Telegraful Roman, 1882 (Anul 30, nr. 1-152)

1882-08-05 / nr. 90

TELEGRAFUL ROMAN.­ ­h 359 nitini cari sa înfățoșat cu steaguri și în 14 August va fi apreciarea mașinelor espuse și încheerea espoeisi unei și a adunărei generale. Se înțelege de sine, că la o ast­­fel cu de ocasiune petrecaniile îndati­nate și esercițiile ce se cer dela sta­tul pompierilor n’au lipsit. Așa în 11 August după ameazi sa edificat în apro­pierea edificiului de eeposiție, ce sa construit cu mult gust spre scopul acesta, un rug de mai mulți stângeni de lemne și acesta în fața publicului adunat aprinzându­se, sau făcut probe de stângere cu matafuegos și cu o ma­terie inventată de un anumit Hohl din Viena, și ambe metode de stinge­re a focului s’au dovedit practice, de­oarece focul în arderea cea mai tare îndată după stropire s’a potolit. Seara a fost apoi petrecere în gră­dina publică din comuna apropiată Ka­poház, în 12 August după ședințele adu­nărei generale, în care s’a ales de pre­ședinte a reuniunei generale contele Cziráky s’au făcut exerciții în piața mare la care s’a produs cu deosebire pom­pierii din Arad; iară seara a fost pe­trecere poporală bine cercetată într’o pădure apropiată. Petrecerea a fost împreunată cu foc bengalic și cu aprin­dere de rachete, și a durat pănă noap­tea târziu. în 13 August a urmat con­ductul solemn, purces dela pavilonul de esposiție și trecând prin mai multe strade laterale, la a căror colțuri fe­tițe îmbrăcate în alb aruncau flori asupra pompierilor îmbrăcați în deo­sebite costumuri strălucitoare, s’a în­tors în piață unde în fața bisericei catolice, înaintea unui transparent în­­podobit cu verdeață, s’a încoronat steagurile deosebitelor reuniuni din partea damei patronese soția proprie­tarului Tarányi și a domnișoarelor de onoare din cortegiul ei. Cu ocasiunea aceasta s’a ținut mai multe cuvântări și s’a accentuat cu deosebire din partea conducătoru­lui pompierilor din Arad, Șiua memo­rabilă din 13 August când la Világos în anul 1849 au depus Görgei armele îngropând libertatea Ungariei, în vorbirile acestea s’a accentuat cu mare entusiasm patriotismul ma­ghiar și dorința că „minden ember le­gyen ember és magyar“ (tot omul se fie om și ungur). După fim­irea solemnității acesteia a fost banchet mare și apoi a făcut exerciții pompierii din loc. Seara ear’ petrecere în o grădină publică și apoi bal de elită. Esposiția de instrumente de stins e­rau cercetată și cu ocasiunea de probă a unui instrument espus a es­­plodat mașinăria și s’a vulnerat greu și ușor la vr’o 7 persoane. La des­chiderea esposiției președintele comi­tetului de esposiție ținu un discurs scurt cu o pronunțiare foarte rea un­gurească, ce a indignat pe mulți stre­ini cari n’au așteptat ca aici în mijlo­cul poporațiunei compacte maghiare se se afle conducători cari se nu po­­seadă limba pe deplin. Aricum toată arangjarea cu mici escepțiuni a fost corectă și reuniunile singuratice cam­ în număr de 43 s’a adunat prin re­­presentanții lor la adunarea generală, sunt pe deplin mulțămite. Peste tot opidul Zala­egerszeg deși e mic cam la 6000 de suflete și deși împregiurările sociale ar lăsa mult de dorit, totuși a desvoltat în timpul din urmă o activitate febrilă, de a se face publicului cunoscut exi­­stența sa, arangjând în primăvara anu­lui 1881 o esposiție de mașini econo­­nom­ice și tot în anul trecut toamna la începutul lui Octomvre o esposiție de fructe inițiată și arangiatâ de so­cietatea economică din loc. Aricum societatea din loc împăr­țite în