Telegraful Roman, 1879 (Anul 27, nr. 1-152)

1879-09-15 / nr. 108

430 TELEGRAFUL ROMAN. Marea majoritate a țărei într’o cum­pănă și trei cuvinte nemotivate ale d-lui Brătianu în alta, acesta este noul d-v. sis­tem constituțional? (Râsete, Aplause). Este ne­natural. Ne trebuie un contra proiect spre a pute face o comparațiune și a vede unde sunt deosebirile, până la ce punct mergem împreună și unde ne des­­binăm, să cumpănim, în consciința noastră, care e pericolul din afară, dacă ne a­­menința vre­unul și care e pericolul care ne amenință din intru și găsim poate un mijloc de transacțiune, să stim ce facem. Dar acum pentru ce voiți să venim noi să discutăm, când părerea d­v., nu e formulată? Și apoi, dacă aveți această in­­tențiune, pentru ce a’ți venit dela început și ați țiis, nu ader? De ce? Dar ce voiți să faceți cu noi? Voiți să ne faceți ridiculi? Voiți să ne expuneți la ridicului de­ a vorbi fară con­­tradictori? Frumos câștig! Ei, și dacă ne am făcut ridiculi câți­va inși, ce iești de-acolo? Mare câștig pentru România! (Aplause). Și apoi în realitate, pe cine voiți a­e spune la ridicul? Părerea pe care o susține comitetul, este părerea majorităței țarei în momentul de față. Se poate ca unii să creadă că a­­ceastă părere a majorităței­­ erei nu este justă, nu este bună, se poate, dar nimeni nu poate să tăgăduiască că această părere este păre­rea simțită de marea majoritate a țărei. (A­­plause). Ei, ce voiți d­v. ? Voiți ca această părere a majorităței­­ erei să dispară în nisip, să nu mai remână nici urmă din valurile ei? Dar de ce? La ce, spre ce folos? Spre a scăpa posițiunea guvernului? Dar aici e ce știe de persoane, sau de interesul țărei? Vorbiți în fața altora, sau în fața unei ca­­meri în care nu sânteți în majoritate, sau ca guvern în fața oposițiunei, strigați în­tot­deauna că țara să judece, țara se va pro­­nuncia mai bine. Ei bine, țara a vorbit și este în contra d-v. Se vede însă, că la adecă, toate aceste sânt frase goale și la momente date, când se crede folositor pentru situa­­țiuni personale, se violentează voința țerei. Este o violență ce se face acum cu această procedare voinței țerei. (Aplause). Termin. d-lor, cu un argument care e cel din urmă. D-lor, se­­ zice că suntem stat constituțional, se­­ zice cel puțin așa, îndoiala mea nu este numai o formă oratorie , măr­turisesc că dela guvernul de astăzi m’am deprins a vede mai ales schimbându-se și formându-se ministerele și miniștrii ca în statul cel mai despotic, fără ca representa­­țiunea națională să scie de ce a intrat și a eșit cutare sau cutare ministru. De exemplu de ce a eșit d. Dabija și a intrat tocmai d. colonel Leca? (Ilaritate). Dacă este cineva care scie causa le­gală a acestei schimbări, apoi să vede că pe acela ’l-a luminat Dumnezeu. Pe mine nu m’a luminat, și așa mai departe și cu ceilalți miniștri. Dar în fine, acest minister s’a presentat cu un program, care program din norocire stă în minister, căci altfel poate m’ar desminți cineva. (Aplause). Ministerul trecut își dă demisiunea și vice: („Monitorul“ din 12 iulie 1879). „Pentru regularea unor cestiuni atât de grele ca acele ce camerile de revizuire sânt chemate a le resolva, guvernul nu ar ave puterea și autoritatea necesară decât atunci când s’ar bucura de încrederea nu numai a majorităților necesare chiar în timpuri nor­male, dar însuși a mai unanimităței corpu­rilor legiuitoare.