Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)

1880-10-14 / nr. 121

484 după alta atâtea strămutări și stra­­formări în toate lucrările omenești ear pe terenul școalei populare s’a desvoltat atâta putere câtă nu s’a putut desvolta în mii de ani ai tim­purilor vechi. în timpii vechi nume­ral obiectelor de învățămând, metodele și instrumentele de instrucțiune, au rămas tot așa, după cum s’au aflat, dar prin câte strămutări au trecut toate aceste în ultimii decenii de ani! — Numerul obiectelor de învățământ a crescut, estensiunea lor s’a mărit, conceptele s’au curățit, metodele de instrucțiune s’au ameliorat întru atâta, cât ar crede cineva, că este imposibil de a mai crea omul ceva nou, însă pre pământ nu este statornicie, sub nori nu este odih­nă, căci spiritul timpului nu dormitează, ci mereu ne îndeamnă spre progres. Dar secolul nostru nu se îndestu­lează numai cu progresul, ci el voiește tot­deodată a sei și aceea, cum s’a perfecționat omenimea, cum s’au nă­scut șciințele, cu un cuvânt, el vo­iesce a sei și istoria progresului și a șciințelor. Noi pănă acuma am fost prea mulțămiți și cu atâta, dacă am cuno­scut Aritmetica și metodul ei. Astăzi numai merge așa, ci pretindem a sei cu tot dreptul și istoria aritmeticei, precum și a metodului de propuneri; și aceasta cu atât mai vârtos, căci prin istoria unui atare obiect de în­vățământ cunoascem mai de aproape ideile și modul de propunere a celor vechi, și numai atunci putem ave o ideie mai clară despre desvoltarea spiritului omenesc și despre bărbații vestiți în această sciință. Aflând noi această descoperire ne umplem inimile de recunoștință față cu antecesorii noștri, aflăm o iubire pentru era nouă, ne amplificăm cu­­nostințele psihologice, ne extindem orizontul metodei, ne explicăm pre­santul prin trecut și ne îndestulim dorința de a sei. Foarte de multe ori i se pun învă­țătorului scrutător întrebări d­­e­ cum s’a desvoltat numărarea, cum cifrele etc. și ’i pare bine, când le poate răspunde. Purceslând din acest punct de vedere, cred, fraților colegi, că nu Vă voiu face puțină plăcere, dacă voiu discrta foarte pe scurt despre istoria aritmeticei și rasele, prin cari a tre­cut ea dela început și pănă în­­ ziua de astăzi. I. Desvoltarea numerar ei. Omenimea la început nici că a avut nume deosebite de numeri. Cal­culatorul se privia pe sine de unimnea primă, pre cel ce era față cu el de unimnea a doua, și pre cel mai înde­părtat de unimnea a treia. Prin ară­tarea mânei esprimau numărul cinci, care prin arătarea ambelor mâni es­primau numărul­­ zece etc. Modul cel mai vechiu de nu­­merare se vede dacă a fi fost: numă­rarea pre degete. Cunoștința numă­­rărei pre degete s’a aplicat apoi la diferite popoare în diferite moduri de numărare, așa d­­e. Africanii numără pănă astăzi încă numai pănă la cinci și de aci încep­earăși de la unu. Această sistemă să numesce sistema minoră sau de cinci. Alte popoare își țin de unitate mai mare numărul 20, adecă degetele de la mâni și de la picioare și aceasta este așa numita sistemă vigintimală. Cele mai multe popoare au luat nu­mărul 10 de unitate mai mare și pe aceasta s-a bazat apoi sistemul decadic folosit de toate popoarele culte. Sis­temul decadic era cunoscut din partea celor vechi de sânt, căci cu el aveau datina a onora pe­­ lei, pe preoți și pre cei mai mari. Degetele nefiind destul de apte pentru de a arăta numeri mai mari ca­­lece, omenimea a trebuit să caute nesce obiecte, cari să le folosească și TELEGRAFUL ROMAN.