Telegraful Roman, 1882 (Anul 30, nr. 1-152)

1882-10-16 / nr. 121

care se ajungem a ridica și îmbunătăți această stare, dacă misiunea Congresului. Principalele cauze de decădere econo­mică sânt: Starea precară în care se afla țeara noastră în timpii nefaști înainte de 1821, și de atunci pănâ la proclamarea regatului epocă destul de îndelungată, unde toți Ro­mânii, de la mic până la mare, aveau unica preocupare, și își întrebuințau toate forțele lor vitale, morale și materiale, pentru în­­temeerea și consolidarea edificiului național al Statului Român, o epocă destul de lungă în care fa­tal mi­nte a trebuit se fie negligiate toate cestiunile economice. Străinii în țara noastră, liberi de preocupațiuni politice, ne­având a face nici un sacrificiu pentru densa au găsit un teren liber pentru a și concerta toate forțele lor intru a cuceri din ce în ce mai mult terenul economic, pe când Românul își perdea avutul și viața, lăsa în năpustire holdele sale și tăcea beilici arma­telor, străinii își cultivau interesele particulare înainte ca țeara preocupată de alte cestiuni de ordine mai inalte, se poată ași întoarce vederile asupra intereselor materiale și să le îngrădească cu legi protectoare, a venit o invasiune întreagă de esploatatori care fără consciință și fără frâu, au profitat și au abu­­zat de această situațiune pănă a ajunge aproape deplini stăpâni pe tărâmul economic. Intr’o asemenea situațiune, ori­ce lege și ori­ce instituțiuni economice se vor face, putem fi siguri (și asemenea probe le avem în fața noastră), că ele nu vor profita decât străinilor. Este dlar de o urgență mare de a ne întoarce privirile și a desvăli activita­tea asupra părței economice și se ne con­vingem, că ori­ce minut de întârziere de a ne pune pe lucru, face se se grămădească vălurile cotropitoare, și mai dificilă risipi­rea lor. De cât­va timp mai multe mișcări economice s’au făcut în țeară, dar ele ne- având o unitate de acțiune, mare parte din­­tr’ânsele n’au dat resultatele dorite. Aceasta nu putea eși decât dintr’o întrunire mare, compusă din representanții tuturor ramurilor de activitate din țeară și din toate localită­țile ei; învestiți de acest mandat, cilor aveți salutară misiune astăzi de a pune bazele unui sistem Economic Român, după care toți în unire se lucrăm pentru a scăpa barca amenințată din valurile contropitoare. Bine­voiți dar, cilor, a alege un birou provisoriu pentru a procede la lucrări. Președintele societății „Concordia Ro­mână“, C. Porumbar­u. Președintele „Clubului Comercianților și Meseriașilor români din Iași“, Păun. Discursul dlui președinte a fost mult aplaudat. în urmă d. C. Arion, membru al curții de compturi, a fost aclamat ca președinte provisoriu, s’a dat cetire unui mare număr de telegrame, care salută întrunirea congresului și, prin aclamare, s’au ales d. C. Porumbarii președinte, d. Păun, vice-președinte și d-nii Kirilov și Filip Xenopol, secre­tari ai biroului. Prima ședință s’a încheiat prin­­ împărțirea membrilor congresului în secțiuni: industrială, comercială, agricolă, financiară și de mine. Eri. Luni la 8 oare dimineața s’au întrunit secțiunile. Lucrarea dar a început de eri. E îmbucurător a vedea un număr atât de însemnat de bărbați din mai toate colțurile țării, întruniți în sco­pul de a lucra în unire pentru eman­ciparea economică a țării. „Rom.