Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)

1880-01-01 / nr. 1

TELEGRAFUL ROMAN. Serii ultime. (După „S. a. T. B.“) Viena, 12 Ianuarie­­. C­o­m­i­­siunea delegațiunei unguresci pentru esterne a votat neschimbat bu­getul ministeriului de esterne. Repre­­sentantele regimului K­allay a anun­țat ștergerea cât mai curendă a con­sulatelor austro-ungare din Bosnia și Hrțegovina. Comisiunea pen­tru marină a votat bugetul mari­nei cu ștergerea de 688,000 fl. Comi­siunea pentru armată a votat fără modificare ordinariul bugetului de resboiu afară de trei posițiuni încă flotante. Ministru de resboiu a pre­­sentat un consp­rt detașat și unele măsuri administrative, după cami spe­­rează o reducere din buget de două milioane. La Kinder-Garten, al M. S. Re­gale Doamnei, strada vămei. La Asilul Elena-Doamna, în favorul inundaților din Tran­silvania s’a dat și un bal în Giurgiu (România). * (Corpul învățătoresc) din Zernești invită la „Balul“ ce se va arangia Duminecă în 30 Decemvre 1879 st. v. în sala edificiului școlar de acolo. Venitul e destinat pentru fondul bibliotecei. Tapsa se lasă la bunăvoința fie­cărui stimat domn, în­ceputul la 7 oare. NB. Oferte marinimoase se pri­mesc cu mulțămită. * (Miseri­a în Istria). în a­­ceastă privință ne spune foaia „Nas Sloga“ următoarele: „Triste timpuri au venit pentru poporul sărac în Is­tria. Sute de familii n’au în casă o sfârmitură de pane. Cete de săraci din toate părțile aleargă spre Pisino și teritoriului de oameni i se rupe inima venând pre aceștia preste­ții amărîți, slabi, și peritori de foame, cum umblă in frigul crâncin pe uliți și cu manile ridicate se roagă de ajutoriu. Aici pre un bătrân încărunțit, care nici o dată în viața lui n’a cerșit, îl veții ce­­rând pâr­e, dincolo pre o văduvă cu copilașii ei de jumătate goli, o veț­i vărsând lacrămi. Se vorbesce că unele persoane muriră o moarte grabnică. Dea dumnezeu să nu fi pe­rit de foame! Aceasta este însă de bia începutul miseriei, ce va veni însă în lunile lui Februarie, Martie și Aprilie?“ * (încasări de dare). Un es­tras al oficiului de dare din Buda­pesta ne dă următoarea statistică des­pre modul: cum se încasează dările în Ungaria. După acest estras în anul 1879 s’au amanuat 88,866 provocări de dare pentru care au fost preliminate spesele cu......................... 8,886.60 S’au executat 30,625 partide cheltuindu-se cu a­ceste.......................................42,229.70 Pre lângă aceste statul a mai perdut dela 120 par­tide falimentate o restanță de dare per.................... 25,881.— Mai departe au părăsit Pesta 2,330 partide cu o restanță de dare per . . 125,800 — și 11,887 partide, cu o res­tanță de dare per . . . 337,958.— nu se află unde trăiesc. Va se țbcă statul ung, a perdut în anul 1879 un venit rotund de o jumătate milion fl. v. a. numai în ca­pitala Ungariei. Ca apoi din țeara în­treagă? De aici încă se poate vede, ce miserie domnesce în Ungaria. ^(Societatea dramatică ro­mână), cu concursul drei Elena Teodorini, artista teatrului italian, va da — după cum ne spune „Pressa“—o representație în folosul inundaților din Transilvania, Joi, la 3 ianuarie viitor, în teatrul cel mare. * (Numărul fiarelor de pe p­ăment). După un calcul aprocsima­­tiv, numerul fiarelor de pre tot glo­bul pământului ar fi 23,291, din care în Asia 387, în Africa 50, în America 1929 în Australia 100, și în Europa 13,625, din care în Anglia 2509, în Francia 2000, în Italia 1226 în Aus­tria 1200, în Rusia 500, etc. „Alegătoriul.