Telegraful Roman, 1880 (Anul 28, nr. 1-151)
1880-11-25 / nr. 139
Xr. 139. ABONAMENTUL Pentru Sibiiu pe an 7 0., 6 luni 3 0. 50 cr., 3 luni 1 0. 75 cr. Pentru monarchie pe an 8 0., 6 luni 4 0., 3 luni 20 Pentru Străinătate pe an 12 0., 6 luni 6 0., 3 luni 3 0. Sibiiu, Marți 25 Noemvre 1880 TELEGRAFULR Apare Marfia, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 47. Corespondențele sunt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 37. Epistole nefrancate se refusă. — Articalii nepublicați nu se înapoiază. Anul XXVIII. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de două ori 12 cr., — de trei or 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fiecare publicare. FOIȚA. Esposițiunea națională. IIi. Am ajuns la a patra și ultima sală a esposițiunei Concordiei române. Pănă aci, am veștit tablouri, flori artificiale, pălării, îmbrăcăminte de tot felul, preparațiuni medicinale, produse de cofetării, vinuri, licori, fringhii, sculpturi, vase și multe alte obiecte făcând parte din numeroase ramure de producere, toate moderne și corespundând la trebuințele lumei de astăzi. Pe lângă cele ce am înșirat mai amintim frumoasele mostre de mătasă trimise de la Calafat, Huși și Iași, precum și produsele fabricelor de rahat de la Jilava (Dobriceanu) și Galați (P. Dimitrescu). Sala D. Ne aflăm la intrarea salei D, asupra căreia atragem serioasa atențiune a visitatorilor, în sala D, mergând pe dreapta de a da ansă la periclitarea instituțiunilor a căror resturnare ar fibi mai tare pe cei nevinovați decât pe cei vinovați. Sibiiu, 24 Noemvre. După câte se scriu în mai multe foi de dincoace și de dincolo de Laita urmărirea foilor unguresci, cari au vătămat în oarecare formă armata comună, este în pornire. „Ellenzék“ dă cu socoteala că vor fi la 30—40 foi acusate și adauge, că redacțiunea (foaiei „Ellenzék“) saie de mult de pornirea aceasta, scie, că acasa este gata și procurorul din Cluj a transpus-o tribunalului regesc; Bartha, eventual autorii anonimi ai articolilor încriminați sunt acusați pentru resvrătire (lazítás) și pentru vătămarea armatei comune; în fine este acusat G. Ugron pentru disCurbul seu din fereasta hotelului național. La rândul nostru ne am exprimat părerea noastră de rău pentru netactul unor concetățeni de ai noștri maghiari, dovedit cu ocasiunea desvelirei unor monumente. Ne a părut rău și de incidentul din Cluj, vexând că din o întâmplare, a cărei lămurire o așteptăm încă, armata comună a trebuit se fie obiectul celor mai urîte și necruțătoare atacuri. Nu ne bucurăm nici decum nici de „campania“ contra fiarelor maghiare“, după cum o numesce „Ellenzék“, cu toate că este meritată. Nu ne bucurăm pentru că de o parte nu ne bucurăm de răul nimenui și așa nici de cel al adversarilor noștri politici ; dar de altă parte împărtășim și noi părerea, că „campania“ aceasta poate învoalve pericol pentru institutul curților de jurați și în cazul acesta nevinovații ar fi condamnați se sufere din vina vinovaților. Am fost dară în tot dreptul când am reprobat regretabila purtare a foilor maghiare și a acelor maghiari, cari la ocasiunea sărbătorirei morților lor din anii 1848—49 ’și au uitat de respectul ce datoresc armatei comune și cari, în urma incidentului din Cluj, au versat ploaie de tot feliul de înjurături contra armatei comune. Pentru că excesul de zel național maghiar deoparte isbesce în armata comună, care represeată monarhia și care o constitue morea tinerimei tuturor naționalităților isbesce în puterea care este chemată a susține ordinea în lăuntru și are se apere întregitatea monarhiei în afară cu desprețul morții. Pentru că de altă parte excesul de zel național maghiar prin aceasta conjură periculi asupra instituțiunilor liberale ale statului, poate cu rezervata de a sugruma și puțina libertate decâtă se mai pot bucură naționalitățile în atmosfera