Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)

1880-08-05 / nr. 91

Nr. 91. Pentru Sibiiu pe an 7 fl., 6 luni 3 fl. BO er., 3 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarc­ie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 3 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 fl., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Marți 5 August 1880. Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sunt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 37. Epistole nefrancate se refusă. — Articolii nepublicați nu se înapoiază. Anul XXVIII. TELEGRAFUL ROMAN. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. ABONAMENTUL Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei or­i5 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fie­care publicare. Revista politică. Sibiiu, în 4 August. „Nimic nou din Africa!“ f­ icala, ce era obicinuită în Roma Romanilor și nu a Papilor, nu se refere la penin­sula balcanică. Turcii, Bulgarii, Grecii, Albanezii, Muntenegrenii și poate că în cele din urmă chiar și Macedo- Românii, ce este drept, vor mai clo­coti nițel în căldarea balcanică. Se vor ridica când unii când alții pe scena publicității, după cum vor in­fluența suflerii diplomatici ai puterilor mari europene. Adevărat că nu prea este nimic nou nici când se aprinde prazul și pătlăgelele în interiorul Bul­garului ajuns peste noapte și el domn din grația altora; nici când tărițele de dragă ale Grecului, care acum ar vrea se înfunde toată lumea în ulcio­rul lui. Ba­că 10,000, ba 20,000 ba 30—35 mii au Grecii se pună în fața Turcilor sau Albanezilor pentru ca so isgonească pe cești din urmă din păr­țile Epirului și Tesaliei...... Iată tot ce vine de un timp din părțile acele. Variațiuni de la tema: Poarta face, Poarta va face pe voia conferenței puterilor de la Berlin. Noutate pentru noi este însă că­derea lui I­o­k­a­i Moor la Danija mare fața cu un Unger. Iokai, vestitul li­terat maghiar, directorul șliar­ului „Hon,“ bărbatul, care pănă la intrarea lui Tisza în guvern făcea parte din oposițiunea maghiară, este bătut la alegere de un necunoscut, ca Unger. Cum? Care poate fi motivul re­­ușitei luptei electorale între Jokai și Unger? La toată întâmplarea precum dovedesce fapta, motivul este, că ideile lui Kossuth câștigă teren și acolo, unde a fost pănă adi vatra guvernului. Principele Carol a fost primit la Ischl ca un adevărat suveran. O telegramă de la 13 August ne spune, că principele Carol și prin­­țesa Elisabeta au întârziat cu so­sirea lor la Ischl. Trenul în care se aflau oaspeții împăratului Francisc Iosif a fost întârziat din cauza ape­lor mari. Maj. Sa a salutat la gară cu cea mai mare căldură perechea princiară și a condus-o în „Hotel Bauer.“ A doua­­ zi Maj. La împăratul pe la 10 oare înainte de mea­ lă­­ li a fă­cut principelui și principesei române visită de o oară, la 12 oaspeții au întors visita. Maj. La împărăteasa a așteptat pe oaspeți în apartamentele sale și i­a salutat în modul cel mai cordial. La 1272 oare principele Carol și soția sa s-au întors la Hotel. Fiind Majest. Sa la principele României, principele Milan, și a făcut reverența la oaspeții români. După amea­zi a fost masă de gală în villa împărătească, înainte de a întoarce visita la Majestățile Lor, părechea princiară a României a făcut principelui Milan contra visită. La masa de gală au luat parte Majestățile Lor, principele și princi­pesa României, principele Milan și suita. După masă a fost cerci și teatru. Interesant este, că mareșalul nem­țesc Molke încă a petrecut, și tocmai fiind principele Carol aci, câte­va­­ zile în Ischl. Sorrile despre concentrațiuni de trupe ruseșci la granițele austro-ungare și române sânt desmin­­țite de „Fremdenblatt“ și de „Czas“, reducândule la faime sensaționale. Cercurile diplomatice din Paris desaprobează discursul lui Gambetta rostit la Cherbourg, că Bulgarii departe de a pune un capăt I străgănirilor de tot felial, cu cari persecută