Telegraful Roman, 1882 (Anul 30, nr. 1-152)

1882-01-14 / nr. 5

20 timp de resboiu chiar nu poate avea decât 18,000 oameni cu 60 tunuri. A­­dăugându-se și gendarmii precum și voluntarii, Rumelia orientală ar pute cu greu dispune de 30,000 oameni. MUNTENEGRU. Toți muntenegrenii fiind ostași de felul lor, nu prea poate fi vorba de o armată în timp de pace. Pentru cazul de resboiu organisarea cea nouă nu e definitiv stabilită; pănă acum puterea armată numera 26 batal, cu 23,700 oameni, 4 cete cavalerie cu 450 călă­reți, 17 baterii cu 84 tunuri și 2,000 artileriști — deci peste tot 16,150 oameni cu alți 8,400 ai contigentului al doilea. GRECIA Grecia are în pace o armată de 7500 oameni cu 84 tunuri. Pentru cașul de resboiu se așteaptă o nouă organisare a ostirei în urma teritorie­­lor câștigate. Oricum, nu vor fi peste 60.000 oameni, pentru echiparea că­rora trebue îngrijit de aci înainte. Pe mare Grecia poate dispune de 22 vase de resboiu cu 113 tunuri și ca de 20.000 matrozi, „în cazul unui resboiu al tuturor statelor balcanice — afară de Româ­nia — contra Turciei, ele ar putea dispune ca de 300,000 oameni cu 500 tunuri, care Turcia le-ar putea opune în prima linie 250,000 și la nevoie 400.000 oameni cu 500 tunuri.“ Capii nih­iliștilor înaintea tri­bunalului. Procesul contra șefilor nihilismu­lui va începe în curând. Astăzi acu­­sații au primit actul de acusare. Din revelațiile acusărei se poate admite, că poliția a reușit se pute mâna pe cei mai însemnați nih­iliști, deși eve­nimentele prezentului arată, că orga­nisarea nu e ruptă și că deși capii sunt arestați totuși firele mișcărei sânt necunoscute poliției. Din acusare pot comunica urmă­toarele : Cei acusați sunt nobilii: Alecsan­­dru Mihailov, de 25 ani; Nic, Kalot­­kewici, 31 ani; Mih­ail Trigonea, 30 ani; Alecsandru Barannikov, 23 ani; Nicolae Schuhanov, 29 ani; Elisabeta Oleneinikova, 23 ani și Ludmilla Te­­rentiova, 20 ani; cetățeanul Ferdi­nand Lustig, 27 ani; fostul agent al poliției secrete, Nic. Klondocinikow, 36 ani; Michail Frolenko, 33 ani; fiul unui postilion, Grigory Issaievo, 24 ani; fiul unui paracliser Ossiv Emeleanov, 20 ani; fiiul unui preot, Petru Ticînin, 27 ani; fiiul unui comerciant, Grigory Friedenssohn, 26 ani ; fiiul unui soldat, Wassili Merkulow, 21 an; Leo Slato­­polski, 33 ani; Izik Aaroncik, 22 ani; Maxim Tetiorka, 28 ani; Nie. Moro­­zov, 29 ani; supusul prusian Martin Larghanis, 29 ani; femeea unui func­ționar, Tatiana Lebedeva, 29 ani; fiica unui preot, Anna Iakimova, 26 ani. Trigonea trăia sub numele lui adevărat și nu se ascundea de poliție. El a fost mijlocitor între membrii partidei eșiți afară din lege și lumea legală din afară, apoi a fost și cola­borator la ziarele „Zemleai Volea“ și „Narodnaia Wolea“. Tot așa a fost și Lustig, la el se mai făceau plățile pentru partidă și se afla o tipografie secretă. Capul partidei a fost Mihailov; el a fost șeful agitațiunei și admini­stratorul banilor partidei. Ajutoarele lui sânt: în materie de agitare: Ko­­lotkevici și Frolenko , în materie de bani: Baranikov. Suchanov a fost tehnicul inteli­gent, instruit și inventator profesorul lui Kibalcici, conducătorul așe­zărei minelor în mica Sadovaia, unde a lu­crat în persoană. TELEGRAFUL ROMAN. Issaiev a fost chimistul societă­­ței. Morosov era redactorul celor două foi „Zemleai Wolea“ și „Narod­­naea Wolea“ la care colabora mai cu zel Terentewnia. Emelianov a venit, puțin înainte de atentatul de la 1 Martie 1881, la Petersburg ca emisar al nih­iliștilor din Geneva; el purta a patra capsulă explosivă și a fost primul, care a venit în ajutorul Țarului lovit. Cu­prins de căință el a sărutat, cerând oare­cum iertare, pe frunte pe împă­­ratul-martir. Klodod­nikov și Merkulov sunt de asemenea însemnați. Primul trecea de unul dintre cei mai buni agenți ai poliției secrete și s-a distins în des­coperirea multor autori adevărați ai unor crime, imputate nihiliștilor. El a fost care informa pe nihiliști des­­pre toate planurile poliției și care de multe ori a pus poliția pe cale falsă. Ultimul său servit adus nihiliștilor a fost denunțarea spionului