“ Octomvre a. c. stilul nou după amen­ li la 3 oare în localul casinei romane (strada măcelarilor, edificiul„ Albinei“), la care Onor, membrii ai reuniunei simt rugați a participa Sibiiu 21 Octomvre 1882. Maria Cosma m. p., președinta reuniunei. * (Constituire.) Societatea literară „Petru Maior“ a junimei ro­mâne din Budapesta ’și-a ales comi­tetul pe anul scolastic 1882/3 cu una­nimitate în următoriul mod: preșe­dinte, dl George Șerb advocat și de­putat dietal; vice-președinte, George Ilea jurist; secretar, Demetriu Uorvat ascultător de filosofie; notar, Sever Bocșan jurist și Elia Precupașiu ase. de filon; cassariu, Emiliu Butian ju­rist ; controlor, Marcel Vlad jurist, bibliotecariu, Alesandru Coca jurist. " (Vânătoare oficioasă în cercul Iandului, comitatul Bi­­s­tr­i­ț­a-N­ă­s­ă­u­d.) Foarele sălbatice, lupii și urșii au făcut multe daune poporațiunei de pre valea Borgoului cu deosebire în vara deja trecută. Urșii, ceea ce de multe nu s’a pome­nit în aceste ținuturi au scoborît până în nemijlocită apropriere de sate, fă­­cînd daune considerabile, în vitele bi­eților economii. Din aceasta causă co­munele : Borgo-Prund, Borgo-Bistrița, Borgo-Mureșeni, Borgo-Tiha și Borgo- Suseni s’au rugat prin pretorul con­­cernente de com­itele suprem, ca ace­sta cu concesiunea ministrului de interne, se dispună pentru apărarea de amentitele feare o vânătoare ofici­oasă. Obținând numitele comune atare concesiune, vânătoarea oficioasă s’a și început în 16 și a durat pănă în 23 Octomvre n. a. c. adecă 8 zile. Că­­tră finea vânătoarei adecă în zilele de 21, 22, și 23 Octomvre a. c. pre ho­tarul de câtră meastăZi a comunei Borgo-Bistrița și Borgo-Prund au omo­­rît vânătorii prin pușcături 7 urș­i mari, în timpul din 16—20 Octomvre abia au omorit vânătorii un lup și o vulpe. Dacă această vânătoare ar fi con­stat din 200—300 bărbați, precum s-a fost dispus, negreșit că și soarele vânate ar fi fost mult mai multe. Mare zel și multă energie a des­­voltat în această vânătoare Dl pretor din Saad Godefroy Cuales, ca condu­cător al vânătoarei. Onoare atât ace­stuia cât și vânătorilor iscusiți, cari în tot decursul vânătoarei, nu au pă­răsit pre conducătorul lor. * (Ștefan cel Mare supus la tacie) Mai acum câte­va săptămâni sosind la gară statua lui Ștefan cel Mare a doua zi a trebuit ca de aci să o ia și să o ducă în piața Palatului, unde este locul destinat a se așeza. Trecând Statua pe la bariere cu toate depen­­­­dențele ei, barierul opresce caii și cere a i se plăti tacsa fugăritului. — Dar d-le, este Ștefan cel Mare, 7186 indignat însărcinatul cu transpor­tarea statuei. Ce-mi pasă mie, adause barierul, măcar să fie și D-dleu, așa am ordin dela Primărie, însărcinatul cu transportarea sta­tuei, nu mai șhse nimic și scoțând un bilet ipotecar de 10 franci plăti tacsa jugăritului, după care apoi zelosul barier, tăind biletele de tacse dintr’o condică se lipi pe statua marelui Domn Ștefan cel mare, permițândui numai astfel intrarea în oraș! Sermanul Stefan cel Mare, s’a mai gândit oare că va veni un timp, când va fi el supus a plăti tacsa fu­găritului, intrând în capital­a sa Muni­­cipium Iasiorum? „Percarul“. * (Hi­men.) Dl Amos Nicolae Tulea din Halmagiu, învățător la școala confesională din Spata, și-a în­credințat pe Dșoara Sidonia Frențiu din Lugoj, cu care se va cununa în 7/19 Noemvre a. c. * (Cununie și ospăț de sur­­do-muți.) în Zorele maghiare ce­tim că la Vesprim în 7­10­0 aceste a avut loc o cununie cu totul estra­­ordinară. Mirele și mireasa surdo­muți. Mirele, Petru Achimovici, care a fost un timp