caste, mai ca în India, e pen­tru streinii numeroși împărțiți pe la deo­sebitele oficiuri, neplăcuta, și opiciul aceasta poate pentru aceasta s’au pentru situațiunea sa la marginea țâ­rii s’a privit încă pe timpul absolutis­mului ca un loc de exil pentru am­ploiații scriși în cartea neagră. Despre împregiurările geografice, etnografice și economice din ținutul acesta cu alte ocasiuni mai multe. Varietăți. * Maj. S- a denumit pe generalul de cavalerie bar. Appel, comandant militar în Sibiiu, comandant general în Saraievo și guvernator în Bosnia și Brțegovina. * Escelenția Sa Preas. P. Archiepp și Metropolit Miron R­o­m­a­n­u­l a ple­cat cu trenul de a seara la Budapesta. * Comandantul militariu din Ti­mișoara S. M. C. Degenfeld-Schom­­burg — se­­lice — este designat pentru comanda militară din Sibiiu. * (Postal) Direcțiunea poștelor reg. din Sibiiu publică concurs pentru ocuparea mai multor posturi de ser­vitori la oficiile de poștă. Emolumen­­tele sunt pe lângă cauțiune de 100 fi. 300 fi plată, 60 fi. bani de cuartir și uniformă în natură. Concurenții au sa și instrueze petițiunile, în sensul ar­deiului II de lege 1873 și se le înain­teze în termin de 6 săptămâni la Di­recțiune.­­ Aceeași direcțiune publică concurs pentru ocuparea a trei posturi de oficiali, eventual de practicanți în oficiul poștal. Pe lângă cauțiune de­­ 300 de fiorini de la aspiranții de ofi­ciali, aceștia se vor bucura de un sa­lar de 600 de fiorini și 100 de fiorini bani de cuarțir; practicanților se pune în perspectivă un ajutor de 300 de fiorini. Petițiunile au a se înainta în termin de trei săptămâni la direc­țiune. * (Unde dai și unde craepă.) în Nr. 74 al „Telegrafului Român“ am publicat o mică notiță cu privire la congresul studenților din România. Nu-mi vinea la socoteală cosmopoli­tismul studenților români de peste munți, mai ales în criticele timpuri de astăzi. Am fost cetit o notiță vo­­ctimă în „Familia“ domnului Vulcan și nu credeam ochilor mei că au ce­tit bine. Vine representanța studenților ro­mâni în persoana domnului N. Ganea, St. Mihailean, G. Coman, și C. I. Ni­­colascu și în Nr. 82 al „Telegrafului Român“ mi deneagă calitatea de român pur și simplu din mo­tivul că nu mă cunoasce per­sonal. Totodată spune urbi et orbi că in toamna anului trecut la Pitești, stu­denții facultății de stiințe au ales pe domnul Alexandru Schaabner se i re­­presinte în comisiunea de organisare a congresului de la Bacău. Nu stiu dacă-mi lipsesc sau ba cele mai elementare noțiuni de ade­vărat Român, după cum susțin stu­denții din România, sciu însă că pe Români voiu sei sciu Români ori și unde, fie chiar și peste munți. Dacă e se ne tragem informați­­uni despre studenții Români din Ro­mânia, sântem îndrumați la domnul Schaabner, („Familia“, Nr. 25­) căutăm patriotism și ni se impune de model d. Anastasie M. Bessin, („Observatoriul“ Nr. 54.) solințani-o presentă tot domnul Schaabner, („Teleg. Rom. Nr. 82), și ca vârf al tuturor acestora, ni se dă no­menclatura „Streinii de origine română Vine apoi „tot un student român“ de aici și spune că dânsul și cei mai mulți dintre colegii mei nu consimt cu mine. Totodată ’mi spune că nu stim competent a-mi manifesta simțemintele mele. Nu înțeleg pre­fratele, „tot stu­dent român“ de aici. Eu nu stim com­petent a-mi manifesta simțemintele mele. Cu alte cuvinte eu nu pot vorbi în numele meu. Și Dșa poate vorbi în numele Dsale și și al colegilor mei. Eu cred că lucru stă tocmai invers după cum am făcut eu, în numele meu pot vorbi și nu