spânzurat de nihiliști. Al doilea, Merkulow, de­și este un om închipuit, trece de cei mai inteligenți dintre acuzați și a fost foarte roditor în scornirea complotu­rilor celor mai îndrăsnețe, pe cari le combina cu măestrie, în toate era ajutat de Jakimowa; ea a fost una din cele mai active persoane din par­tidă. Ea a jucat și rolul de nevastă a lui Kobosew, care nu e prins încă și a cărui era prăvălia, de unde s’au așezat minele din Sadowaia. (Va urma.) Varietăți. * (Escelenței La Mitropolitul Miron Romanul) a felicitat pe patriarh­ul de curând denumit al Carlove­­țului printr-o telegramă în limba română de următorul cuprins : Patriarch Ang­elics, Carloveț: Grația altisimă care vă rădică la scaunul metropolitan, fie sergente nesăcat de fericire pentru bravul po­por sârbesc! Vă urez viață, sănătate, puteri și succese salutari! — Miron Romanul, m­e­t­r­o­p­o­l­i­t. Patriarh­ul Gherman Angye­lics a respins prin o telegramă în limba sârbească, a cărei traducțiune sună astfel: Escelenției metropolit românesc, Miron, S­i­b­i­i­u. Mulțămită cordială pentru bună­­voitoarea aducere aminte la ocasiunea instalațiunei, cu asigurarea iubitei fră­­țesci! — Gherman, patriarh­ sârbesc. * (Necrolog.) Astăzi în 5/17 ianuarie 1882 la 8 oare seara a tre­cut la cele eterne cel mai brav și mai zelos membru al comunei Aciliu, Ioan Ivan senior în etate de 75 ani. — Pe răposatul îl jelește fii săi loan, notariu cercuale, Nicolau Ivan, diacon și învățătoriu în Seliște — Iacob și Vasilie economi aici — fica Maria măritată Antonie German, pe cum și o mulțime de alte rudenii, nepoți, ne­poate, îl jelesce comuna politică în­treagă al cărei primariu a fost în de­curs de 10 ani în timpii cei mai grei ai absolutismului, și în fine biserica al cărei Epitrop a fost de la introdu­cerea Statutului organic pănă astăzi, și sub al cărei îngrijire, și bună chi­verniseală, ea astăzi din nimica dis­pune de avere frumoasă. „Fiei țărîna ușoară și memoria binecuvântată.“ * (D. Teodor B­r­ă­t­i­a­n­u,î fra­tele d lor loan și Dimitrie Brătianu, a murit la Pitesci. Fie­i țărîna ușoara ! * (Comunitatea română din Turtucaia) face apel la generosita­­tea Românilor, ca să-i vie în ajutoriu pentru a putea întreține școlile și bi­serica română din acel oraș, în care pot să cultive limba maternă și să dea cuvenită instrucțiune copiilor. pe * (Societatea de navigație Dunăre) comunică că, pănă la alte disposițiuni, vaporul de pasa­geri între Galați și Brăila, va căletori după cum urmează: Pornirea de la Brăila în fiecare­­ zi la 9 oare dimi­neața, de la Galați asemenea, la 3 după prârnȚ * (Turburări la Sofia) . Cu ocasiunea anului nou, nișce tulburări regretabile au avut loc la Sofia, din causa numirei episcopului Meletiu pe care unii nu-l vrea. Mai mulți cetățeni, nemulțumiți de această numire, s’au dus în biserică și au sfărâmat tronul episcopal, oprind pe episcop de la ser­viciul religios. S’a făcut numeroase arestări. * (O nouă călătorie cu ba­lonul la polul nordic.) Coman­dantul englez Cheyne care urmărește de doi ani preparativele sale de că­­lătorie la polul nordic prin ajutorul baloanelor, a sosit­­ zilele aceste la Montreal, spune Courrier des Etats Unis, pentru a face pe pu­blicul din Canada să se intereseze de oiagiul său aerian. Persoanele intere­sate la întreprindere doresc ca­­această expediție anglo - americană să fie organisată prin subscripție populară. Cheltuelile se vor urca la 80,000 dolari, din­ care câte 40,000 trebue a se stringe din fie­care țeară. Un comitet s-a organisat deja la Eizabeth (New Jersey), și se prepară asemenea comitate în principalele orașe ale ță­­rei. Nava de expediție se numi­ Gri­nes 1, după numele celebrului patron a esplorației arctice. Cele trei baloane ce vor costa 20,000 dolari, vor fi co­­fecționate în Anglia. New-Yorkul va fi punctul de plecare a espediției. Co­mandantul Cheyne a <jis acum de cu­rând: vom merge la Saint-Patricks Bay, unde căpitanul Nares a găsit imens gisement de cărbune la supra­față. Vom construi o casă pe cărbune. Vom instala niște aparate și vom fa­brica gaz hydrogen pentru baloane.