Telegraful Roman, 1879 (Anul 27, nr. 1-152)
1879-09-15 / nr. 108
430 TELEGRAFUL ROMAN. Marea majoritate a țărei într’o cumpănă și trei cuvinte nemotivate ale d-lui Brătianu în alta, acesta este noul d-v. sistem constituțional? (Râsete, Aplause). Este nenatural. Ne trebuie un contra proiect spre a pute face o comparațiune și a vede unde sunt deosebirile, până la ce punct mergem împreună și unde ne desbinăm, să cumpănim, în consciința noastră, care e pericolul din afară, dacă ne amenința vreunul și care e pericolul care ne amenință din intru și găsim poate un mijloc de transacțiune, să stim ce facem. Dar acum pentru ce voiți să venim noi să discutăm, când părerea dv., nu e formulată? Și apoi, dacă aveți această intențiune, pentru ce a’ți venit dela început și ați țiis, nu ader? De ce? Dar ce voiți să faceți cu noi? Voiți să ne faceți ridiculi? Voiți să ne expuneți la ridicului de a vorbi fară contradictori? Frumos câștig! Ei, și dacă ne am făcut ridiculi câțiva inși, ce iești de-acolo? Mare câștig pentru România! (Aplause). Și apoi în realitate, pe cine voiți ae spune la ridicul? Părerea pe care o susține comitetul, este părerea majorităței țarei în momentul de față. Se poate ca unii să creadă că această părere a majorităței erei nu este justă, nu este bună, se poate, dar nimeni nu poate să tăgăduiască că această părere este părerea simțită de marea majoritate a țărei. (Aplause). Ei, ce voiți dv. ? Voiți ca această părere a majorităței erei să dispară în nisip, să nu mai remână nici urmă din valurile ei? Dar de ce? La ce, spre ce folos? Spre a scăpa posițiunea guvernului? Dar aici e ce știe de persoane, sau de interesul țărei? Vorbiți în fața altora, sau în fața unei cameri în care nu sânteți în majoritate, sau ca guvern în fața oposițiunei, strigați întotdeauna că țara să judece, țara se va pronuncia mai bine. Ei bine, țara a vorbit și este în contra d-v. Se vede însă, că la adecă, toate aceste sânt frase goale și la momente date, când se crede folositor pentru situațiuni personale, se violentează voința țerei. Este o violență ce se face acum cu această procedare voinței țerei. (Aplause). Termin. d-lor, cu un argument care e cel din urmă. D-lor, se zice că suntem stat constituțional, se zice cel puțin așa, îndoiala mea nu este numai o formă oratorie , mărturisesc că dela guvernul de astăzi m’am deprins a vede mai ales schimbându-se și formându-se ministerele și miniștrii ca în statul cel mai despotic, fără ca representațiunea națională să scie de ce a intrat și a eșit cutare sau cutare ministru. De exemplu de ce a eșit d. Dabija și a intrat tocmai d. colonel Leca? (Ilaritate). Dacă este cineva care scie causa legală a acestei schimbări, apoi să vede că pe acela ’l-a luminat Dumnezeu. Pe mine nu m’a luminat, și așa mai departe și cu ceilalți miniștri. Dar în fine, acest minister s’a presentat cu un program, care program din norocire stă în minister, căci altfel poate m’ar desminți cineva. (Aplause). Ministerul trecut își dă demisiunea și vice: („Monitorul“ din 12 iulie 1879). „Pentru regularea unor cestiuni atât de grele ca acele ce camerile de revizuire sânt chemate a le resolva, guvernul nu ar ave puterea și autoritatea necesară decât atunci când s’ar bucura de încrederea nu numai a majorităților necesare chiar în timpuri normale, dar însuși a mai unanimităței corpurilor legiuitoare.