cererea lor de natura­­lizare. § 5. Se declară cetățeni, pentru astă una și singură dată, acei supuși români, de veri­ce religiune, cari sau asimilat cu națiunea, și a căror nume și calități se votează de cătră corpu­rile legiuitoare de o dată cu această lege. Acei dintre dânșii cari în timp de un an de la această admitere la cetățenie, nu vor reclama diploma de indigenat, vor perde drepturile ce li se acordă.“ După cele petrecute pănă acum în cameră cu anevoie credem, că va trece și proiectul acesta, căci cu a­­nevoie se vor găsi în cameră doue terțialitați, care să -1 spriginească, și doue terțialitați pretinde constituțiu­­nea română în cozuri de revisiune, pentru ca cond­usul se fie valid. Țeora se vede a fi cu oposițiunea in cestiunea Evreilor și are toată drep­tatea, căci ce înțeles are o natura­­lizare sau încetățenire necerută, ab­­străgând deja împregiurarea, că o pre­tinde o putere nevezută din afară cum este alianța israelită, și este spri­­ginită de puterile din afară, cari n’au drept de-a se amesteca in afacerile interne ale unui stat independent. România mai are o cestiune ne­­resolvată pe capur s, cestiunea Arab- Tabia. „Pol Corr.“ spune că B’a in­stituit o comisiune de ingineri, care este însărcinată a studia ultima pro­punere din partea Rusiei. Rusia pro­pune a se zidi podul peste Dunăre, spre a lega Dobrogea de România, la Ghirlița. Oamenii cunoscători spun, că dacă comisiunea europeană va lăsa Arab-Tabia la Bulgaria, România mai că nu se va hotărî a zidi la Ghirlița pod, pentruca de pe Arab-Tabia, mi­­lităresce podul este dominat cu totul și comunicațiunea Dobrogei cu ceea­laltă Românie este pusă la disposiți­­unea Bulgarilor, respective a Rușilor. Desbaterile în camera română, asupra revizuirei art. VII în cestiunea Evreilor. Reproducem astăzi următoarele pasaje din discursurile ținute în șe­dința dela 5 Septemvre a Camerei ro­mâne de domnii deputați V. Conta și T. Maiorescu. D. V. Conta. Ce sânt Jidanii d-lor? Să deosebesc ei, după cum pretind de cei­lalți conlocuitori ai lor, numai prin aceea că au credințe religioase? Nu! Jidanii constituiesc o națiune distinctă de toate celelalte națiuni, și dușmană aces­tora. Mai mult decât atâta, putem zice că Jidanii sunt națiunea cea mai bine consti­tuită și cea mai distinctă din toate națiu­nile câte sunt pe lume. Mai întâiu, nu le lipsesce nimica pentru a constitui o na­țiune. Lucrul principal este că descind din­tr’o singură rasă care s’a păstrat totdeauna. Apoi în completul lor de legi, (in Talmud,) au legi politice, civile, administrative, legi de ordine publică, pănă și de igienă publică și privată, astfel că nu le lipsesce nici o lege dintre acele cari au de scop constitui­rea unei națiuni. Mai mult decât atât, au chiar o patrie. Este adevărat că nu o pa­trie reală, ci o patrie imaginară, Palestina, însă o patrie pentru care au atâta iubire, atâta patriotism, încât nu le mai ră­mâne iubire și patriotism pentru o altă patrie. Am­uns Palestina; să nu credeți că a­­ceasta Palestina e numai decât aceea din Asia; după credința lor Palestina este țara aceea unde Mesia, care are să vie, va sta­bili o împărăție jidovească. Acea Palestină, împărăție jidovească, va pute fi stabilită și la noi. Astfel, prin Palestină ei înțeleg o țară ideală, al cărei loc nu este încă ficșat în lume, și pentru care Jidanii au atâta iubire încât nu mai pot iubi și o altă patrie. Atât de mult o iubesc, încât în toate rugăciunile și actele lor religioase nu lip­sesc de-a o invoca și de ai mărturisi iu­birea lor. Este un obiceiu că la toate săr­­bătorile cele mari, când se despărțesc din Sinagoga lor, să-și zică, la revedere în a­­nul viitor la Erusalim, așa că în inima lor în­totdeauna este speranța de-a dobândi a­­cel Erusalim și Palestină închipuită. Se zice că Evreii au fost persecutați în evul mediu și în timpurile moderne, din causa religiunei lor, din cauză că ei au re­­stignit pe Christ., etc­ Apoi aceasta se poate combate printr'un simplu argument: Jidanii nu au fost persecutați în momentul când au intrat în vre­o țară. Pretutindenea pe unde au fost persecutați au trăit mai ântâiu în liniice două, trei, patru secole, și apoi au fost alungați?....... D. S. Maiorescu. V’am rugăt să’mi dați cuventul, d-le președinte, fiindcă mă cred dator a propune onor. Camere ca să amâne discuțiunea de față. Propunerea de amânare, ce voiu ave onoare a o susțină înaintea d-voastre, nu este o adunare într’un mod infinit, ci o a­­mânare pentru una s’au câteva zile, pănă când și guvernul va pută să vină înaintea d-voastre cu un contra-proiect al seu, dacă ’1 are, pentru ca purerea formulată de ma­joritatea delegaților și părerea guvernului să fie discutată înaintea d-voastre și înain­tea țărei în același timp, să putem fie­care din noi să cumpănim valoarea unuia și a celuialalt proiect, și numai după această cum­pănire să ne dăm votul nostru în cunoscință de causă. D-lor este vorba despre revisiunea art. 7. Eu, personal, am fost totdeauna contra art. 7, fiind­că­­ l-am crezut periculos pen­tru noi, și situațiunea în care ne aflăm a­­stăzi cred că o dovedesc”. Rămâne dar sâ fie revizuit, o primesc. Cum să fie însă revizuit? Mă aflu înaintea unei propuneri a majoritatei care privită din punctul de ve­dere al ideilor țărei, o găsesc foarte con­formă cu necesitatea momentului, întru­cât privim țara nu întru. Se șterge prohibițiu­­nea religioasă, se admite posibilitatea natu­­ralizării și se garantează atât proprietatea rurală, cât și naționalitatea noastră prin na­turalizarea individuală. Ei bine, făcând gu­vernul, neavând eu un contra­proiect spre a face o balansare, ce să f>c eu de cât­ foarte bine, îl votez. Dar d-v. care nu’l vo­tați? Nu aveți un contra­proiect. Eri, d. președinte al consiliului s’a esprimat prin­­tr un admirabil laconism și a Z^8 • cu un a­­der la proiectul acesta ”al d-v. Eu nu a­­­der, va să Z*° ă, trei cuvinte. Ei bine, credeți că numai atât poate să hotărăscă cestiunea?

Next