“ Dacă este și astăzi părerea d-lui mi­­nistru-președinte tot așa, atunci mé mir, de ce mai stă pe banca ministerială, căci se scie de toți că mai unanimitatea nu o are guvernul. Dar în fine cine să numere ^una­nimitatea, mai unanimitatea și majoritatea. Ei bine, aci voci iscăliți pe nouăi mi­niștri, și aceasta a fost marea surprindere a mea și a multor din cei ce nu cunosc mis­terele fabricărilor de ministere. Vedem clar iscăliți pe d. Cogălniceanu și d. Crețulescu alături cu d. col. Lecca, pe d. Boerescu a­­lâturi cu d. Stolojean. (Aplause și Ilaritate). „De aceea, d-lor senatori, d-lor depu­tați, guvernul d-v. crede a corespunde atât la cerințele diplomației europene, cât și la preocupările legitime ale țerei când, pe lângă recunoasterea principiului egalităței religioase și libertăței cultelor, el va admite și va sus­ține, pentru revizuirea art. 7, în par­tea relativă la interesele noastre interioare, o soluțiune basată pe principiul natur­alisărei individuale care ex­­clude ori­ ce categorii, precum și pe restricțiuni speciale, pentru do­­bândirea proprietăței rurale." Aceasta vrea să­­ fieâ că a primit e­­sența proiectului majorităței. Aș fi fericit, când cine-va din majori­­tatea guvernamentală ar ave bunăvoință sâ’mi împrumute din vocabulariul român­­parlamentar, un cuvânt cu care să calific a­­ceastă purtare, fără ca sâ’mi atrag un blam din partea d-lui președinte al camerei. Diar, ce este aceasta? Cum să numim o aseme­nea procedere? Să țl­cem că este amăgire? In camera trecută se vorbia de mistificare. Să i­bcem că este o mistificare a opiniunei publice, atât a Europei cât și a României? Cum? Adoptați programul majorităței, tra­tați o lună sau două de­­ zile, nu sciu pe ce basă, și în urmă veniți cu alte idei ascunse ? Dar atunci întreb: cine a representat în străinătate adevărata opiniune a came­rei? Guvernul de a studi? (Aplause). Sau a rămas țara earăși amăgită în adevărata re­­presentare a intereselor ei, așa cum se în­țelege ea? d-voastră ne spuneți, în aparență cu sinceritate, dați-vă părerea, noi ni-o dăm și după ce ni-o spuneți, că ați adop­tat-o și d-voastră, în urmă veniți și ne­de­clarați că aveți altă părere, declarând cu a­­ceasta, că veți combate părerea camerei (a­­plause). D iar, cum credeți d voastră, că a­ceste procedimente nu vor irita spiritele în țara aceasta? La ce resultat aveți să ajun­geți? Să disolvați camera? Dar v’ați gân­dit ce însemnează aceasta astăzi? Sânteți siguri de liniștea publică? Luați asupra d-voastre răspunderea în fața unei țări, care se vede de un an de­­ Zile Învârtită și amă­gită in representarea ei în străinătate ? (A­­plause). Apoi, unde tind toate aceste ? Dacă aceasta este procederea noastră ca stat independent, mai bine era să fi ră­mas sub forma noastră cea veche, și să aș­teptăm o pasiune mai favorabilă, și oameni mai capabili pentru a ne dobândi indepen­dența. De aceea, vă rog, să binevoiți, a a­­mâna întreaga discuțiune, pănă în momentul când va veni guvernul cu proiectul seu, să nu vă expuneți de­ a vota o soluțiune fără a fei unde mergem cu ea, să vedem ce ne­­ lice guvernul representant al țărei în străinătate,­­ pentru ce, după ce a primit odată acest pro­gram, revine pe urmă la alte programe, toată materia ce o a fost determinat veneratul consistoriu, învățătorilor spre prepararea de sine, și apoi a examina pre fie­care învățător din aceea ma­terie, și a’l provedă cu un testimoniu despre calculul meritat. în modul a­­cesta cred învățătorii, cari au luat parte la conferențele învățătoresci dela idicel că’și vor potă câștiga pre o cale mai ușoară cunoșcința limbei maghiare. Dacă va fi nimerită, s’au nu, a­­ceastă propunere, remâne în aprob­a­­rea organelor noastre superioare sco­lastice, respective a