pe concetățenii lor musulmani, continuă a-i trata­rea cu o înverșunare din ce în ce crescândă. Nu de mult Musulmanii din Billova, din causa secetei de anul acesta, se duseră ca de obiceiu la satul Akadalis spre a face rugăciuni publice, când deodată milițiile bulgare, susținute de locuitorii de prin lo­calitățile vecine, năpădiră asupra Billovei și prădară satul dărîmându’l cu totul. Ma­­joritatea locuitorilor, bărbați și femei, fu omorîtâ de năpăditori, cari nu se retraseră decât numai după ce comiseră fapte revol­tătoare și luară cu dânșii mai mult de 200 femei și copii, târându’i cu ei în satele Cădi, Kandi-Tepen și Ciglak din districtul Pre­­vesa. Aceia dintre nenorociții locuitori ai Bislovei cari scăpară de măcel, au adresat o petițiune Sublimei Porți prin care’s­e spun situațiunea și cer darea înapoi a bunuri­lor lor. Aducând aceste­­a cunoșcința Esc. Voastre, va rog a recomanda aceasta celei mai serioase atențiuni a guvernului... și a-l ruga să facă representări se­rioase în Sofia pentru pedepsirea celor vino­vați și pentru darea înapoi a efectelor și obiectelor de care au fost jefuiți locuitorii din Bislava. Spre a impedeca revenirea unor asemenea fapte amintesc conclusiunile de­peșei mele circulare dela 15 Iulie. Primiți, domnule ambasador asigurarea considerațiunei mele. Abedin. Aducând aceste la cunoscința Esc. Voastre, vă rog a atrage asupra lor serioasa atențiune a guvernului. Primiți etc. Abedin. III. Constantinopole, 2 August. D-le ambasador! Dacă și prin alte comunicări anterioare, depertamentul a pro­bat trista situațiune creată proprietarilor mohamedani din Bulgaria. Ultimele scrii, ce primim, ne arată o situațiune ca de ne­suferit. Din­ții în­ții devin mai mari greutățile, ce se întâmpinau la constatarea drepturilor de proprietate. Se pare că autoritățile princiare sânt decise a favoriza pe față o clasă a po­­porațiunei în paguba celei­lalte. Intr’un cu­vânt, porpretarii musulmani sânt condamnați a se vede jefuiți din toate bunurile lor. In fața acestei nedreptăți strigătoare și a resultatelor negative, ce au dat sforțările fă­cute până acum spre a înlătura răul, ne cre­­dem detori, a trage atențiunea puterilor semnatare tractatului de pace de la Berlin a­­supra unei politice, care este în contrazicere cu cele mai formale stipulațiuni ale acestui act internațional, care garantează Musulma­­nilor o liberă și complectă bucurare de pro­prietatea lor. Sânt convins, că guvernele, conduse de simțământul lor de echitate, vor lua în mânile lor causa acestor jertfe. In această convingere, propunem întrunirea unei comisiuni compuse din d-nii consuli din So­fia spre a găsi mijloacele cele mai în stare a protege drepturile proprietarilor musulmani din Bulgaria. Ve rog­a face în acest sens un demers pe lângă guvernul............și a-mi comunica resultatul. Primii, etc. Abedin. Turcia și Bulgaria. Guvernul otoman, îngrijat de soartea Mahomedanilor din Rumelia Orientală și Bulgaria și de cruzimile, la care sânt espuși necontenit din partea Bul­garilor, a adresat următoarele trei de­­peși representanților săi din străinătate: 1. Constantinopole, 21 iulie. D-le ambasador! Din relațiunile primite de Sublima Poartă se poate vede­ a­. Constantinopole, 29 iulie. D-le ambasador! Dintr’o telegramă a guvernorului din Rumelia Orientală re­­sultă, că adminisrațiunea bulgară a făcut de curând încercarea se ocupe satele Beb­­rova, Djafer și Aivadjik, care se află pe li­nia de demarcațiune și pe care le consideră ca aparținând principatului. Două sute de Mahomedani au voit se împedece pe administrațiunea bulgară de a face aceasta. Dar milițiile chemară atunci în ajutoriul lor și alte forțe, respinseră pe Musulmani și arserâ patru sate. Corespondențe particulare ale „Telegrafului Român.