maghiarizătoare. Elementele cele mai neodihnite, care provoacă conflictele cele serioase sem, că un guvern înzestrat cu măsuri mai absolutistice, dacă va fi maghiar, va sei sé fie cu cruțare cătră Maghiari, și necruțătoriu cătră naționalități. Elementele aceste din un păcat contra întregității monarhiei, bazată și pe legile statului unguresc, vor se tragă foloase în partea lor cu scăderea celor ce au fost pururea și sânt credincioși dinastiei și tronului, sânt cu respect cătră instituțiunile monarhiei și prin urmare și cătră armata comună. Noi am reprobat purtarea cea sumeață a unor concetățeni maghiari, pentru că prin excesul lor de zel vedem de o parte promovându-se disordinea și de alta greutatea jugului maghiarisătoriu, care face imposibil traiul liniștit la majoritatea locuitorilor din Ungaria. Reprobăm și astăzi o procedură, care desprețuind tot afară de egoismul maghiarismului desconsideră prin armată pe însuși supremul duce al armatei, desconsideră milioanele de cetățeni loiali, cari să nu se respecteze instituțiunile, pe a căror masă sânt întemeiate legăturile, cari cimentează staturile și monarhiile. Dacă în centrul monarhiei mai există vreun interes pentru totalitatea monarhiei, credem că se va găsi vreun mijloc prin care respectul datorit armatei comune să fie restabilit, fără ne găsim deodată transportați cu mii și mii de ani înapoi; ne aflăm în fața unor obiecte grosiere, lucrate fără artă, în față cu estensiunile locuitorilor pământului nostru din epoca neolitică. Când a fost acea epocă, se vor întreba mulți din visitatorii esposițiunei ? Deși avem de gând a reveni, nu credem de prisos a țlice chiar acum câteva cuvinte, spre a răspunde pe cât e cu putință la fireasca întrebare de mai sus, pe care am aulit-o făcându-se de mai mulți visitători. Un proverb zice: Nu cunosci bine pe un om pănă nu se fi cu el în casă. Să vede că acest proverb conține o foarte mare closă de adevăr — deși opticâtoare franceză pretinde că nimic nu e mai mincinos decât un proverb — de vreme ce o sciință noauă din cele mai însemnate și mai curioase, arheologia preistorică, este întemeiată tocmai pe ideia conținută în el. Spre a cunoașce pe omul din timpii cei mai depărtați, această sciință a căutat informațiuni în locuința lui, în pământ, și în așa zisele locuințe Revista politica. Sibiin, în 21 Noemvre. Proiectul cel nou de dare de consum, contra cărui încurg multe petițiuni din lumea comercială, a trecut deja prin desbaterea specială a comisiunei financiare ing. Sesiunea parlamentului austriac s’a deschis Marța trecută. Ministrul de finanțe, d. Dunajewski, a presentat espunerea bugetară. Deficitul pentru 1881 a crescut cu 2,739,000 floreni în urma creditelor acordate ministrului de resboiu și construcțiunei drumului de fer Arlberg. Espunerea conține o critică severă a regimului financiar adoptat de guvernul precedent care măria veniturile prin vânzarea proprietăților statului și a cheltuit sume considerabile prin subvenții acordate drumurilor de fer. S’a cheltuit într’adevăr, în termin mediu, de la 1870 pănă la 1879, 174 mii. pentru drumuri de fer. — Ministrul de finanțe va supune Camerei, în timpul acestei sesiuni un proiect de reformă pentru impositul funciar, impositul asupra bastimentelor și impositul asupra venitului, care toate există deja și va propune crearea unui imposit indirect asupra petroleului. Ministrul a recomandat cu căldură Camerei adoptarea reformelor proiectate, cari fără a încărca pe contribuabili, vor micșora deficitul din 1882 cu mai mult de 6 milioane. Deficitul total actual atinge 27 mii. floreni. Contele de Hatzfeld, ambasadorul german din Constantinopole, trebuind se plece pentru câtva timp la Berlin a fost primit la Sultanul în audiență solemnă de plecare. Se scie cât de mare este așa influența germano-austriacă în capitala turcească și cât