“ Dacă este și astăzi părerea d-lui ministru-președinte tot așa, atunci mé mir, de ce mai stă pe banca ministerială, căci se scie de toți că mai unanimitatea nu o are guvernul. Dar în fine cine să numere ^unanimitatea, mai unanimitatea și majoritatea. Ei bine, aci voci iscăliți pe nouăi miniștri, și aceasta a fost marea surprindere a mea și a multor din cei ce nu cunosc misterele fabricărilor de ministere. Vedem clar iscăliți pe d. Cogălniceanu și d. Crețulescu alături cu d. col. Lecca, pe d. Boerescu alâturi cu d. Stolojean. (Aplause și Ilaritate). „De aceea, d-lor senatori, d-lor deputați, guvernul d-v. crede a corespunde atât la cerințele diplomației europene, cât și la preocupările legitime ale țerei când, pe lângă recunoasterea principiului egalităței religioase și libertăței cultelor, el va admite și va susține, pentru revizuirea art. 7, în partea relativă la interesele noastre interioare, o soluțiune basată pe principiul naturalisărei individuale care exclude ori ce categorii, precum și pe restricțiuni speciale, pentru dobândirea proprietăței rurale." Aceasta vrea să fieâ că a primit esența proiectului majorităței. Aș fi fericit, când cine-va din majoritatea guvernamentală ar ave bunăvoință sâ’mi împrumute din vocabulariul românparlamentar, un cuvânt cu care să calific această purtare, fără ca sâ’mi atrag un blam din partea d-lui președinte al camerei. Diar, ce este aceasta? Cum să numim o asemenea procedere? Să țlcem că este amăgire? In camera trecută se vorbia de mistificare. Să ibcem că este o mistificare a opiniunei publice, atât a Europei cât și a României? Cum? Adoptați programul majorităței, tratați o lună sau două de zile, nu sciu pe ce basă, și în urmă veniți cu alte idei ascunse ? Dar atunci întreb: cine a representat în străinătate adevărata opiniune a camerei? Guvernul de a studi? (Aplause). Sau a rămas țara earăși amăgită în adevărata representare a intereselor ei, așa cum se înțelege ea? d-voastră ne spuneți, în aparență cu sinceritate, dați-vă părerea, noi ni-o dăm și după ce ni-o spuneți, că ați adoptat-o și d-voastră, în urmă veniți și nedeclarați că aveți altă părere, declarând cu aceasta, că veți combate părerea camerei (aplause). D iar, cum credeți d voastră, că aceste procedimente nu vor irita spiritele în țara aceasta? La ce resultat aveți să ajungeți? Să disolvați camera? Dar v’ați gândit ce însemnează aceasta astăzi? Sânteți siguri de liniștea publică? Luați asupra d-voastre răspunderea în fața unei țări, care se vede de un an de Zile Învârtită și amăgită in representarea ei în străinătate ? (Aplause). Apoi, unde tind toate aceste ? Dacă aceasta este procederea noastră ca stat independent, mai bine era să fi rămas sub forma noastră cea veche, și să așteptăm o pasiune mai favorabilă, și oameni mai capabili pentru a ne dobândi independența. De aceea, vă rog, să binevoiți, a amâna întreaga discuțiune, pănă în momentul când va veni guvernul cu proiectul seu, să nu vă expuneți de a vota o soluțiune fără a fei unde mergem cu ea, să vedem ce ne lice guvernul representant al țărei în străinătate, pentru ce, după ce a primit odată acest program, revine pe urmă la alte programe, toată materia ce o a fost determinat veneratul consistoriu, învățătorilor spre prepararea de sine, și apoi a examina pre fiecare învățător din aceea materie, și a’l provedă cu un testimoniu despre calculul meritat. în modul acesta cred învățătorii, cari au luat parte la conferențele învățătoresci dela idicel că’și vor potă câștiga pre o cale mai ușoară cunoșcința limbei maghiare. Dacă va fi nimerită, s’au nu, această propunere, remâne în aprobarea organelor noastre superioare scolastice, respective