și redactor al foaiei Surdo - muților este acum tipograf; mireasa, una dintre fetele cele mai frumoase și mai plăcute ale Ve­­sprimului se chiamă Maria Schuster. Preotul a cetit cununiei și apoi înainte­­ le formula­rea ochilor mirilor, au ținut-o în ani­Aceștia au ce­tit - o pronunțând cu deosebire cu­vintele „jur“ și „iubesc“ așa de res­­pirat încât le au înțeles toți cei ce erau de față la solemnitate. După cununie au urmat un prânz familiar, la care au luat parte mai toți surdo­muții din cetate. Nunul, Zoltán Vég­helyi, de asemenea surdo-mut, a toa­stat aproape un pătrariu de vară prin semne. Toastul, se 7­C0, a făcut im­­presiune surdo-mute, deosebită asupra societății Conversațiunea, ca toastul, numai prin semne, se înțe­și­lege că petrecerea a fost fără de nici un zgomot. * (Unde nu sunt Jidovi). Sol­­găbirăul dela B­i­s­e­r­i­c­a-a­l­b­ă au res­­pins vice-comitelui din Timișoara că în cercul său nu se află nici un Jidov și de aceea acolo nu e de lipsă emisul ministerial prin care se opresc esce­­sele contra Jidovilor. * (Vița de vie) înflorită și cu rod acum în toamnă s’a vezut într’o gradină de aici din Sibiiu. * (Fragi noue,) ne spun Ziare dela Viena s’au văzut acolo aduse de pe câmpiile din giurul Vienei. * (Frig enorm și zăpadă) se anunță din părțile Ga­li­ți­ei răsări­­tene. In cercurile Podhajcz și Milna au murit patru oameni de frig. * (Calendarul pentru toți) a eșit de sub tipar și se află de vânzare pe prețul de cinoi lei n, la toate librări­ile din capitala României și districte. Comandele sunt a se adresa dlui Leon Alcalay, librar s­au H. War­tha în Bucuresci. Revânzătorilor se acoardă un rabat însemnat. Calendarul pentru toți e illustrat cu 7 portrete ale bărbaților celebrii. Conversa în csilografie și cu­prinde o materie literară piosă și poesii foarte alese, variată și intere­santă. Bursa de Vienă și Pesta Din 26 Octomvre n. 1882. Viena || B-pesta Renta de aur ung. de 6 °/0 . • 119 20 119.10 Renta de aur ung. de 4 °/0 • • 86.80 86 90 Renta ung. de hârtie .... 85.90 86— împrumutul drumurilor de fer ung. 133 75 134— I emisiune de oblig. de stat dela drumul de fer oriental ung. . 89.80 90.25 N­ emisiune de oblig. de stat dela drumul de fer orient ung. . 110.50 110.25 Oblig, de stat dela 1876 de ale drumului de fer om­ent. ung. . 94 50 94.50 Obligațiuni ung. de rescumpera­rea pământului.......................... 98.75 99.25 Obligațiuni ung. cu clausulă de sortire.......................................... 97.75 67— Obligațiuni urbariale temeșiane . 98.50 Obligațiuni urb. temeș.­cu clau­ 98 50 sută de sorțire.......................... 96.75 97— Obligațiuni urbariale transilvane. 98— Obligațiuni urbariale croato-sla-97.70 vonice .... .... 99.——­­Obligațiuni ung. de rescumpara­rea d­ecimei de vin .... 97.50 97 75 Sorți unguresci cu premii . . . 117.25 117.25 Sorți de regulare a Tisei . . . 108 50 109— Datorie de stat austriaca în hârtie 76.50 76.50 Datorie de stat austr. în argint . 77 25 77 30 Renta de aur austriacă .... 95.45 95.25 Sorți de stat dela 1860 . 131.25 131— Acțiuni de bancă austro-ung. 832.­830— Acțiuni de bancă de credit ing. 294 50 294— Acțiuni de credit austr. . . . 304.25 304.30 London (pe polița de trei luni) • 119.20 119.30 Scrisori funciare ale institutului „Albina“................................ --.--100— Argint.......................................... --.--­--­--­Galbin , ....... 5 66 5.67 Napoleon. ............................... 