­ ­ la determinarea sutelor, miilor etc., și pentru esecutarea acestei operațiuni, oamenii la început se foloseau de pe­­tricele, nuci, grăunțe de bucate etc., după cum fac și astăzi încă popoarele sălbatice. Chinezii mai numără și acum pe degete și încă pănă la o sută de mii. — Cum se întâmplă aceasta Vă voiu arăta cu altă ocasiune. (Va urma). Bursa de Viena și Pesta din 23 Octomvre 1880 Viena Pesta Renta de aur................................ 106.951106.80 I emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer oriental ung. . 79.80 80.­I­ emisiune de oblig, de stat dela drumul de fer orient ung. . 96 50 96.75 Oblig, de stat dela 1876 de ale drumului de fer orient. ung. . 83.75 83.75 împrumutul drumurilor de fer ung. 122.50 122.25 Obligațiuni ung. de rescumpera­rea pământului........................... 95.25 95.— Obligațiuni ung. cu clausură de sortire.......................................... 94.— 94.50 Obligațiuni urbariale temeșiane . 93.75 93.50 Obligațiuni urb. temeș. cu clau­sură de sortire.......................... 93.— 93.­Obligațiuni urbariale transilvane. 93.25 93.­Obligațiuni urbariale croato-sla­vonice.......................................... 94.75­­-*­­Obligațiuni ung. de rescumpăra­rea Șecimei de vin . . . . 93.50 93.50 Datorie de stat austriacă în hârtie 71.40 71.30 Datorie de stat în argint . . 72.35 72.50 Renta de aur austriacă .... 86.45 86.75 Sorți de stat dela 1860 . . . 125.— 129.­Acțiuni de bancă austro-ung. . 813.— 812.— Acțiuni de credit austr. . . . 277.30 275.60 Acțiuni de bancă de credit ung. 245.— 244.— Sorți unguresci cu premii . . . 107.50 107.50 Sorți de regulären Tisei . . . 106.90 106.75 Argint.......................................... --.__#_ Galbin........................................... 5.62 5.63 Napoleon.......................................... 9.33 7, 9.33’/a 100 marco nemțesc!..................... 57.80 57.90 London (pe polița de trei luni) . 117.20 117.60 Economic. Sibiiu 22 Octomvre­n. Pro hectolu­ră: G­râu 0.7.30-8.30; grâu secăreț fl.5.80-0.80.;­egeară fl 5.00—Gorz 0. 4.10—4.50; Oves fl. 1.90-2.40 Cu­curuz fl. 4.40—4.80; Mălaiu fl. 7—8.; Cartofi fl. 1.60—2.; Semânță de cânepă fl. 6—7; Mazere fl. 6—7; Linte fl. 9.—10; Fasole fl. 5-6; pro 50 chilo: Făină de pâne fl. 6.; Slănină fl. 34—36; Unsoare de porc 1l.36­—40; Seu brut pro 50 chilo 0. 15—17 ; S­eu de lum­i­nări fl. 24—25; Lumi­nări deseu 50 chilo .1.23—25­; Săpun fl. 18—20; Fen 50 ch­ilo fl. 0.80—1.; Cânepă pro 60 chilo fl. 16- 18; Lemne vertoase de foc pro metru cubic fl. 3.25 Spirt pro­grad 55—60 cr. pro­chile: carne de vită —46— cr.; Carne de vițel 35—48 cr. carne de porc 46—48 cr. ; carne de berbece 24-26 cr.; oauz 10 de 20 cr. Mediaș, 21 Octomvre­n. Pro hectolu­ră: Grâu 7.50—8; Grâu secăreț fl. 6.20—6.50; Secarăți. 5.40—5.80; Orgs fl 2—2.40; Cucuruz fl. 3—4.; Semență de cânepă fl. 3—4 ; Fasole fl. 5—5.50; mazere fl. —.—; Cartofii 1. 4.40—1.50; Fen fl. 1. —1.20; cel vechiu; cel nou 11.-----; Cânepă fl. 22—24; Slănină pro 100 chile: fl. 60—66; unsoare de porc 11. 70—; SSu­da luminării 1. 36—46; Spirt pro­grad cr. 11 */2 ; carne de vită pro­chilo 40 cr. carne de porc 48— cr. carne de vițel 44 cr.; carne de berbece 24 cr.; oauS 6 de 10 cr. Tergul de a­ fi fii bine cercetat. Timpul deși e ploios nu e rece. (Căldura trebuincioasă coa­­cerei cerealelor). Grâul constitue mo­mentul favorit al oamenilor în toate țările, unde este cu putință a-l cultiva întrun chip regulat. Dacă se însemnează pe o mapa­­monda linii indicând pentru fie­care emis­feră limita serilor, unde se cultivă grâul în c­antități mari, se va vede că pentru emis­fera australă producțiunea începe spre 25 grade de latitudine spre a se sfârși în 47 grade. Această zonă nu cuprinde decât Australia meridională cu