pot vorbi în nu­mele mai multora, însă treacă dacăsa, s’au mai scris și se vor mai scrie încă ba8aconii. Studenții din România (vezi „Te­leg. Rom. Nr. 82) deneagă calitatea de român tuturor, pe care nu i cunosc personal, și jidanii, nemții, bulgarii, grecii, sârbii, tatarii, pe cari i cunosc dânșii toți sânt români, și încă cu „drepturi vechi la această calitate“, pen­tru că dânșii i cunosc personal. Dacă n’am ține la principiul „medium temere beatiu am (lice. Cale bună! Principiul însă ne învață a nu fi nici netoleranți, dar nici nepăsători pănă la lepădarea de sine. Stium cuique. Inițiativa în ace­astă afacere nu ese a mea. în 5 Iule a. c. am primit o epistolă de la un amic al meu cu datul: Viena, 5 Iulie, 1882. Și am cetit: „în „Familia“ de Duminecă, e o notiță, prin care se face cunoscut că congresul studenți­lor din România se va ținea în Băcău etc. etc. sub președința unui român de origine streină Al. Schaab­­n­e­r. Ce rușine pe ei. Studenții de la 2 universități și se pună în fruntea lor un........“ Epistola e depusă la Redacția „Te­legrafului Român,“ și cei interesați o pot vedea. Și mai ales fratele, care vorbesce în numele colegilor mei. Tot acel „Un student Român “ (Adunări). Președinții reuni­unei generale a tuturor învățătorilor rom. gr. or. din diecesa Aradului, con­­chiamă comitetul reuniunei pe 9/21 August a. c. iar adunarea generală a zisei reuniuni pe 10/22 Aug. a. c. în Arad. Dreptul de conchemare la aduna­rea generală 1 dă comitetul și cașul pre­sent miroasă a despotism, căci comitetul nu ia împuternicit la așa ceva(!?) Agen­dele principale sânt 1. clasificarea sta­țiunilor învățătoresci, 2. cum să se re­guleze e­miterea de învățători pe lângă inspectori la esamene și în alte oca­siuni. Comitetul protopopesc al tractu­­lui Arad este convocat la ședință pe 10/22 Aug. a. c. în Arad, în causa ela­­borărei proiectului pentru o școală de fete in Arad. r. * (Seceriș.) Dela San-Petru hă­­țăgan ni se scrie: De două săptămâni au eșit oamenii la secere. Bucatele de toamnă frumoase bune, numai rari. Orzurile, pvesele sânt bune, grânele de toamnă și cu deosebire cele de primă­vară sânt peste așteptare bune. Chiar și săcara, ce o au sămănat primăvara din causa timpului celui nefavorabil de astă toamnă încă este bună. Cucuru­­zele sânt peste așteptare bune. Fâna­­țele încă promit fân și otavă multă. Mere, pere, prune, încă sânt. Se spe­­rează un an bun în urma unei lipse ce a domnit pe aici. După cum am văzut toate sânt bune. Dar, numai căt să nasce fătul, numai vre’o câteva­­ file este voios, căci peste el de o boală ca­­rea slăbesce. Bată esecutorii de dare și o vreimea speculătoare, de mult se tot pregată cu script •—­risticiul sen, în­torcând la foile catastihului, adunând încărcând, punând camătă spre ași forma în urmă un capital, voiu a­­lice a să face din jupănul Iu­g, și din jupăneasa luna, Domnul și Doamna........ Isvorul lor de bogăție este di­ere­a, apă-spirt, și alte materii de rând sânt destule, și încă eftine. — Domnii esecutori să silesc a colecta darea, dar cu ocasiunea colectărei să mai nasc și unele spese destinate pentru buzunarul lor. Așa încă cu tot dreptul poți­­lice că: „Vin lăcustele“. Rău dacă oamenii no­ștri nu ’și sciu folosi, și întrebuința pro­dusul lor. George Bellescu, învățâtor diriginte. Is­torie. Mercuri în 14 August 1882. Brünn: 57 46 4­48 41 Bursa de Viena și Pesta Din 12 August n. 1882. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6 °/0 . . 119.70 119.60 Renta de aur ung. de 4 °/0 . . 