“ Sibiiu, în 3 August v. Cn. Redac­­țiunea „Siebenbürgisch-deutsches Tage­blatt“ are un corespondent în Bucu­re­s­c­i, care pare a ave misiunea de a vorbi de rău despre stările din în­vecinată Românie. Nu am aflat pănă acuma o singură corespondență bucuresceană dintre cele multe, țipă­ FOIȚA. Părți din­­ ziarul meu de că­lătorie. (încheiere.) Toate afacerile privitoare la sus­ținerea institutului de cură în buna stare și renume, se poartă o comisiune de cură, care afară de tacla pentru cură de 5 fl. mai încasează și alte facse mai mici pentru comoditățile pu­blicului, precum pentru musică etc. Oaspeții duc o viață plăcută, adese­ori între marginile regulilor de casă, aproape petulantă. Ca de exemplu între altele voiu istorisi două cașuri, într’o dimineață eșind de acasă pe la cinci oare spre a’mi face preumblarea obicinuită, ajun­gând la monumentul unguresc cu leul despre care am vorbit mai sus, Iată că bietul leu unguresc era imfășurat preste pântece cu un ștergar nou de nouț, întocmai precum conform curei priessnitiene din Graefenberg, se leagă oaspeții, care la coadă era legată o panglică roșie ca simbolul slăbiciunei; așa împodobit a remas leul pănă la 9 oare. Nu scia omul este aceasta un persiflagiu asupra curei din Grae­fenberg, sau asupra țărei nostre Ungaria, care încă sufere de multe neputințe. Mi am cugetat se fi fost un Ungur mai înfocat se vadă aceasta mai că ar fi provocat la duel pe — Cine? Altă dată cetii pe un scaun (laviță de șed­ut), de care sânt multe prin pădure, cum un cavaler voind se măgulească unei demoisele, i scrise pe laviță numele ei „Regina“ cu adaosul „Ruh“ așa­dar: „Regina Ruh’; un ma­lefic invidios, îndrepta pe R din cu­vântul Ruh în K și prin aceasta răni o inimă fragedă; urmarea fa, că litera R, deveni tot mai mare, prefăcându-se în toate diminețile, când în K când în K după cum cei doi rivali treceau pe la acel scaun, și lupta aceasta între R și K nu înceta pănă când demoifera din cestiune implinindu’și cum­ pleca cu părinții ei de acolo. Poporul țeran muncitor este foarte german și îndobitocit, altcum bun și blând, se vede în toate la el urmele feu­dalismului. Pe acolo noțiunile de domn și țeran (Bauer) sânt cu mult mai înrădăcinate, întrebând pe un păzitor de pădure, acui este pădurea, prin care ne preumblam ? ne spuse a­­rătândune partea cea mai însemnată, că este a arh­iepiscopului principe de Breslau, ear’ altă parte a lui Ray­­mann, întrebând, că cine este Raymann după ce noi cunosceam pre Raymann după cercetarea fabricilor lui, că este milionar, ne respunse „ein Bauer“. După acea am înțeles noi, că ei nu­mesc Bauer, și pre milionar, dacă nu este nobil sau diregător și pre mun­citorul, ce cară pământ și petrii și ară cu câte un bou sau vacă înhămată strigând toată Ziua hi! de! Seraci încă se văd a fi țăranii. Au nu este semnul Bărăciei a vede un cal înhămat cu o vacă pre­cum n’am vă­zut pe aici, pe la noi dacă nu mai mult dar’ ca lucru de rușine în tot cașul ar ține aceasta. Poporul este religios catolic pănă la bi­­goterie, în toate respirțiile și dealurile află omul câte o cruce cu Christos restignit, câte o maică precestă sub acoperiș de peatră zugrăvite cu a­ceeași artă, ce o avem noi în sânu­l de la „Nicola“; în seara de Sănzienele catolice, la 24 Iunie au datină de foc în toate dealurile și coastele câte un foc mare acățânduse și prin arbori oale cu re­­șină arzătoare în flăcări, fără să fi putut cineva să-mi dea o deslușire des­pre însemnătatea creștinească a aces­tui obiceiu. Salutarea cea obicinuită de la a­­menț­i pănă seara între oaspeți este cuvântul simplu „Mahlzeit“, care după esplicațiunile primite de la cunoscători ar fi „ein junkerischer Gross“, care s’au importat din Prusia pe pământ austriac. Aceasta e să fie o espresiune sau salutare eliptică în loc de „Sch wünsche Ihnen gesegnete Mahlzeit“. Ni­menea nu mi-a putut da deslușiri însă, după ce logică folosesc ei aceasta salu­tare în tot decursul­­ Ulei. O parte din cele mai frumoase din Graefenberg este spre Zeptau în Moravia. O șosea dintre cele mai fru­moase conduce de la Graefenberg preste un vârf cu pădure, urcând pe nesimțite în o mulțime de zikzacuri.

Next