Noua Islandă, ca­pul bunei speranțe și partea cea mai strictă a Americei de sud. In emisfera noastră, cultura începe în Eghipet și în Arabia, spre 10 grade de latitudine, și se ridică repede pentru toate celelalte­­ ori spre a 80 a para­lele, scoborindu se pana la 26-a în Califor­nia și ridicându-se la 32-a în nord-vestul Africei. Limita boreală de cultură în Ame­rica și Asia, se găsesc spre al 48 ° grad, dar se ridică repede în Europa și atinge în Norvegia paralela 64-a. Această deviare spre nord se datoresce îndulcirei însemnate a temperaturei de curentul de apă caldă, ce marea aduce de la ecuator la pol sub numele de Golf-Stream, și a căruia influență, unită cu aceea a vânturilor curentului ecuatorial modifică foarte mult clima Europei occidentale. Trebue, în adevăr, pentru ca cultura unei plante să fie putincioasă, ca tempera­­turele extreme de iarnă și de vară se nu o poată nimici, și cu timpul desvoltărei sale să primească o cuantitate fiesă de căldură. Sânt varietăți de grâu, care pot resista un­­ Redactor respund­etor: Nicolau Cristea, frig de 20 grade dacă pământul este acope­rit cu un strat protector de zăpadă. Sub clima României cultura grâului cere 160­­ file, și temperatura mijlocie, în timpi acestui restimp fiind de 13 ° 4, înmul­țind numărul gradelor cu numerul filelor, se găsesce cu coacerea grâului cere 2,144 grade de căldură. La Turmero (America) planta atinge perfecțiunea sa în 92­­ zile, dar temperatura mijlocie fiind de 24 grade re­­sultatul final este 2200 grade de căldură. Concordanța calculului operat în con­­dițiuni atât de deosebite arată, că desvolta­rea unei vegetale este supusă unor legi ma­tematice. Orzului, pentru a se coace ’i trebuesc 1800 grade; de aceea se poate cultiva pănă la a 70-a paralelă în peninsula scandinavă; porumbului ’i trebuesc dela 2600 până la 2900 grade câldună; viței 2900; cartofului 2800 pănă la 3000 grade. Nu trebue a se deduce din aceste cal­cule, că ori­ce climă, care va pute să dea unei plante numerul voit de grade de căl­dură, va fi favorabilă desvoltărei sale și coacerei fructelor sale. Statornicia climei poate să împiedece evoluțiunea producătoare, care cere o temperatură superioară aceleia a încolțirei și a crescerei. (Monitorul agricol). Nr. 161. 1-3 CONCURS. Conform resoluțiunei prea vene­rabilului consistoriu archidiecesan din 15 Iulie a. c. Nr. 2112 B. pentru ocu­parea postului de capelan lângă ne­putinciosul paroh­ Moise Neagovici din Zagon, p­resbiteratul Trei­scau­­nelor, se escrie concurs pănă la 2 No­vembre a. c. Emolumentele conform declarara­­țiunii numitului paroch sânt jumetate din toate veniturile preoțesei din ma­­teră și filie, parochie de a III clasă. Afară de aceste folosirea casei și curtei parochiale întregi, și din gră­dina parochială în jumătate, aceste venituri dau anual suma de 200 fl. u. a. Doritorii de a ocupa acest post sunt avisați, ca conform stat. org. și regulamentului provisoriu pentru pa­­rochii să-­și aștearnă suplicile sale în terminul indicat mai sus oficiului ppres­­biterat gr. or. al Treiscaunelor. Brețcu, în 1 Octomvre 1888, în conțelegere cu comitetul parochial. Spiridon Div­­ian m. p., adm. presb. Nr. 168. 1­3 CONCURS. Pentru ocuparea parochiei vacante din Streiu Sângeorgiu cu filia Streiu Ohaba de clasa a III, în ppresbiteratul gr. or. al tractului Hațeg, se deschide prin aceasta concurs cu terminul pănă la 2 Novembre a. c. Emolumentele sunt: 1. Porțiune canonică-pământ ară­­toriu și de fânaț 15 iugere pentru care contribuțiunea se va plăti dela comună; 2. Dela 110 fumuri de casă, — câte doue ferdele cucuruz nesfarmat­ cu tu­­b­ul — dela fiește­care fum de casă — și câte o fli de lucru. 