“ * (O clădire ro­m­ană) s’a des­coperit în Austria de jos, în toamna trecută adecă s’au aflat cu plugul ruine de ziduri vechi în Wartmann­­s­tel­len lângă Neukirchen într’o a­­funslime de 40 centimetre. Aceste ruine s’au constatat de romane după cără­mizile, din care sânt zidite clădirile, care îndată ce va ierta timpul, se vor desgropa cu totul. * (O fabrică de hârtie) ,se va înființa în Bucuresci, întreprinde­rea va fi spriginită din resputeri de regimul românesc. Acesta va da locul gratis și va anticipa sume considera­bile spre acest scop. Asemenea se ga­rantează întrepr­nd­ătorilor, că toate oficiile țărei vor întrebuința numai din această fabrică hârtia necesară de loc ce fabrica va fi intrat în activitate. 3 PARTEA SCIENTIFICĂ și LITERARĂ. Gene­sa evangeliilor. (Studiu public). 1 Efservec TS Tag ygarpág. loan 5, 30. (8 Urmare).1) B. Evangelia după Marcu. [Autenticitatea acestei Evangelii a fost trasă la îndoială numai de pu­țini, și fără ca opiniunile lor să aibă trecere. Însă la îndoială au dat cu­vintele citate a lui P­a­p­i­a­s (Euseb. li. e. III, 39. Magxog ... ’eyQayjev o­v /LiovTOL T áges.. ov% cont- ovvrațiv răv xogiuxcou . . Áaycov). Prin cu­vintele ov­ratei se pretinde că Pa­­pias ar fi caracterisat scrierea lui Marcu ca o scriere, carea nu relatează în ordine chronologică, pre când Evan­­gelia ce o avem sub numele Marcu să fie chronologice mai exactă de­cât toate celelalte Evangelii. Prin urmare, conchide critica: Evangelia actuală este un product de mai târziu. Cetind însă cu atențiune și fără preocupare pasagiul citat, vedem că Papi­as nu reflectează la ordinea chronologică a învățăturilor și fapte­lor, ci la înseși învățăturile lui Isus. El vresce să ne spună ca Marcu n’a scris Evangelia destul de pe larg și cu plan anumit (avvrau­g), ci după cum și-a adus aminte din predica lui P­e­­t­r­u — în togma precum ni se și presentează. — Argumentele celelalte ce s’au adus în contra autenticităței acestei Evangelii, fiind cuprinse în cele aduse contra Evangeliei după Mateiu2) nu se mai repețesce]. 1. Causa scrierei. A măsurat de­stinului dum­nedeesc păgânismul ajun­sese la acel stadiu, în carele era copt pentru creștinism. El se îmbătrânise; preceptele lui religioase erau putre­­d­ite. Filosofia și satira dedeseră lovi­tura de moarte politeismului. El nu era de­cât monstrul din Daniil 2, 32 seqq. Tot ce se mai păstra din reli­­giune erau: forme goale, fără nici o influință asupra religiosităței și mora­lului. Din astă cauză nnmoralitatea era generală: nedreptatea, corupțiunile, vi­­ciile de tot soiul, nesiguranța vieții și lipsa de vre-o speranță în viitoriu, erau fructele putredului politei­sm. 3) Aici nici o mângăere 4), nici o credință 5), din­colo (după moarte) nici o speranță 6). în această stare febrilă, omeni­­mea suferindă căuta o nouă Dumne­­zeire, carea să aducă ordine în mij­locul ei, să-i dea credințe noue, spe­ranțe nouă, să o reînnoiască. Ea o căuta și nu o afla; dar cu toate ace­ste, console de existența ei, îi ridica altare­l). Ochii ei erau îndreptați spre misteriosul orient. Aci îi era singura speranță, singura așteptare: Dumne­­zeul necunoscut. Unii credeau a-1 afla în Isis, alții în alte Zeități, fără ca această pretinsă aflare să fi putut dobândi generalizare. De aci mulți­mea cultelor, cari cu atât erau mai bine primite, cu cât erau mai mi­sterioase. 8) Aceasta era starea su­fletească a păgânismului pre timpul când Apostolii începură a predica E­­vangelia. El era preparat de Prove­­dință pentru Evangelie. Acum, dacă între aceste împre­­giurări s’a propoveduit Evangelia la păgâni, puteau oare Apostolii să nu țină cont de dânsele, să nu se aco­modeze neajunsurilor sufleteșci ale ace­lora cătră cari s’au adresat ?! Atât cu graiul, cât și cu scrisul, chiar fără a fi avut vre-o inspirațiune, ei trebu­iau să se acomodeze așteptărilor și aspirațiunilor lumei păgâne, — dacă vo­iau să ajungă la resultat. 