Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)
1880-01-01 / nr. 1
TELEGRAFUL ROMAN. Serii ultime. (După „S. a. T. B.“) Viena, 12 Ianuarie. Comisiunea delegațiunei unguresci pentru esterne a votat neschimbat bugetul ministeriului de esterne. Representantele regimului Kallay a anunțat ștergerea cât mai curendă a consulatelor austro-ungare din Bosnia și Hrțegovina. Comisiunea pentru marină a votat bugetul marinei cu ștergerea de 688,000 fl. Comisiunea pentru armată a votat fără modificare ordinariul bugetului de resboiu afară de trei posițiuni încă flotante. Ministru de resboiu a presentat un consprt detașat și unele măsuri administrative, după cami sperează o reducere din buget de două milioane. La Kinder-Garten, al M. S. Regale Doamnei, strada vămei. La Asilul Elena-Doamna, în favorul inundaților din Transilvania s’a dat și un bal în Giurgiu (România). * (Corpul învățătoresc) din Zernești invită la „Balul“ ce se va arangia Duminecă în 30 Decemvre 1879 st. v. în sala edificiului școlar de acolo. Venitul e destinat pentru fondul bibliotecei. Tapsa se lasă la bunăvoința fiecărui stimat domn, începutul la 7 oare. NB. Oferte marinimoase se primesc cu mulțămită. * (Miseria în Istria). în această privință ne spune foaia „Nas Sloga“ următoarele: „Triste timpuri au venit pentru poporul sărac în Istria. Sute de familii n’au în casă o sfârmitură de pane. Cete de săraci din toate părțile aleargă spre Pisino și teritoriului de oameni i se rupe inima venând pre aceștia presteții amărîți, slabi, și peritori de foame, cum umblă in frigul crâncin pe uliți și cu manile ridicate se roagă de ajutoriu. Aici pre un bătrân încărunțit, care nici o dată în viața lui n’a cerșit, îl veții cerând pâre, dincolo pre o văduvă cu copilașii ei de jumătate goli, o veți vărsând lacrămi. Se vorbesce că unele persoane muriră o moarte grabnică. Dea dumnezeu să nu fi perit de foame! Aceasta este însă de bia începutul miseriei, ce va veni însă în lunile lui Februarie, Martie și Aprilie?“ * (încasări de dare). Un estras al oficiului de dare din Budapesta ne dă următoarea statistică despre modul: cum se încasează dările în Ungaria. După acest estras în anul 1879 s’au amanuat 88,866 provocări de dare pentru care au fost preliminate spesele cu......................... 8,886.60 S’au executat 30,625 partide cheltuindu-se cu aceste.......................................42,229.70 Pre lângă aceste statul a mai perdut dela 120 partide falimentate o restanță de dare per.................... 25,881.— Mai departe au părăsit Pesta 2,330 partide cu o restanță de dare per . . 125,800 — și 11,887 partide, cu o restanță de dare per . . . 337,958.— nu se află unde trăiesc. Va se țbcă statul ung, a perdut în anul 1879 un venit rotund de o jumătate milion fl. v. a. numai în capitala Ungariei. Ca apoi din țeara întreagă? De aici încă se poate vede, ce miserie domnesce în Ungaria. ^(Societatea dramatică română), cu concursul drei Elena Teodorini, artista teatrului italian, va da — după cum ne spune „Pressa“—o representație în folosul inundaților din Transilvania, Joi, la 3 ianuarie viitor, în teatrul cel mare. * (Numărul fiarelor de pe păment). După un calcul aprocsimativ, numerul fiarelor de pre tot globul pământului ar fi 23,291, din care în Asia 387, în Africa 50, în America 1929 în Australia 100, și în Europa 13,625, din care în Anglia 2509, în Francia 2000, în Italia 1226 în Austria 1200, în Rusia 500, etc. „Alegătoriul.