Telegraful Roman, 1882 (Anul 30, nr. 1-152)

1882-04-22 / nr. 46

Nr. 46. ABONAMENTUL Pentru Sibiiu­ pe an 7 fl., 6 luni 8 fl. 60 cr., 8 luni 1 fl. 75 cr. Pentru monarh­ie pe an 8 fl., 6 luni 4 fl., 8 luni 2 fl Pentru străinătate pe an 12 fl., 6 luni 6 3., 3 luni 3 fl. Sibiiu, Joi 22 Aprile (4 Main) 1882. Apare Marița, Joia și Sâmbăta. Pentru abonamente și inserțiuni a se adresa la: Administrațiunea tipografiei archidiecesane Sibiiu, strada Măcelarilor 4î. Corespondențele sünt a se adresa la: Redacțiunea „Telegrafului Român“, strada Măcelarilor Nr. 4­­. Epistole nefrancate se refusă. — Articulii nepublicați nu se înapoiază. Anul XXX. INSERȚIUNILE: Pentru odată 7 cr., — de­­ Ione ori 12 cr., — de trei or 15 cr. rândul cu litere garmond — și timbru de 30 cr. pentru fie­cara publicare. Sinodul archidiecesan. Ședința VII. (11 Aprile) Se cetesce protocolul ședinței pre­mergătoare și se verifică pe lânga unele îndreptări propuse și acceptate în ceea ce privesc e forma, înainte de a pași la ordinea Și­­lei se dă voie de M. Diamandi Man d­­e a da cetire unei interpelațiuni adre­sate presidiului. Introducerea, ce in­­terpelantele a premis interpelațiunei sale e următoarea: Am decla­arat și cu această ocasiune că pe mine per­soane nu roé preocupă și de aceea mĕ și ridic ori­când a’și vedé atacată vama și autonomia bisericei mele, se sciu bine, că lucru în contra chiar ce­lor mai de aproape prietini și rudenii. Motivul acesta mă îndreptățesc? se fac următoarea interpelațiune: (ur­mează cetirea interpelațiunei în cu­prinsul cum o cunoașcem din ziarul acesta Nr. 44.) Presidiul: Ași fi în stare se respond încă în ședința de a fi la toate punctele din interpelațiunea d. dep. D. Man­o­le, dar ca să se poată lua la protocol respunsul ce-i voiu da îmi reserv dreptul a respunde în ședința proclimă. Dep. Dr. N. Pop, face propune­rea că pănă atunci pănă când se primesc la cursul clerical din Semina­­riul Andreian studenți cu VI. clase gimnasiale, o disposițiune provisorică, care în curând va ave sau a se schimba sau a se declara de definitivă, se se primească și studenții absolvenți de școalele comerciale din Brașov. La școa­­lele numite se primesc numai acei ti­neri, ce au percurs cu succes patru clase gimnasiale sau trei classe re­ale. Cursul acestor scoale e de trei ani. Crescerea ce o capetă tinerii în școalele acestea ar pretinde aceeași considerare care se dă absolventului de a VII clasă gimnasială. Propunerea dep. Pop se transpune comisiunei șco­lare. Urmează o altă propunere a dep. I. Z a c h a r i e : Din considerare că toate s’au scumpit în timpul din urmă, și că de­putații estranei mai aduc pe lângă alte și jertfa a chieltui mult peste drum­ul ce-l capătă, din considerare, că acesta atât e de mic încât nu corespunde cu vaȘa și demnitatea representanților bisericei noastre. Sinodul se concludă a se face în punctul diiinelor abatere dela §.25 din regulamentul pentru afacerile in­terne, care le statoresce diurnele de­putaților cu 3 fl. resp. a se modifica acest­a, și pe baza acestei modificări a statori diurnul pentru deputații din loc și de aici înainte cu 3 fl., iar pen­tru cei esterni cu 4 fl. v. a. Propunătorul cere, a se privi propunerea sa de urgentă și a se pune numai decât la ordinea Șilei, ceea­ ce se și primesc?. O zi la mai altă propunere a dep. R. P.­urmează înainte de a trece la ordinea Șilei. Cu sesiunea presentă se începe un period nou. Și de astădată au a se reconstitui, conform stat. org, cele două senate, cel școlar , cel epitropesc și a se alege un re­ferent școlar salarisat. Fiindcă tim­pul e cam înaintat și pe mulți din deputații esterni i rechiamă acasă agen­dele ocupațiunilor lor zilnice se se pună în ședința de mâne (luni, 12 Aprile) la ordinea­­ Ulei alegerile, ca se se poată folosi de dreptul de alegere deputații toți. Lăsânduse alegerile pe șe­dința din urmă, vor fi alegătorii numai deputații sibieni. Presidiul: Se nu precipităm cestiunea alegerilor, ca se nu preocu­păm cestiunile, cari așteaptă a fi re­­solvite. Mai