2. Scopul special al Evangelistu­­lui, carele ar fi scris Evangelia între astfel cu de împregiurări nu putea să fie nici apologetic, ca bună­oară la Mateiu, ne­având ce apăra, nici d’a lămuri învățăturile, ca la Ioan, ne­premergând nici o învățătură,­­ ci cel indign­at la încheierea Evangeliei minor verecundia est. Expulso melioris aequi­­orisque respecta, quocum visum est, libido se impigit. Nec îurtioa jam scelera sunt; praeter oculos sunt; adeoque in publicum missa nequitia est, ut in omnium pectoribus evaluit, ut innocentia nor rara, séd nulla sit. Numquid enim singuli aut pauci rum­­pere legem? undique, velut signo dato, ad fas nefasque miscendum coorti sunt. . . . . Non hospes a hospite tutus, Nun socer a genero: fratrum quoque gratia rara est. Imminet exitio vir conjugis, ilia mariti; Lurida terribiles miscent acconita novercae, Filium ante diem patrios iquirit in annos. Et quota pars ista scelerum est? non descripsit castra ex una parte contraria, pa­­rentum liberorumque sacramenta diversa, subjectam patriae civis manu flamam, et agmina infectorum equitum ad conquirendas proscriptorum latebras circumvolutantia, et violatos fontes venenis, et pestilentiam manu factum, et praeductam obsessis parentibus fossam, plenos carceres, et incendia totas urbes concremantia, dominationesque fune­­stas, et regnorum publicorumque exitiorum clandestina consilia: et pro gloria habita, quae quamdiu opprimi possunt; scelera sunt: raptus ac sturpa, et ne os quidem libidini exceptam. Adde nunc publica perjuria gen­tium, et rapta foedera et in praedam vali­­dioris quicquid non resistebat, abductum; circumscriptiones, fúrta, fraudes, infitiationes, quibus trina non sufficit fora. Si tantum irasci vis sapientem, quantum scelerum in­­dignitas exigit, non irascendum illi, sed in­­saniendum est. 4) Seneca este considerat ca repre­­sentantul filosofiei de pe acel timp. Toată mângăerea ce o află acest filosof în această lume este sinuciderea. (Contra injurias vitae beneficium mortis habeo. Ep. 70. De provid. c. 6.). Pre când Epicureul află sin­gura mângăere în satisfacerea poftelor car­nali, — Stoicul­uile lumei păgâne: ucidere ca să scapi de necazurile lumei. 5) Necredința nu era numai la inteli­­gința demoralisată; ea cuprinsese masele, îndată ce le întimpina vre­­ o nenorocire: cel dintâiu lucru era să derîme templele, și să’și arunce pe strade larii și ponații. (Sub­­versae deorum arcae, lares a quibusdam in publicum obiecti. Svetonius Calig. 5 — Plures nusquam jam deos ullos interpretan­­tur. Pl­i­n­i­u­s , Epist. IV. 20). Ba Plutarch (De superstitione, 7.) ne spune că la săr­­bători era chiar modă a parada cu necre­dință și a-și bate joc de ceremonii. 6) Efes. 2, 12. I. Tesal. 4, 13. 7) Fapt. app. 17, 23. ne arată că ate­­nienii redicaser un templu cu inscripțiunea:­­y­yvordo) Osip. 8) Tacitus, representantul vechiului spirit roman (Annul. XI, 15) se plânge con­tra înundărei acesteia de culte streine, di­când: Externae superstitiones valescunt. după Mateiu 9), adecă­ propagarea E­­vangeliei la popoare străine, în impe­riul roman (universal 10), la poporul roman. Scopul special, cu alte cuvinte, n’a putut să fie altul decât­ cuce­rirea sau convertirea păgâ­nismului din imperiul roman. Spre ajungerea acestui scop, el n’avea lipsă să atragă atențiunea pă­gânilor asupra profețiilor împlinite, căci păgânii n’aveau interes la aceasta, nici în legătură cu sf. scripturi jido­­vesci să le desvoalte învățături, ci să-i frapeze prin grandiositatea faptelor, prin cari să-­i convingă că acest Dum­­nezeu este mai pe sus de puterile naturii, pe cari le întrebuințează­­ ca omnipotent, și că cu această omnipo­tență ajută omenimei suferinde, că prin urmare, acesta este Dumnezeul cel adevărat, pe carele ei îl caută și nu’l află. 3. Cuprinsul Evangeliei după Marcu corespunde întru toate acestor așteptări. El ne arată că în Iisus Christos s’a arătat misterioasa Dumne­­zeire așteptată, căreia îi stau la dis­­posiție puterile naturii, și pe cari le întrebuințează spre a alina suferințele omenirei nefericite. Firul roșu, ce se trage prin a­­ceastă Evangelie, idea fundamentală a scriitoriului, este: Dumnezeul acela, pe carele îl așteaptă păgânii, s’a ară­tat faptice în persoana lui Iisus Christos. (Va urma). 