“ Acest loc este la 6 mile departe de punctul unde nava căpitanului Nares la Discovery, a ernat în 1875—1876, și la 196 mile de la pol. De aici, când va fi timp frumos, nu va trebui de­cât 18—20 care pentru a ajunge la pol. După opinia d. Cheyne, regiunea polară este un arh­ipel cuprins în­­tr-un ocean de gh­iață solidă, nepre­­sentând nici o deschizătură navigației. Fie­care balon are și o sabie, o luntricică și merinde pentru 51 de­­ file. Un fir telegrafic este lăsat, după cum se va indeparta, pentru a fi în comunicare cu stațiunea principală. Aerostatele sunt încărcate așa fel ca să nu poată a să sui prea tare în aer și comandantul Cheyne crede că va putea să se pogoare jos la 10 mile de la pol. El nu prevede nici o difi­cultate de frig în timpul voiajului, care va avea loc prin luna Iunie­­ a anului plecărei espediț­ei. El spune încă că călătorii vor trebui să scoată paltoanele, spre a nu suferi de căldură. Espediția va fi compusă de 27 oameni care vor fi însoțiți de 3 Es­chimoși la Groenland. Guvernul danez a trimes deja ordin autorităților din Groenland pentru a da tot ajutorul posibil espedițiunei. Redactor răspunzător Nicolau Cristea Lolerii*. Mercuri în 25 Ianuarie n. 1882. Sibiiu: 53 71 50 61 28 Bursa «Se Vieața și Pesta Din 24 Ianuarie 1882. Renta de aur.......................... I emisiune le oblig. de stat dela drumul de fer oriental ung. II emisiune e oblig. de stat dela drumul de fer orient ung. . Oblig. de sts dela 1876 de ale drumului­­­ fer orient, ung. împrumutul dumurilor de fer ung Obligațiuni ug. de rescumpăra­rea pămentlui.......................... Obligațiuni ur. cu clausulă de sortire....................................... Obligațiuni urb­iale temeșiane . Obligațiuni uri temeș. cu clau­sulă de sorții.......................... Obligațiuni urb­iale transilvane. Obligațiuni urb­iale croato-sla­­vonice .... .... Obligațiuni ung de rescumpăra­­rea Secimei d­­in .... Datorie de stat striacă în hârtie Datorie de stat argint . . . Renta de aur au­iacă .... Sorți de stat dt 1860 . Acțiuni de banc austro-ung. . Acțiuni de creditustr. . . . Acțiuni de banele credit ung. Sorți unguresc! premii . . . Sorți de regular Tisei . . . Scrisuri fond­ante institutului „Albina“........................... Argint ..................................... Galbin . *..................... Na­oleon. ........................... 100 maree nemei..................... London (pe pol de trei luni) • Viena i B­pesta 117.— 86­— 116.50 86— — 107.60 130.50 99— 91 _________ 92 — GI­GL— 72.90 74 25 91.50 129.50 814— 283— 259__ 113.50 106— 99.30 5.63 9.55 58.70 120— 133— 93— 92— 92— 92— 93­ 94.50 97— 72.75 73.7» 90— 129__ 800— 284— 265— 113.50 1­107.50 — 99.30 5.63 9.54 58.85 1120.30 Nr. 325. OXCURg. Pentr ocuparea postului de ca­pelan lâng neputinciosul paroh­ din Sirbi Ard­u Olariu protopresbiter râtul Iliei,î basa înaltei ordinațiuni consistorial din 3 Decemvre 1881 Nr. 3697 l se escrie concurs cu ter­min de 3 de­­ Zile deja l­a publicare în jurnalul Telegraful Roman“. Evidlentele împreunate cu acest post sânt: Jumăte din toate venitele pa­­rochiale, s’misate în sinodul paro­chial pent: de a corespunde unei parohhii cllasa III. Concursi au a’și adresa po­­zițiunile l conform statutului orga­nic, și segmentului congresual pen­tru parohi din 1878 până la termi­­nul sus itat oficiului protopresbi­­teral gr. t al tractului Iliei mură­­șene. Gura» în 17 Decemvre 1881, în conțesee cu comitetul parochial. Alecsiu Olariu m. p., adm. prot. [41 3-3 Editura și t­ipariul tiftiei archihilesane. Nr. 27—18iu­­ blicațiune! [10J 1-3 Stefanki, posesor în Zagem și soț lui, înaint contra întregului posesorat , acolo petit pentru concesiunea regulare hotarului, lua ca termin de pertractar (liua de la martie 1882 la 10 oare îna­inte de an în comuna Zagoru în cas comunală,iare pertractare pe calea pu­blicațiunei.nvită toții interesații cu ace obscervarejpăr^le absente se privesc e consist­emul area. ț­in­­ta tribunalului reg. din Eli­sabetopoieW­­ la 10 Ianuarie 1882. Napv »’ - Butal m. p., la notariu. «fasse jure­li contra focului și targerei avelNendvieh în fu­biiu. 3-3

Next