a veneratului consistoriu archidiecesan. Față cu puncte, conferența a propus înființarea unei reuniuni învățătoresci pentru învățătorii din protopresbiteratul Mureș-Oșorhinul, Turda superioară și Bistrița cu locul central Maierău. Tacla pentru fiecare membru ordinar sa statorit cu 2 fl. pre an. Ar fi de dorit, ba e chiar de lipsă ca și învățătorii din părțile aceste, să imiteze pre aceia învățători din alte părți ale archidiecesei noastre, cari nu au întârziat și nu întârzie a’și înființa reuniuni învățătoresci. Că se va pute ori nu, înființa reuniunea propusă, este o cestiune încă nedecisă. Ea se va decide numai după ce, acei învățători din amintitele protopresbiterate, cari nu au luat parte la conferența învățătorească de la Idicei, se vor declara, propri contra, propunerei relative la înființarea numitei reuniuni, întrebarea după o astfel de dechlarațiune, cred că nu preste mult timp se va și pune acelor învățători. Se decideu ca dechlarațiunea lor să fie numai pro dar nu și contra, căci numai așa se va pută realiza înființarea proiectatei reuniuni. în estras aceasta este activitatea conferenței învățătorilor din Idicei. Un căltoriu. Corespondențe particulare ale „Telegrafului Român.“ Idicel, în August 1879. (Comferențele învățătoresci). încheere. Relativ la punctul 3 din des numitul circulariu consistorial s’a propus, ca veneratul consistoriu archidiecesan să binevoiască a recomanda învățătorilor noștri un manual de gramatica limbei maghiare, în care regulele gramaticale pentru o mai ușoară pricepere să fie scrise în limba maternă, și numai exemplele să fie în limba maghiară. Acest manual să fie învățătorii noștrii îndatorați a și-l procura fiecare pre spesele sale. Din acest manual prea veneratul consistoriu să binevoiască a determina o anumită materie ce au anumite părți ale vorbirei din care să impună fiecărui învățător, în decursul anului scolastic, a se prepara singur de sine. La finea anului scolastic adecă în timpul ferielor înțelegendu-se că conferențele învățătoresci se vor susțină după modalitatea din anul acesta, și în anii venitori veneratul consistor să denumească de conducători ai acelora bărbați de aceia, cari pre lângă cunoștințele pedagogice, să poseadă și cunoștința limbei maghiare. Aceasta în cele de ântâi Iile ale conferențelor să aibă obligămăntul a explica încă odată Academia română. Se aduce din nou la cunoscință autorilor de cărți române cari ar dori să concure la premiile academiei române, următoarele condițiuni: 1. Premiul Statului Eliade Rădulescu, de 5,000 lei, se va decerne în cursul sesiunei generale din Marte-Aprilie 1880, cărți literarie în limba românească, care se va judeca mai meritorie printre cele tipărite de la 1 Ianuarie 1878 pănă la 31 Decemvre 1879. 2. Premiul Statului Lazăr de 5,000 lei, se va decerne în cursul sesiunei generale din Marte-Aprilie 1880, cărți scientifice în limba românească, care se va judeca mai meritorie printre cele tipărite de la 1 Ianuarie 1878 pănă la 31 Decemvre 1879. IE La acest concurs se pot presenta și învențiunile scientifice, făcute de Români. 