veneratului consi­storiu archidiecesan. Față cu punct­e, conferența a propus înființarea unei reuniuni în­vățătoresci pentru învățătorii din pro­­topresbiteratul­ Mureș-Oșorhinul, Turda superioară și Bistrița cu locul central Maierău. Tacla pentru fie­care mem­bru ordinar sa statorit cu 2 fl. pre an. Ar fi de dorit, ba e chiar de lipsă ca și învățătorii din părțile aceste, să imiteze pre aceia învățători din alte părți ale archidiecesei noastre, cari nu au întârziat și nu întârzie a’și înființa reuniuni învățătoresci. Că se va pute ori nu, înființa reuniunea propusă, este o cestiune încă nedecisă. Ea se va decide numai după ce, a­­cei învățători din amintitele proto­­presbiterate, cari nu au luat parte la conferența învățătorească de la Idicei, se vor dec­lara, pro­pri contra, pro­­punerei relative la înființarea numitei reuniuni, întrebarea după o astfel de dechlarațiune, cred că nu preste mult timp se va și pune acelor învă­țători. Se dec­i­d­eu ca dechlarați­­unea lor să fie numai pro dar nu și contra, căci numai așa se va pută realiza înființarea proiectatei reuniuni. în estras aceasta este activitatea conferenței învățătorilor din Idicei. Un căltoriu. Corespondențe particulare ale „Telegrafului Român.“ Idicel, în August 1879. (Com­­­ferențele învățătoresci). înche­­ere. Relativ la punctul 3 din des nu­mitul circulariu consistorial s’a pro­pus, ca veneratul consistoriu archi­­diecesan să binevoiască a recomanda învățătorilor noștri un manual de gramatica limbei maghiare, în care regulele gramaticale pentru o mai u­șoară pricepere să fie scrise în limba maternă, și numai exemplele să fie în limba maghiară. Acest manual să fie învățătorii noștrii îndatorați a și-l procura fie­care pre spesele sale. Din acest manual prea veneratul consistoriu să binevoiască a determina o anumită materie ce au anumite părți ale vorbirei din care să impună fie­cărui învățător, în decursul anului scolastic, a se prepara singur de sine. La finea anului scolastic adecă în timpul ferielor înțelegendu-se că con­­ferențele învățătoresci se vor susțină după modalitatea din anul acesta, și în anii venitori veneratul consistor să denumească de conducători ai ace­lora bărbați de aceia, cari pre lângă cunoștințele pedagogice, să poseadă și cunoștința limbei maghiare. Aceasta în cele de ântâi­­ Iile ale conferențelor să aibă obligămăntul a explica încă odată Academia română. Se aduce din nou la cunoscință autorilor de cărți române cari ar dori să concure la premiile academiei ro­mâne, următoarele condițiuni: 1. Premiu­l Statului Eliade Rădulescu, de 5,000 lei, se va de­cerne în cursul sesiunei generale din Marte-Aprilie 1880, cărți literarie în limba românească, care se va judeca mai meritorie printre cele tipărite de la 1 Ianuarie 1878 pănă la 31 Decem­­vre 1879. 2. Premiul Statului Lazăr de 5,000 lei, se va decerne în cur­sul sesiunei generale din Marte-Aprilie 1880, cărți scientifice în limba ro­mânească, care se va judeca mai me­ritorie printre cele tipărite de la 1 Ianuarie 1878 pănă la 31 Decem­­vre 1879. IE La acest concurs se pot pre­­senta și învențiunile scientifice, făcute de Români. 