“ * (O clădire romană) s’a descoperit în Austria de jos, în toamna trecută adecă s’au aflat cu plugul ruine de ziduri vechi în Wartmannstellen lângă Neukirchen într’o afunslime de 40 centimetre. Aceste ruine s’au constatat de romane după cărămizile, din care sânt zidite clădirile, care îndată ce va ierta timpul, se vor desgropa cu totul. * (O fabrică de hârtie) ,se va înființa în Bucuresci, întreprinderea va fi spriginită din resputeri de regimul românesc. Acesta va da locul gratis și va anticipa sume considerabile spre acest scop. Asemenea se garantează întreprndătorilor, că toate oficiile țărei vor întrebuința numai din această fabrică hârtia necesară de loc ce fabrica va fi intrat în activitate. 3 PARTEA SCIENTIFICĂ și LITERARĂ. Genesa evangeliilor. (Studiu public). 1 Efservec TS Tag ygarpág. loan 5, 30. (8 Urmare).1) B. Evangelia după Marcu. [Autenticitatea acestei Evangelii a fost trasă la îndoială numai de puțini, și fără ca opiniunile lor să aibă trecere. Însă la îndoială au dat cuvintele citate a lui Papias (Euseb. li. e. III, 39. Magxog ... ’eyQayjev ov /LiovTOL T áges.. ov% cont- ovvrațiv răv xogiuxcou . . Áaycov). Prin cuvintele ovratei se pretinde că Papias ar fi caracterisat scrierea lui Marcu ca o scriere, carea nu relatează în ordine chronologică, pre când Evangelia ce o avem sub numele Marcu să fie chronologice mai exactă decât toate celelalte Evangelii. Prin urmare, conchide critica: Evangelia actuală este un product de mai târziu. Cetind însă cu atențiune și fără preocupare pasagiul citat, vedem că Papias nu reflectează la ordinea chronologică a învățăturilor și faptelor, ci la înseși învățăturile lui Isus. El vresce să ne spună ca Marcu n’a scris Evangelia destul de pe larg și cu plan anumit (avvraug), ci după cum și-a adus aminte din predica lui Petru — în togma precum ni se și presentează. — Argumentele celelalte ce s’au adus în contra autenticităței acestei Evangelii, fiind cuprinse în cele aduse contra Evangeliei după Mateiu2) nu se mai repețesce]. 1. Causa scrierei. A măsurat destinului dumnedeesc păgânismul ajunsese la acel stadiu, în carele era copt pentru creștinism. El se îmbătrânise; preceptele lui religioase erau putredite. Filosofia și satira dedeseră lovitura de moarte politeismului. El nu era decât monstrul din Daniil 2, 32 seqq. Tot ce se mai păstra din religiune erau: forme goale, fără nici o influință asupra religiosităței și moralului. Din astă cauză nnmoralitatea era generală: nedreptatea, corupțiunile, viciile de tot soiul, nesiguranța vieții și lipsa de vre-o speranță în viitoriu, erau fructele putredului politeism. 3) Aici nici o mângăere 4), nici o credință 5), dincolo (după moarte) nici o speranță 6). în această stare febrilă, omenimea suferindă căuta o nouă Dumnezeire, carea să aducă ordine în mijlocul ei, să-i dea credințe noue, speranțe nouă, să o reînnoiască. Ea o căuta și nu o afla; dar cu toate aceste, console de existența ei, îi ridica altarel). Ochii ei erau îndreptați spre misteriosul orient. Aci îi era singura speranță, singura așteptare: Dumnezeul necunoscut. Unii credeau a-1 afla în Isis, alții în alte Zeități, fără ca această pretinsă aflare să fi putut dobândi generalizare. De aci mulțimea cultelor, cari cu atât erau mai bine primite, cu cât erau mai misterioase. 8) Aceasta era starea sufletească a păgânismului pre timpul când Apostolii începură a predica Evangelia. El era preparat de Provedință pentru Evangelie. Acum, dacă între aceste împregiurări s’a propoveduit Evangelia la păgâni, puteau oare Apostolii să nu țină cont de dânsele, să nu se acomodeze neajunsurilor sufleteșci ale acelora cătră cari s’au adresat ?! Atât cu graiul, cât și cu scrisul, chiar fără a fi avut vre-o inspirațiune, ei trebuiau să se acomodeze așteptărilor și aspirațiunilor lumei păgâne, — dacă voiau să ajungă la resultat. 