9) 28, 18 seqq. 10) Vezi mai jos la Evangelia după Luca. 1) Vezi „T. R.“ Nr. 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39 din 1879. 2) Nr. 36 „T. R.“ — 1879. 3) Un sguduitoriu tablou despre starea religioasă morală a pâgânismului de pre acel timp ne dă renumitul Seneca (De­lta II, 8. 9.) dicând: „Omnia sceleribus ac vitiis plena sunt; plus commititur, quam quod possit coercitione sanari. Certatur ingenti quodam nequitiae certamine: major quotidie peccandi cupiditas, Lista contribuirilor pentru inundații Români din Transilvania și Ungaria pusă în cerculațiune de redacțiunea „Telegrafu­lui Roman.“ (Urmare) Zacharie Boiu, asesor cons. 2 fl., Naum Nasta, pardositoriu 2 fl. Bursa de Viena și Pesta din 10 Ianuarie n. Viena Pesta Renta de aur.................................. 98.05 98.10 I emisiune de oblig, de siat dela drumul de fer oriental ung. 77.25 I­ emisiune de oblig. de stat dela drumul de fer orient ung. . 89.50 89.— Oblig. de stat dela 1876 de ale drumului de fer orient, ung. . 116.— 116.­împrumutul drumurilor de fer ung. 88.75 89 25 Obligațiuni ung. de rescumpera­­rea pământului............................. 87.­Obligațiuni ung. cu clausula de sortire............................................. 87.50 87.75 Obligațiuni urbariale temeșiane . ---.---86.50 Obligațiuni urb. temeș. cu clau­sula de sortire............................ 86.75 Obligațiuni urbariale transilvane. 86.75 86.75 Obligațiuni urbariale croato-sla­­vonice............................................. 89.— Obligațiuni ung. de rescumpăra­­rea­­ zecimei de vin .... Datorie de stat austriacă în hârtie 89.50 89.75 69.95 70.— Datoria de stat în argint . . . 71.05 71.— Renta de aur austriacă .... 82.55 82.25 Sorți de stat dela 1860 . . . 131.70 132 — Acțiuni de bancă austro-ung. 834.­834— Acțiuni de bancă de credit ung. 289.75 289.50 Acțiuni de credit austr. . . . 269.— 269— Sorți unguresci cu premii . ____ 109.25 Argint .....­­ Galbin.............................................. 5.52­5.48 Napoleon........................................ 9.30 V, 9.307. 100 maree nemțesci....................... 57.80 57.75 London (pe polița de trei luni) . 116.90 116.75 Economic. Sibiin, 8 Ianuarie­n. Pro­iectolu­ră: G­r k­u, fl. 8.40—9.40; Grâu secare­, fl. 6.90.—7.90; S­ecară fl. 5.­5.40; Orz fl. 4.90-4.60; Oves fl. 2.80-3.20 Cucuruz fl. 3.90—4.30; Mălaiu fl. 5.50—6; C­a­rtofi fl. 1.30—1.50; Semânță de­ cânepă fl. 9. —10­; M­izere fl. 6—7; Linte fl. 11.—12; Fasole fl. 6—7 pro 50 ch­ile : Făină de pâne fl. 7.50; Slănină fl. 30—32; Unsoare de pore fl. 25—26; Seu brut pro 50 ch­ilo fl. 16—17; Seu de luminări fl. 23—24; Lumi­nări de seu 50 chilo fl.28—28.50; S­pun fl. 20—20.50; Fen 50 chilo fl. 1—1.10; Cânepă pro 50 chilo fl. 16—18 Lemne vertoase de foc pro metru cubic fl. 3.50 Spirt pro­grad 55—60 cr. pro chile: carne de vită 42—46 cr.; Carne de vițel 40—60 cr. carne de porc 38—40 cr. ; carne de berbece 28 cr.; oauă 10 de 40 cr. Mediaș, 8 Ianuarie n. Pro­hectolitră: Grâu 8.40—8.80; Grâu secăreț fl. 6.80—7—­­; Secară fl 4.80—5.20 Oves fl. 2.90—3.—; Cucuruzii.4.—4.50; Sem­i­nță de cânepă fl. 6—7 ; Fasole fl. 7—7.50 mazere fl. —.—; Cartofi fl. 1.60—1.80; Fen fl. 1.60—1.80; cel vechiu; cel nou fl. —.—; Cânepă fl. 34—36; Slănină pro 100 chile : fl. 40—60; Unsoare de porc fl.55— 60; SSu de luminării 1. 40—50; Splrt pro­grad cr. Îll/,; carne de vită pro

Next