3. Premiul Năsturel-Herăscu din seria b, în sumă de 4.000 lei, se va decerne în cursul sesiunei generale din Marte-Aprilie 1880, unei cărți scrise în limba Română, cu conținut de orice materie, care va fi judecată ca meritorie, printre cele tipărite de la 16 August 1878 pănă la 31 Decembre 1879. NB. Concurenții la cele trei premii sus menționate vor bine voia trimite la cancelaria academiei Române în Bucuresci, palatul Universităței, opurile lor, cari vor fi în condițiunile de timp mai sus menționat în câte 12 exemplare. Varietăți. * (Postal). în Vingard comitatul Albei inferioare este de ocupat locul de magistru poștal. Se cere un contract de serviciu și o cauține de 100 fl v. a. pre lângă dreptul de a trage pe an salariul de 120 fl. apoi 40 fl. payșale și 420 fl. v. a. pentru lepectări poștale. Poșta din Vingard va comunica cu cea din Mercurea de 4 ori pe săptămână. Suplicile au să se adreseze pănă în 13 Octomvre n. la direcțiunea poștală în Sibiiu. * (Strămutare). Dl. c. r. spiritual militariu gr. or. Simeon Popoviciu, se strămută din garnisoana de la Cluj în cea de la Alba-Iulia. * (Anuneiu). La adunarea generală a Alumneului român din Timișoara, carea se va țină în 27 Septemvre vechiu 1879 dimineața la 10 oare în localitățile mele, sunt invitați toți membrii. Mei. Dreghici. m/p. * (Mulțămită publică) aduce subscrisul comitet parochial domnului paroch Simion Andron Gălbinescu. Acesta în decurgerea a lor 22 de ani, de când blând ne păstoresce nu numai cu cuvăntul, dar mai vârtos cu fapta,și-a arătat iubirea cătră noi și sf. biserica noastră, și anume înainte de 3 ani cu spesele sale proprie, a înfrumsețat Icoana sf. Nicolae care e patronul sf. biserici și a casei sale în o prețiosă decorațiune, apoi după aceea înaintea Icoanei Maicei Domnului cu un pompos lustru ce luminează duminecile și sărbătorile. Acum însă în lina de sântă Marie mică ne-a surprins cu o bogată Evanghelie, legată elegant în barșon roșu și argint curat cu patru evangheliști și în mijloc cu învierea domnului emailată, preafrumoasă și prețioasă, carea în aceeașli prin d-nul protopresviter al Sân-Nicolaului mare Georgie Nicolici, asistând mai mulți preoți la celebrarea sântei Liturghii, în ființa de față a d-lui pretor Mihail Huncar, și a mai multor domni și doamne fu sfințită și donată sf. biserici tot cu spesele sale proprie, cu care ocasiune d-nul ppresviter fiind o cuvântare acomodată și esprimându’și mulțămirea pentru acel sacrificiu ne îndeamnă a urma păstorului nostru, pe carele țină’l D(leu mulți ani în mijlocul nostru, la a căruia onorată masă după severșirea solemnității se ospătară preste 20 onorabili oaspeți, ridicând toaste în toate direcțiunile cuviincioase, iară noi felicitând pe d-ul donator remânem al Sânției Sale supuși fiii. Saravolla 9 Septemvre 1879. Comitetul parochial, prin Alecse Mateu, președinte. * (Emigrări). Din Ungaria de sus emigrează oamenii grozav. Țăranii din comitatul Saros și Abany decurând ’și-au cumpărat haine în Eperjes și au plecat cătră America. Se zice că poporul de pe acolo vrea să emigreze cu gloatele. * (Legătura călei ferate Brașov-Ploești) va fi gata pe la sfârșitul anului acestuia, pentru că lucrurile neisprăvite încă pe linia Sinaia-Câmpina înaintează foarte tare. * (Consul general român în Budapesta) are să fie dl Bar ș , după o serie telegrafică a lui „Pestor Lloyd“ din Bucuresci din 24 Septemvre e. n. . *(Imigrațiune Jidană în Dobrogea). „Deutsche Zeitung“ din Viena scrie în una din revistele sale politice din urmă: „în Dobrogea întreagă se observă o emigrație și imigrație destul de vie; cea din urmă însă prevalează. Un număr de familii bulgare părăsesce țara și trece în Bulgaria, pe când din această țară vin în Dobrogea ca coloniști Turci, Greci, și Jidani. Imigrarea Jidanilor într’o țară ce stă sub legi românesci este un ce interesant și caracteristic. Așa este, adaugem din partene: Jidanii cu o sfruntare unică în feliul ei de făi-