88.40 88.40 Renta ung. de hârtie .... împrumutul drumurilor de fer ung. I emisiune de oblig. de stat dela 87.05 87.10 135.­135.25 drumul de fer oriental ung. N­ emisiune de oblig. de stat dela 91.­91— drumul de fer orient ung. . . Oblig, de stat dela 1876 de ale 110.50 110.75 drumului de fer orient, ung. . Obligațiuni ung. de rescumpera­ 95.50 95.50 rea pământului........................... Obligațiuni ung. cu elau sulă de 98.75 98.85 sortire..................... 98.25 98.50 Obligațiuni urbariale temeșiane . 98.25 Obligațiuni urb. temeș. cu clau­ 98.25 sută de sortire........................... 98.25 98.25 Obligațiuni urbariale transilvane. 98.25 Obligațiuni urbariale croato-sla-97 75 vonice .... Obligațiuni ung. de rescumpăra­ 99.— rea decimei de vin .... --­---97.60 Sorți unguresci cu premii . . . --­---120.50 Sorți de regulare a Tisei . . . 110.60 110.25 Datorie de stat austriacă în hârtie 77.­76.75 Datorie de stat austr. în argint . 77 70 77.60 Renta de aur austriacă .... 95.35 95.30 Sorți de stat dela 1860 . 130.25 130.50 Acțiuni de bancă austro-ung. . 825— 825— Acțiuni de bancă de credit ung. 323.50 323— Acțiuni de credit austr. . . . 315.­316.10 London (pe polița de trei luni) • Scrisuri fonetare ale institutului 119.80 119.80 „Albina“................................ _0._ 99.75 Argint..........................................0.__ Galbin . ................................ 5.65 5.64 Napoleon. ................................ 9.51 9.51 100 maree nemțesci..................... 58.50 58.60 Nr. 228 [157] l_3 CONCURS Pentru ocuparea stațiunei de în­­vățătoriu primariu la școala confesio­nală gr. or. din Bod, protopresbitera­­tul al II al Brașovului în sensul or­­dinațiunei consistoriali din 21 Iulie a. c. Nr. 2302 Scol. se escrie concurs pănă în 29 August a. c. st. v. în care Și va fi și alegerea. Emolumentele sânt: 1. Salariu fics 178 fl. 50 cr. 2. Venitul jumătate dela 10 ju­­gere pământ menite pentru școală 50 fl. 3. Venitul celor 3 jugere date în folosirea învățătoriului dela comună 21 fl. 50 cr. 4. Venitul dela pășunitul a 4 boi 26 fl. 5. Venitul dela didactrul școla­rilor 25 fl. — Suma 300 fl. Doritorii de a ocupa acest post au ași așterne petițiunile lor instruite conform statutului organic la oficiul protopresbiteral gr. or. al II al Bra­șovului pănă la terminul sus indicat arătând că cunosc și limba maghiară. Bod l­a August 1882, în conțelegere cu oficiul p­resbiteral Comitetul parochial. Nr. 243. [158] 1—3. CONCURS, în protopresbiteratul gr. or. al Geoagiului I sunt de a se ocupa ur­mătoarele posturi învățătoresci: 1. Banpotoc,cu 250 fl salariu anual, cuarțir grătuit și 4 orgii de lemne din cari se va încălzi și școala 2. Fornădia, cu 110 fl. salariu anual, cuartir gratuit, 104000 loc arător pentru legumi și de un car de cucuruș, și 2 orgii de lemne, din cari se va încălzi și școla. 3. Hărău, cu 150 fl. salariu anual cuartir gratuit, și 2 orgii de lemne de foc pentru școală și învățătoriu, concurentele se fie om necăsătorit. 4. Certes cu 150 fl. salariu anual cuartir gratuit și lemne de foc de ajuns. 5. Fizes-Barbura cu 100 fl. salariu anual, cuartir gratuit în localitatea școa­­lei și 2 orgii de lemne de foc. 6. Uroiu, cu 150 fl. salariu anual și 2 orgii lemne de foc. 7. Voia cu 150 fl., salariu anual și 2 orgii lemne de foc. Suplicele concursuale la aceste posturi învățătoresci, instruite conform statutului org. și regulamentului con­­gresual din 1878, sânt de a se sub­­sterne pănă la finea lunei lui August.

Next