2. Scopul special al Evangelistului, carele ar fi scris Evangelia între astfel cu de împregiurări nu putea să fie nici apologetic, ca bunăoară la Mateiu, neavând ce apăra, nici d’a lămuri învățăturile, ca la Ioan, nepremergând nici o învățătură, ci cel indignat la încheierea Evangeliei minor verecundia est. Expulso melioris aequiorisque respecta, quocum visum est, libido se impigit. Nec îurtioa jam scelera sunt; praeter oculos sunt; adeoque in publicum missa nequitia est, ut in omnium pectoribus evaluit, ut innocentia nor rara, séd nulla sit. Numquid enim singuli aut pauci rumpere legem? undique, velut signo dato, ad fas nefasque miscendum coorti sunt. . . . . Non hospes a hospite tutus, Nun socer a genero: fratrum quoque gratia rara est. Imminet exitio vir conjugis, ilia mariti; Lurida terribiles miscent acconita novercae, Filium ante diem patrios iquirit in annos. Et quota pars ista scelerum est? non descripsit castra ex una parte contraria, parentum liberorumque sacramenta diversa, subjectam patriae civis manu flamam, et agmina infectorum equitum ad conquirendas proscriptorum latebras circumvolutantia, et violatos fontes venenis, et pestilentiam manu factum, et praeductam obsessis parentibus fossam, plenos carceres, et incendia totas urbes concremantia, dominationesque funestas, et regnorum publicorumque exitiorum clandestina consilia: et pro gloria habita, quae quamdiu opprimi possunt; scelera sunt: raptus ac sturpa, et ne os quidem libidini exceptam. Adde nunc publica perjuria gentium, et rapta foedera et in praedam validioris quicquid non resistebat, abductum; circumscriptiones, fúrta, fraudes, infitiationes, quibus trina non sufficit fora. Si tantum irasci vis sapientem, quantum scelerum indignitas exigit, non irascendum illi, sed insaniendum est. 4) Seneca este considerat ca representantul filosofiei de pe acel timp. Toată mângăerea ce o află acest filosof în această lume este sinuciderea. (Contra injurias vitae beneficium mortis habeo. Ep. 70. De provid. c. 6.). Pre când Epicureul află singura mângăere în satisfacerea poftelor carnali, — Stoiculuile lumei păgâne: ucidere ca să scapi de necazurile lumei. 5) Necredința nu era numai la inteligința demoralisată; ea cuprinsese masele, îndată ce le întimpina vre o nenorocire: cel dintâiu lucru era să derîme templele, și să’și arunce pe strade larii și ponații. (Subversae deorum arcae, lares a quibusdam in publicum obiecti. Svetonius Calig. 5 — Plures nusquam jam deos ullos interpretantur. Plinius , Epist. IV. 20). Ba Plutarch (De superstitione, 7.) ne spune că la sărbători era chiar modă a parada cu necredință și a-și bate joc de ceremonii. 6) Efes. 2, 12. I. Tesal. 4, 13. 7) Fapt. app. 17, 23. ne arată că atenienii redicaser un templu cu inscripțiunea:yyvordo) Osip. 8) Tacitus, representantul vechiului spirit roman (Annul. XI, 15) se plânge contra înundărei acesteia de culte streine, dicând: Externae superstitiones valescunt. după Mateiu 9), adecă propagarea Evangeliei la popoare străine, în imperiul roman (universal 10), la poporul roman. Scopul special, cu alte cuvinte, n’a putut să fie altul decât cucerirea sau convertirea păgânismului din imperiul roman. Spre ajungerea acestui scop, el n’avea lipsă să atragă atențiunea păgânilor asupra profețiilor împlinite, căci păgânii n’aveau interes la aceasta, nici în legătură cu sf. scripturi jidovesci să le desvoalte învățături, ci să-i frapeze prin grandiositatea faptelor, prin cari să-i convingă că acest Dumnezeu este mai pe sus de puterile naturii, pe cari le întrebuințează ca omnipotent, și că cu această omnipotență ajută omenimei suferinde, că prin urmare, acesta este Dumnezeul cel adevărat, pe carele ei îl caută și nu’l află. 3. Cuprinsul Evangeliei după Marcu corespunde întru toate acestor așteptări. El ne arată că în Iisus Christos s’a arătat misterioasa Dumnezeire așteptată, căreia îi stau la disposiție puterile naturii, și pe cari le întrebuințează spre a alina suferințele omenirei nefericite. Firul roșu, ce se trage prin această Evangelie, idea fundamentală a scriitoriului, este: Dumnezeul acela, pe carele îl așteaptă păgânii, s’a arătat faptice în persoana lui Iisus Christos. (Va urma). 