9.467, 9.47 100 maree nemțesci..................... 58.35 58.30 Varietăți. * (D­a­r). Majestatea c. și reg. aptist. s’a îndurat pregrațios a dărui comu­nei gr. or. din Răchita pentru zi­direa scoalei 100 fi. * (Reuniunea femeilor române din Sibiiu). Convocare: în sensul §. 13 din statute se convoacă prin aceasta a IV adunare generală ordinară a „Reuniunei femeilor române“ din Sibiiu pe ziua de duminecă 29 TELEGRAFUL ROMAN. Nr. 252. [274] 1­3 CONCURS. Pentru ocuparea postului de în­­vățătoriu la școala poporală gr. or. din Uleșiu, protopresbiteratul Iliei, se escrie concurs pănă la 28 Octomvre a. c. v. Emolumentele sunt 150 fl. v. a. 483 Cvartir liber, 3 orgii, din care este a se încălzi și școala. Suplicanții vor avea a-și așterne petițiunile lor instruite conform „Stat. Org.“ la subscrisul oficiu protopres­­biteral pană la terminul susindicat. Gurasada în 13 Octomvre 1882, în conțelegere cu comitetul parochial. Alecsin­ Olariu m. p., adm. poesb. Nr. 243 [270] 2—3 CONCURS. Devenind vacante două posturi de învățători la școala confesională gr. or. din comuna Beclean se escrie concurs cu terminul pănă la 24 Oc­tomvre a. c. st. v. în care zi va fi și alegerea. 1. Emolumentele cu postul învă­­țatoriului secundar sânt: 160 fi. v.a. care se va selvi în 4 rate, cuartic li­ber în edificiul școalei, cum și 15 fi. pentru lemne de foc. 2. Pentru postul învățătorului primar 200 fi. v. a. cuartir liber în edificiul școalei și 15 fi. pentru lemne de foc. Doritorii de a ocupa posturile aceste au de a-și așterne suplicile lor instruite în sensul legilor din vigoare pănă la 24 Octomvre st. v. la oficiul protopresbiteral al Făgărașului. Beclean în 22 August 1882. In conțelegere cu oficiul protopresbi­teral. Comitetul parochial. loan Bursan m. p., paroch și președ. comit, parochial. 40. [271] 2—3 CONCURS. Pentru ocuparea posturilor de învățători I și al II la școala confesi­onală gr. or. în comuna Vinerea protopresbiteratul Oreștiei se escrie a doua oară concurs pănă în 24 Oc­tomvre 1882 st. v. Emolumentele sunt: pentru po­stul de învățătoriu I salariu ficsat 250 ft. v. a. cuartir liber în edificiul școalei, și semne de încalzit. Pentru postul de învățătoriu ar Ii salariu fic­sat 155 fl. v. a. cuartir liber în edi­ficiul școalei și lemnele de încălzit. Doritorii de a ocupa aceste sta­țiuni sânt avisați­ași trimete concur­sele instruite cu toate documentele prescrise de regulamentele vigente subscrisului comitet parochial pănă inclusive 24 Octomvre a. c. . Vinerea în 4 Octomvre 1882. Comitetul parochial. Teodor Herlea m. p. președinte. Nr. 249 [273] 2­3 CONCURS. Pentru ocuparea postului de în­vățător la școala populară confesio­nală gr. or. din M. Bretea proto­presbiteratul Iliei cu terminul pănă la 17 Octomvre a. c. st. v. când va fi și alegerea. Emolumentele sânt: 1. în bani gata salariu anual 80 ft. v. a. 2. în bucate 60 ferdele cucuruz a 16 cupe în boambe. 3. lemne 3 orgii, din care este a se încălzi și școala. 4. Grădină de legumi. 5. Cuartir liber în edificiul școalei. Se poftesce ca concurenții să aibă cunoscință și despre limba maghiară să și fie cântăreți buni. Cererile instruite conform legilor din vigoare sunt a se adresa la sub­scrisul oficiu protopresbiteral. Gurasada 5 Octomvre 1882, în conțelegere cu comitetul parochial. Alecsiu Olariu m. p., admstr. ppresbiterat. Nr. 392 [272] 2—3 C­O­NC­U­R­S. Pentru întregirea următoarelor stațiuni învățătoresci în protopresbi­teratul Brașovului II.

Next