sânt încă referate din comisiuni, cari trebue se vină la or­dinea­­ lilei, pănă atunci se amânăm alegerile. Se nasce o discusiune la care iau parte mai toți deputații și în urma cărei­a propunerea dep. Pat­ița se declară de urgentă și se decide a se pune în ședința de față la ordinea Lilei. Se pâșește acum la ordinea Șilei aducând pe tapet propunerea făcută de dep. Zacharie în cestiunea diur­nelor. Propunătorul mai adauge la motivarea propunerei sale numai, că nu o ar fi făcut, căci scie cum stăm în punctul banilor, dar împregiurarea a vede pe deputații avisați tot la pro­­priu.buzunar l’a îndemnat a o face.­­ Dep. P. Cosma: Eu credeam că propunătoriul ar dori ca deputaților Sibieni să li se detragă diurnele ce le compete prin regulament și să se dee esternilor ; asta o mai înțelegeam, căci puteam cel puțin vorbi asupra unei propuneri stilizate în sensul acela. Asupra prop­unerei de față nu putem vorbi în merit, fiind cestiunea regu­lată în statutul organic, și nici nu se poate pune la ordinea Șilei. Antâia trebuie să se modifice regulamentul, ceea ce s’ar pute face numai la ce­rerea a două terțialități a deputaților și numai în sesiunea din urmă a perio­dului acesta de trei ani, de­oare­ce noi nu ne putem vota noue diurne, putem face vota celor cari vor urma în periodul venitor. Fiind neadmisi­bilă propunerea să se ia dela ordi­nea­­ Ulei. P­r­e­s­i­d­i­u­l. Propunerea se poate formula în sensul celor­­ lise de de debut, Cosma, și se poate presanta apoi de nou sinodului spre discutare. Dr. Petco propune a se da co­misiunei budgetare. Se primeșce. Se aduce la desbatere propu­nerea dep. R Pat­ița referitoare la reconstruirea senatelor în conformitate cu prescrii­le Statutului organic. Propunetorul își motivează propunerea dicând: Să se facă acum alegerile, căci cătră finea sesiunei cei mai multi deputați aleargă pe la ale lor și nu pot concurge și ei cu votul lor la reconstruirea acelor corporațiuni, cărora le încredințăm executarea con­d­uselor noastre. Alegerile sânt de cea mai mare importanță, de aceea, lă­­sându-se totdeauna pe urmă, se și dă ansă la plângeri unui­a și altui­a dintre deputați, cari necesitați cătră finea sesiunei a se îndepărta de Sibiiu, să văd desbrănați de ocasiunea de a-și da și ei consimțementul la alegere. Dep. Diamandi M­a­n­o­l­e, în multe idei me unesc cu dl dep. Pa­ti­ța, în punctul acesta rase nici­decum. Dacă am primi noi propunerea dânsu­lui ar însemna, că noi nu ne intere­săm de nici un lucru așa de tare ca de alegeri. Eu cred că atât d. Patița cât și decât a’și ceilalți doi deputați nu vor da cu cunoștință de cansă votul la alegere. Aceasta o vom face numai după ce vom fi as­cultat și desbătut rapoartele tuturor senatelor. Din motivul e spus sum în contra propunerei dep. Patița, în ceea ce privesce­ficsarea terminului de alegere a senatelor pănă când avem a desbate rapoarte consistoriale. Ași dori însă și eu, că, îndată ce se vor termina rapoartele, să se pună recon­struirea senatelor la ordinea Șilei. Dep. T. Gheaja. Și în sesiunea presentă s’a accentuat în diferite rân­duri, că consistoriul archid. nu a sa­tisfăcut așteptărilor sinodului într’un punct sau într’altul. Cine poartă mai multă vină la împregiurarea aceasta decât însuși si­nodul, căci acestui­a ’i compete ale­gerea, dela dânsul depinde a ave un consistoriu, care se satisfacă așteptă­rile ori a nu ave. Sinodul nu a avut nici o dată ocasiune­a pași în punctul acesta așa după cum cere momentu­­oșitatea lui, căci, lăsânduse alegerea tot pe zilele din urmă, cei mai mulți deputați se îndepărtau și se încre­dința afacerea aceasta mai numai de­putaților Sibieni. Sânt pentru propu­nerea d. dep. Patița. Dep. D. Com­­șa. Sânt în contra propunerei deputatului Patița chiar din incidentul îndepărtărei mem­brilor sinodali esterni. Pe mulți din­tre acești membrii îi ține în Sibiiu și astf 1 la sinod mai numai cestiunea alegerilor. Se săvârșesce alegerea atunci lasă cei mai mulți deputați restul afacerilor sinodale forței și pleacă. Și