9) 28, 18 seqq. 10) Vezi mai jos la Evangelia după Luca. 1) Vezi „T. R.“ Nr. 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39 din 1879. 2) Nr. 36 „T. R.“ — 1879. 3) Un sguduitoriu tablou despre starea religioasă morală a pâgânismului de pre acel timp ne dă renumitul Seneca (Delta II, 8. 9.) dicând: „Omnia sceleribus ac vitiis plena sunt; plus commititur, quam quod possit coercitione sanari. Certatur ingenti quodam nequitiae certamine: major quotidie peccandi cupiditas, Lista contribuirilor pentru inundații Români din Transilvania și Ungaria pusă în cerculațiune de redacțiunea „Telegrafului Roman.“ (Urmare) Zacharie Boiu, asesor cons. 2 fl., Naum Nasta, pardositoriu 2 fl. Bursa de Viena și Pesta din 10 Ianuarie n. Viena Pesta Renta de aur.................................. 98.05 98.10 I emisiune de oblig, de siat dela drumul de fer oriental ung. 77.25 I emisiune de oblig. de stat dela drumul de fer orient ung. . 89.50 89.— Oblig. de stat dela 1876 de ale drumului de fer orient, ung. . 116.— 116.împrumutul drumurilor de fer ung. 88.75 89 25 Obligațiuni ung. de rescumperarea pământului............................. 87.Obligațiuni ung. cu clausula de sortire............................................. 87.50 87.75 Obligațiuni urbariale temeșiane . ---.---86.50 Obligațiuni urb. temeș. cu clausula de sortire............................ 86.75 Obligațiuni urbariale transilvane. 86.75 86.75 Obligațiuni urbariale croato-slavonice............................................. 89.— Obligațiuni ung. de rescumpărarea zecimei de vin .... Datorie de stat austriacă în hârtie 89.50 89.75 69.95 70.— Datoria de stat în argint . . . 71.05 71.— Renta de aur austriacă .... 82.55 82.25 Sorți de stat dela 1860 . . . 131.70 132 — Acțiuni de bancă austro-ung. 834.834— Acțiuni de bancă de credit ung. 289.75 289.50 Acțiuni de credit austr. . . . 269.— 269— Sorți unguresci cu premii . ____ 109.25 Argint ..... Galbin.............................................. 5.525.48 Napoleon........................................ 9.30 V, 9.307. 100 maree nemțesci....................... 57.80 57.75 London (pe polița de trei luni) . 116.90 116.75 Economic. Sibiin, 8 Ianuarien. Proiectolură: Gr ku, fl. 8.40—9.40; Grâu secare, fl. 6.90.—7.90; Secară fl. 5.5.40; Orz fl. 4.90-4.60; Oves fl. 2.80-3.20 Cucuruz fl. 3.90—4.30; Mălaiu fl. 5.50—6; Cartofi fl. 1.30—1.50; Semânță de cânepă fl. 9. —10; Mizere fl. 6—7; Linte fl. 11.—12; Fasole fl. 6—7 pro 50 chile : Făină de pâne fl. 7.50; Slănină fl. 30—32; Unsoare de pore fl. 25—26; Seu brut pro 50 chilo fl. 16—17; Seu de luminări fl. 23—24; Luminări de seu 50 chilo fl.28—28.50; Spun fl. 20—20.50; Fen 50 chilo fl. 1—1.10; Cânepă pro 50 chilo fl. 16—18 Lemne vertoase de foc pro metru cubic fl. 3.50 Spirt prograd 55—60 cr. pro chile: carne de vită 42—46 cr.; Carne de vițel 40—60 cr. carne de porc 38—40 cr. ; carne de berbece 28 cr.; oauă 10 de 40 cr. Mediaș, 8 Ianuarie n. Prohectolitră: Grâu 8.40—8.80; Grâu secăreț fl. 6.80—7—; Secară fl 4.80—5.20 Oves fl. 2.90—3.—; Cucuruzii.4.—4.50; Semință de cânepă fl. 6—7 ; Fasole fl. 7—7.50 mazere fl. —.—; Cartofi fl. 1.60—1.80; Fen fl. 1.60—1.80; cel vechiu; cel nou fl. —.—; Cânepă fl. 34—36; Slănină pro 100 chile : fl. 40—60; Unsoare de porc fl.55— 60; SSu de luminării 1. 40—50; Splrt prograd cr. Îll/,; carne de vită pro