3. Tabsele stelare îndatinate și anumit statorite în sinodul parochial la 29 August a. c. Doritorii de a competa la această parochie, au a-­și adresa petițiunile lor instruite în sensul prescriselor din stat. org. și disposițiunilor provizoare congresuale din anul 1878 la subscri­sul pănă la terminul sus amintit. Hațeg 14 Septemvre 1880, în conțelegere cu comitetul parochial. loan Raț m. p., ppresb. Nr. 248. 2—3 CONCURS. La școala capitală gr. or. din Zernesci, este de a se istitui un post de învâțătoreasă, pentru a cărui ocu­pare se escrie concurs cu termin pă­nă la 26 Octomvre a. c. st. v. Salar pentru anul de probă e 120 fl. v. a. cuartir și lemne pentru foc 12 metri cub, cu prospect de a se imulți după întărirea definitivă. Dela concurente se cere, atesta de botez, că sunt gr. or., de morali­tate, de cualificațiunea scientifică și a economiei de casă, atestat că posede cunoșcința limbelor patriei, și dacă a mai fost invețătoreasă atestat de pra­­d­ă de până acum. Suplicile istruite în sensul Stat. org. sunt a se așterne oficiului presbi­­teral I. al Brașovului ca adm. al ppres­­biteratului Branului. Din ședința comitetului parochial gr. or. Zernesci 3 Octomvre 1880, loan Dan m. p., preot și președ. comt. Nr. 88 preș. 3—3 CONCURS. Pentru ocuparea posturilor învă­­țătoresci din subsemnatele comune bi­­sericesci a protopopiatului gr. or. „Târ­nava superioară“ se escrie concurs pănă la 14 Octomvre a. c. st. v. 1. Pentru postul învățătoresc din „Alma“ cu salar anual de 100 v. a. și lemne de foc. 2. Pentru postul învățătoresc din Dârlos cu salar anual de 100 fl. v. a. și lemne de foc. 3. Pentru postul învățătoresc din Boiu mare și mic cu salar anual de 120 fl. și lemne de foc. 4. Pentru postul învățătoresc din Jocul român cu salar anual de 100 fl. v. și lemne de foc. La concursele subsemnate se află cuartir liber pentru învățători, cari vor ocupa posturile amintite și li se dau lemne de foc. Doritorii de a ocupa vre­unul din aceste posturi au de­a­ și substerne su­­plicele instruite cu documentele reco­­rate amăsurat Stat. org. și regula­mentului provisor din 1878 și ale adresa oficiului ppresbiteral gr. or. al Târnavei superioare în Alma pănă la terminul indicat. Oficiul ppresbiteral gr. or. al Târnavei superioare în conțelegere cu comite­tele parochiale. loan Almásán, m. p., ppresbiter. Publicare de licitațiune! Duminecă în 31 Octomvre 1880 st. n. la 1 oara după ameazii se va esafânda pe calea licitațiunei publice moara­­le măcinat cu 3 petri a comunei Sadu pe timp de 3 even­tual 6 ani începând dela 1 Ianuarie 1881 nainte. Licitațiunea va ave loc în cance­laria comunală, unde și nainte de lici­tare se pot vede condițiunile. Sadu în 21 Octomvre 1880. [64] 1-3 Primăria comunală. [63] 2-3 Publicațiune! Din partea administrațiunei pădurei bisericilor brănene gr. or., se aduce la cunoștință publică, cum că în 1/13 Noemvre a. c. la 11 oare ante-amenșii, în urma încuviințărei prea­­venerabilului consistoriu archidiecesan ddta 25 Aprilie Nr. 1338/1880 se va vinde una parcelă de pădure din muntele „Preduș“ în mărime de 103 jugere 200 custătoare din lemn de fag și brad de întrebuințat la ori­ce soiu de clădire și se află în apro­piere de 1% oară de centrul Branului spre tăiere în termin de 7 ani, cu prețul de strigare de 1000 fl. V. a. Doritorii de a cumpăra, vor ave­a depune înainte de începerea li­citațiunei radiu de 10%. Condițiu­nile de licitare se pot vede la pri­măriile Branului în oarele de oficiu în toate­­ zilele. Bran în 23 August 1880. Comitetul administrativ. Editura și tipariul tipografiei archidiecesane.

Next