3. Premiul N­ăsturel-Herăscu din seria b, în sumă de 4.000 lei, se va decerne în cursul sesiunei generale din Marte-Aprilie 1880, unei cărți scrise în limba Română, cu conținut de ori­ce materie, care va fi judecată ca meritorie, printre cele tipărite de la 16 August 1878 pănă la 31 De­cem­­bre 1879. NB. Concurenții la cele trei pre­mii sus menționate vor bine voi­a trimite la cancelaria academiei Ro­mâne în Bucuresci, palatul Universi­­tăței, opurile lor, cari vor fi în con­­dițiunile de timp mai sus menționat în câte 12 exemplare. Varietăți. * (Postal). în V­i­n­g­a­r­d co­mitatul Albei inferioare este de ocu­pat locul de magistru poștal. Se cere un contract de serviciu și o cauține de 100 fl v. a. pre lângă dreptul de­ a trage pe an salariul de 120 fl. apoi 40 fl. payșale și 420 fl. v. a. pentru lepectări poștale. Poșta din Vingard va comunica cu cea din Mercurea de 4 ori pe săptămână. Suplicile au să se adreseze pănă în 13 Octomvre n. la direcțiunea poștală în Sibiiu. * (Strămutare). Dl. c. r. spiri­tual militariu gr. or. Simeon Popovi­­ciu, se strămută din garnisoana de la Cluj în cea de la Alba-Iulia. * (An­uneiu). La adunarea ge­nerală a Alumneului român din Timișoara, carea se va țină în 27 Sep­­temvre vechiu 1879 dimineața la 10 oare în localitățile mele, sunt invitați toți membrii. Mei. Dreghici. m/p. * (Mulțămită publică) a­­duce subscrisul comitet parochial dom­nului paroch Simion Andron Găl­­binescu. Acesta în decurgerea a lor 22 de ani, de când blând ne păsto­­resce nu numai cu cuvăntul, dar mai vârtos cu fapta,­­și-a arătat iubirea cătră noi și sf. biserica noastră, și anume înainte de 3 ani cu spesele sale proprie, a înfrumsețat Icoana sf. Nicolae care e patronul sf. biserici și a casei sale în o prețiosă decorați­­une, apoi după aceea înaintea Icoa­nei Maicei Domnului cu un pompos lustru ce luminează duminecile și sărbătorile. Acum însă în­­ lina de sântă Marie mică ne-a surprins cu o bogată Evanghelie, legată elegant în barșon roșu și argint curat cu pa­tru evangheliști și în mijloc cu învi­erea domnului emailată, preafrumoasă și prețioasă, carea în aceea­șli prin d-nul protopresviter al Sân-Nicolaului mare Georgie Nicolici, asistând mai mulți preoți la celebrarea sântei Li­turghii, în ființa de față a d-lui pre­tor Mihail Huncar, și a mai multor domni și doamne fu sfințită și donată sf. biserici tot cu spesele sale pro­prie, cu care ocasiune d-nul ppresvi­ter fiind o cuvântare acomodată și esprimându’și mulțămirea pentru acel sacrificiu ne îndeamnă a urma păsto­rului nostru, pe carele țină’l D(leu mulți ani în mijlocul nostru, la a că­ruia onorată masă după severșirea solemnității se ospătară preste 20 o­­norabili oaspeți, ridicând toaste în toate direcțiunile cuviincioase, iară noi felicitând pe d-ul donator remâ­­nem al Sânției Sale supuși fiii. Saravolla 9 Septemvre 1879. Comitetul parochial, prin Alecse Mateu, președinte. * (Emigrări). Din Ungaria de sus emigrează oamenii grozav. Țăra­­nii din comitatul S­ar­o­s și Abany de­­curând ’și-au cumpărat haine în Epe­­rjes și au plecat cătră America. Se z­ice că poporul de pe acolo vrea să emigreze cu gloatele. * (Legătura călei ferate Bra­șo­v-P­l­o­e­ș­t­i) va fi gata pe la sfârșitul anului acestuia, pentru că lucrurile neisprăvite încă pe linia Si­­naia-Câmpina înaintează foarte tare. * (Consul general român în Budapesta) are să fie dl B­a­r ș , după o serie telegrafică a lui „Pestor Lloyd“ din Bucuresci din 24 Septem­vre e. n. . *(Imigrațiune Jidană în Dobrogea). „Deutsche Zeitung“ din Viena scrie în una din revistele sale po­litice din urmă: „în Dobrogea întreagă se observă o emigrație și imigrație destul de vie; cea din urmă însă pre­valează. Un număr de familii bulgare părăsesce țara și trece în Bulgaria, pe când din această țară vin în Do­brogea ca coloniști Turci, Greci, și Jidani. Imigrarea Jidani­l­or într’o țară ce stă sub legi românesci este un ce interesant și caracteristic. Așa este, adaugem din partene: Jidanii cu o sfruntare unică în feliul ei de făi-

Next