care e apoi soartea agendelor re­stante? Aceea, că se trece fuga peste ele, se aduc cond­use nerealizabile, cari pentru a fi nimicite, răpesc mult din timpul cel scump și totodată măsurat al sesiunei viitoare. Presidiul. Dacă am primi pro­punerea făcută de D. dep. Patița ni s’ar pute face imputarea că ne place a ne mărgini pe lângă cestiuni per­sonale în agendele noastre încă în decursul discusiunei își revoaca dep. R. Patița propunerea, ce o făcuse. Urmează la ordinea­­ lilei rapor­tul comisiunei financiare. Raportor e dep. A. Trombitaș. Raportul cosistoriului archidiece­san ca senat epitropesc pe anul 1880/81. De­oarece raportul de față cuprinde toate momentele mai însemnate și ne­cesare și e un esposeu chiar despre averea archidiecesană precum și des­pre agendele senatului epitropesc, comisiunea propune, fiind și tipărit și împărțit de timpuriu între deputați, a se primii de basă pentru desbaterea specială și a se ad­ude la protocolul sinodului. Dep E. Brote e contra în ceea ce privesce­xd­uderea raportului la protocol. Nu s’a ad­us nici într’alți ani, afară de aceea e redigiat raportul de astădată întrun mod și estensiune ne­asitată pănă acum, cari cev a ne mai gândi în punctul acesta. ~Dep. Cosma: Atâta e sigur, că raportul nu cuprinde lucruri cari nu le-am pute încredința publicității. N’ar sei deci cari ar pute fi reservele, din cari ar fi recomandabilă neacluderea raportului la protocol. Este pentru propunerea comisiunei. Presidiul: Sânt multe alte lucruri, cu cari nu ar trebui să eșim în publicitate. Raportul de față sigur nu e de felul acelora. Să nu decidem acum asupra aclu­­derei sau neacluderei, ci se o amânăm pănă ce vom fini cu desbaterea spe­cială, atunci vom fi mai îndreptățiți a ne pronunța în punctul acesta. Dep. Diamandi M­a­n­o­l­e: Eu stmt în contra propunerei comisiunei, nu doar din motivul, că raportul ar con­ține lucruri cu cari n’am pute­ași în publicitate, ci fiindcă e fără scop aclu­derea. Cuprinsul raportului e o compo­­sițiune de cifre și ca atare de un in­teres mai mult special. Dep. C. S­te­zar. Rațiociniile din anii trecuți erau mai generale. Cel de față e minuțios și detașat. Sânt în­­trînsul o sumă de comparațiuni între gestiunile anului abia aspirat și anilor trecuți, este istoricul fondurilor , precum și curgerea contabilităței in­troduse în administrație. Să nu ne pronunțăm acum asupra punctului din urmă din propunerea comisiunei, ci sa ni-o reservăm pănă la curmarea des­­baterei speciale. Sa primesce, a se trece la des­baterea specială. Referitoriu la intro­ducerea în raport, în care se expune cursul afacerilor consistoriului archi­diecesan ca senat epitropesc, numărul piesiilor intrate cu 661 (cu 135 mai multe ca în anul anterior), a celor resolvite în ședințe cu 432, și pe cale presidială cu 175, a celor neresolvite cu 54, dintre care cad aproape mai toate în resortul afacerilor elactorale, mai departe numerul ședințelor ținute preste an 26, comisiunea propune și sinodul primesce a se lua spre seiință. La punctul 1., sub care, ca ân­­tâiul obiect special al raportului, se substerne conform cond­usului sinodal din 1881 Nr. prof. sin. 52, de nou rațiociniul din anul 1880, examinat și aflat în toată ordinea și se cere în­­demnisare pentru unele posiții solvite preste budget, comisiunea propune și sinodul decide a se da îndemnisarea cerută. Punctul 2, referitoriu la planul și preliminariul de spese pentru edi­ficarea unei sale în edificiul seminarial, conform însărcinărei sinodale din 1881 Nr. prof. sin. 40, apoi la rațiociniul tipografiei archidiecesane pro 1879, 1880 și 1881, se ia spre sciință având fie­care posiție esibil separat. Asemene se ia spre sciință pun­ctul 3. al ref. la istoricul fondurilor, care din cauza greutăților cu care e împreunată o astfel de lucrare aijli când datele de lipsă trebuie adunate din arh­ivele statului și din alte părți încă nu s’a putut termina. Cu privire la punctul 4 din ra­port, care tractează despre crearea unui fond spre suportarea speselor

Next