de sărbătorit este în deosebi ambasadalacustre — locuințe construite pe pari în mijlocul lacurilor, cu scopul de a adăposti unicele colonii de oameni de atacurile setelor — și aceste informațiuni au dus resultatul positiv constatat, că în viața omenirei au existat patru verste, cari au precedat timpii despre care există documente scrise, timpii istoriei. Acele patru vârste se numesc vârstele preistorice și sunt cunoscute sb numirile de: 1) vârsta petrei brute (paleolitică), vârsta petrei cioplite sau lustruite (neolitică), care denotă un însemnat progres în comparațiune cu cea precedentă; 3) vârsta bronzului și 4) vârsta ferului. Cu ajutorul geologiei, sciință care studiează composițiunea diferitelor strate ce compun pământul, stabileșce deosebirea între ele și precisează, fie și aproximativ șirurile de secole ce au trebuit pentru formarea fiecărui strat arhiologia preistorică ajunge aici vechimea omului pe pământ, vechime ce variază de la o țeară la alta, și astfel a da o ideie despre vechimea lumei. rul german, în onoarea contelui Hatzfeld s’a dat un mare banchet. Cu ocazia aceasta diplomatul german a recomandat Sultanului într’un chip special și cu tot dinadinsul o înțelegere și mai strînsă cu Austria, a cărei atitudine devine din ce în ce mai asigurătoare pentru Turcia. Fără se facă nici un legământ formal, ambasadorul Austriei din partea i nu scapă nici o ocazie pentru a convinge pe Turcia, că guvernul austriac n’are nici un proiect, nici o intențiune de anecsare sau cucerire, că nu ar voi să meargă nici la Mitrovița, nici la Salonic, dar că acel guvern ar voi s- o vadă pe Turcia ocupând Balcanii, după cum și are dreptul netăgăduit. Astfel, precum spun comunicările din Constantinopole, la ordinea știrii astăzi este cestiunea ocupării Balcanilor. Poarta se găndeșce la aceasta cu multă stăruință, și se asigură din cercuri competente, că ocuparea aceea ar fi prețul convenit mai dinainte între Germania, Austria și Turcia pentru sacrificiile făcute de aceasta din urmă cu ocazia încheierii diferendului turco-muntenegrean. Din ce în ce, astfel s’ar pute crede mai ușor că Austria, înainte de a înainte cu cuceririle sale spre răsărit, va căuta să-și stabilească solid înflueța în Balcani. Ea va pute cu chipul acesta să și impună voința principatelor orientale independente sau vasale Porții; ea are necesitate absolută de aceasta, și deoarece prevede din partea lor resistența, dorește să se înțeleagă mai întăi cu Turcia. Pentru aceea dar, s-a ațțat cestiunea ocupării turcești a Balcanilor, căreia diplomația austriacă i promite cel mai călduros sprijin. Ideea de intervenire materială în favorul Greciei este înlăturată cu desâverșire din vederile diplomației europene ca imposibilă de realisat, și ca fiind în contrazicere cu litera tractatului de Berlin. Cu toate aceste, și cu toate sfaturile diplomației, Grecia își urmează pregătirile pentru a proceda la așa numite căi de fapt. Comunicări în rezumat, după datele acestei nouă șchințe, care progresează necontenit și dobândesce din ce în ce certitudine, fiecare din cele patru epoce ce menționarăm a durat mii și mii de ani. Obiectele ce se găsesc în diferitele strade al pământului, servesc învățaților spre a precisa gradul de cultură al oamenilor din acele timpuri, moravurile, obiceiurile și credințele lor și formează deja temelia cea mai sigură și necontestabilă a istoriei. . . preistorice, dacă putem zice astfel: în sala D a esposițiunii se ved obiecte din epoca a doua (neolitica) găsite de d. D. Butculescu in diferite măgure din țeară, pe care le-a explorat de ea. Colecțiunea espusă la „Concordia“ aparține unui meritos bărbat, care a găsit în studiul arheologiei o foarte plăcută ocupațiune; ea nu este negreșit mare, dar totuși prezintă interesul de a ne pune subt ochi obiecte găsite în diferite părți ale țărei. Ea conține: