Telegraful Roman, 1882 (Anul 30, nr. 1-152)

1882-10-14 / nr. 120

TELEGRAFUL ROMÂN. Blui neam, s’a manifestat chiar și în privirea aceasta. Evreii ori­unde au putut numai, au uzurpat numele unor vechi familii nobile existente, schim­bând cel mult o literă in ele. Nu dăm mult pe sentimente naționale­ maghi­­are ale Evreilor, căci ei țin pretutin­­denea cu puterea dominantă. Ei au ținut tot astfel cu Bach și cu siste­mul lui, simțind însă de cu vreme schimbarea situației, părăsiră repede corabia ce se cufunda, renaseră câți­va ani in­espectativă, apoi intrară cu pânzele pline în curentul mișcării na­ționale, când prevăd­ură că acest cu­rent are se învingă. Apoi ținută cu Deak și cu partidul Ini, acuma sunt partizanii cei mai zeloși ai regimului, Tisza, încât acesta nu-și face numai datoria, ca șef al administrației, ci im­­plineșce totodată un act de recunos­­cință, apărând energic pe Evrei după ce ei au votat de atâtea ori pentru el și pentru candidații săi electorali. Cestiunea israelită e în Unga­ria curat economică, fără nici un fel de amestec confesional sau politic. Am ajunge prea departe, dacă am di­scuta toate împregiurările în cestiune ; dar în Ungaria nu e cestiune nici de liber-schimb, nici de școala Manche­ster, ci de lucruri cu mult mai sim­ple. Mai cu seamă în părțile sale de miaiță-noapte, seara e populată de mulți Evrei, fie-ce orășel, fie-ce sat, fie-ce localitate ori­cât de mică, are câte-va familii evreesci. Toți se ocupă cu speculația și cu negoțul ei țin cârciumele, iau în licitație accisele și în arendă ogoarele, deși nu se ocupă mult cu agricultura. Arenda ogoarelor servă mai cu seamă ca pre­­texst pentru a putea specula cu grâne rachiu și lână. Aceasta o fac cei mici ca și cei mari. Cei mici sânt cămă­tării și precupeții țăranilor. Un ne­­gustorașiu sau un cârciumar evreu are într-un sat o poliție analoagă cu Roth­schild între puterile mari ale Euro­pei. Toți țărani sunt datori; el se îmbogățesce din dobânzile ce i se plătesc. Dobânda ordinară e de 52 la sută, adecă pentru fie­care florin împrumutat, țăranul plăteșce un crei­­țar pe săptămână, însă țeranul care împrumută în asemenea condiții, tre­­bue se fie om sigur, să nu aibă multe datorii, căci altfel dobânzile se îndo­iesc și se întreesc. Tot ce câștigă ță­ranul prin muncă, trece în mâna Evre­ului, care l-a ajutat cândva la nevoe cu un mic împrumut și care și în alte ocasiuni e gata să’l ajute — cu o dobândă de sută, la sută. E lesne de înțeles că, prin asemenea lucrări, nu se poate nasce vre­o înclinațiune ami­­rabilă a populației față cu Evreii. Dacă mai vin și agitatori, cari lămu­resc pe teren că e­xtors, antipatia se­­ schimbă lesne în ură. în districtele mai sărace din nordul Ungariei jido­­vimea de jos joacă, cu speculațiunile și camăta ei, un rol mai mare decât în districtele mai bogate populate de maghiari, dar și în aceste întâlniri alt chip : marele arendaș evreu, care s’a făcut stăpân boiarănașilor, după ce au fost împrumutătorul lor Boierăna­­șii, mica nobilime maghiară dispare — nu cercetăm căușele, ci constatăm numai faptul, ear în posesiunea moși­ilor ei întră Evreul, adecă un aren­daș evreu, negustor din Viena. Să în­țelege așa dar că și pătura de mijloc a țării, din care se recrutează amploiații municipali și guvernamentali, are mai multe antipatii decât simpatii pentru Evrei și că nu prea pune pedeci agi­tației antisemitismului. în micele orașe din provincie negustorii creștini, deci burgesia e aceea care întimpină cu o ură intensivă neamul evreesc. Evreul imbogațit în sat emigrează la oraș, deschide prăvălia și, în armonie cu coreligionarii săi precum și spriginit de ei, isbutește a învinge pe negus­torul creștin. Cunoaștem localități, unde acum treizeci de ani nu exista nici o prăvălie evreească, car au­i nu­mai e nici una creștină. Negustorii neevrei luptă pentru axistența lor, dar lupta nu e lesnicioasă, pentru că ne­gustorii evrei combat pururea cu pu­teri unite. Chiar dacă ori­cine ar fi convins că Evreii datoresc poziția lor preponderantă în vi­ața economică a Ungariei numai desterității, zelului și mulțumirii pe puțin, totuși ar fi ex­­plicabilă antipatia cu care sunt intim­­pinați căci nimănui nu-i place ca al­tul să se pue de­asupra lui, chiar dacă el ar fi de vină, dar încă unde o ase­menea convingere nu există! Cestiu­nea israelită isvorăsce din starea de lucruri economică a țerei și în ea agi­tațiunea antisemitică află pururea in­­trement. Marele manevre ale armatei române. Corespondentul­­ ziarului militar din Viena „Armeeblatt“, vorbind des­pre manevrele, cari au avut loc la 30 Septemvre termină cu următoarele aprecieri: „Trupele au fost supuse, în ceea ce privesce aptitudinea fizică, la grele încer­cări și cu toate aceste succesul a fost în toate privințele strălucit. Soldații de la 3 oare de dimineață au fost neîntrerupt în acțiune. Ambulanțele au avut foarte puțini bolnavi, cari au trebuit se fie scoși din ac­țiune din causa căldurei celei mari. Disci­plina la luptă și la împușcat a fost esce­­lentă, escepționând unele cozuri, așa de exemplu: unele detașamente dădeau salve să presentă cu o cultură academică și cu o dulceață urbană. însă cu figurile lui Enea, a lui Didone, Iuliu, Latina, Turnu, Lavinia și Camilla, descrierile infernului, a turnirelor eroice și a luptelor patrio­tice, cum se află în Eneidă, ar trebui să fie familiarisat ori­care erudit. Instrucțiunea în literatura uni­versală este durere în patria noastră, ca și în alte părți, foarte defectuoasă. In școală se dă prea mult loc pregă­tirilor limbistice și pănă ajunge ci­neva la lucrul de căpetenie, la însu­șirea cea sacră a figurilor mari poe­tice, timpul în­de­obște a trecut de mult. Lucrul principal remâne dară ne­resolvat, în viață s’au n’are cineva timp să’și completeze studiile sale, sau are prea mult de lucru cu do­minarea giganticei literaturi și arte. Și cu toate acestea trebue să ne întoarcem la anticitate pentru liniștea celei ne­ajunsă a formei antice și pentru plenitudinea impulselor și ideilor, cari încă nici astăzi nu sânt divulgate. De la Vergii poți învăța încă și astăzi, nu numai musica vorbirei, ci și arta composițiunei, plastica descrierei, țe­sutul ideilor și al acțiunei, puternica caracteristică, precum și originalitatea și avântul dialogului. Și din acest punct de vedere se numeră Vergil cu drept între oameni nemuritori, chiar dacă există mai mari de­cât el. însă, dacă îi a ridicat Mantua o statuă de bronz, dacă marele împărat al soldaților, care se compară cu un Alesandru și un Cesar August, îi a ridi­cat clasicului cântăreț al monarh­is­­mului un obelisc pe țărmul riului Mincio, atunci și noi ne putem aduce aminte cu venerațiune și admirațiune de acela, care a conceput mân­dria și gloria unei națiuni milenare și a unei țări eterne în versuri re­­peritoare, ne putem aduce aminte cu tot dreptul de un poet național, de un adevărat favorit al Muselor. După P. L. unele asupra altora la o depărtare de 10 pași, s­au unele detașamente de cavalerie după atac nu se reîntoarceau numai­decât, ca se caute loc de adăpost, ci rămâneau în focul pușcilor infanteriei. „Ideea generală, al cărui autor este șeful statului major, generalul Slăniceanu a fost cât se poate de bună; prin aceasta s’a dovedit că generalul Slăniceanu este unul din oficierii cei mai talentați ai arma­tei și într’unesce toate calitățile unui esce­­lent comandant. „Dacă unii comandanți de batalioane și brigade n’ar fi apreciat reu distanțele și prin urmare n’ar fi făcut pretensiuni exage­­rate în privința infanteriei, manevra dela 30 Septemvre ar fi avut sub toate punctele de privire un succes deplin și esecutarea ar fi fost de tot corectă. Dar ori­cum ar fi în­tr’un punct se întâlnesc părerile tuturor, toți recunosc bravura soldatului român și în general a armatei române, care arii din punctul de vedere numeric, moral și mate­rial, însuflă respectul fie­cărui om nepărti­nitor și deșteaptă cele mai frumoase spe­ranțe pentru viitor.“ Varietăți. * (Reuniunea femeilor române din Sibiiu). Convocare. în sensul §. 13 din statute se convoacă prin aceasta a IV adunare generală ordinară a „Reuniunei femeilor române“ din Sibiiu pe ziua de duminecă 29 Octomvre a. c. stilul nou după amenzi la 3 oare în localul casinei române (strada măcelarilor, edificiul„ Albinei“), la care Onor, membrii ai reuniunei sânt rugați a participa. Sibiiu 21 Octomvre 1882. Maria Cosma m. p., președinta reuniunei. * (Postal). Pe lângă contract și depunerea unei cauțiuni de 100 fl. în bani gata este de ocupat postul de magistru poștal în Arpașul inferior (comit. Făgărașului), dotat cu salariu anual de 150 fl. și 40 ft. paușal de can­celarie. Petițiunile sânt­a­le înaintat în termin de trei săptămâni începând dela 21 Octomvre n. la Direcțiunea reg. a poștelor în Sibiiu. — Provisoriu se suspende la 31 Octomvre n. Oficiul poștal din Arpașul inferior (comit. Făgărașului). Comunele Arpașul vii: Arpașul superior, Cârți­­șoara, Strega-Cărțișoara, Oprea-Cărți­­șoara. Noul­­ românesc se arondează, pănă una altă, la oficiul poștal din Ucea inferioară, fară Scoreii la oficiul poștal din Porumbacul inferior.­­ La gara din C­luj se deschide la 1 Noemvre­n, un oficiu nou poștal al erariului, care nu se va ocupa nu­mai cu primirea și distribuirea de epistole și de pachete, ci și cu tran­­scortarea de espedițiuni, cari trec pre­­ste Cluj. * (Mulțămită publică). Sub­­scrișii, în numele societății literare „Petru Maior“ a junimei române din Budapesta, ne esprimăm cea mai sin­ceră și călduroasă mulțumită Maht. Lor, dlui Teodor Pap, proprietariu mare de Checheșiu, și sociei Ophelia, locuitori în Lugoș, cari făcânduse membrii fondatori ai acestei societăți, s’au îndurat a ne dona o sumă pon­­deroasă de 200 fl. v. a. Numai dato­­rința ne-o împlinim atunci, când adu­cem la cunoscinșa p. t. public acest fapt mărinimos, care dovedește prea eclatant interesarea viuă a Mgrf. Lor față de întreprinderile naționale. După aceste asigurându-ne des­­stima și recunoșcința, ce v’o păstrăm sântem în Budapesta la 22 Oct. st. n. 1882, în numele societății George Szerb, Demetriu Horváth, președinte, secretariu. 479 Poșta din urmă. De la Belgrad se telegrafează ca revolverul, cu care s-a sevârșit atentatul asupra regelui Milan, este fabricat rusesc. Atentatoarea Ca­tin­ca Marco­vici este văduva colonelului Efrem Marcovici, unul dintre cei mai bravi oficieri de statul major al Serbiei, care fiind amestecat în „cojurațiunea“ dinainte de a doua declarațiune de resboi a Turciei, fu împușcat. La instrucțiune atentatoarea a de­pus că nu are nici un complice; cu toate aceste s’au arestat Nicola Nico­­lici, redactorul unei foi socialiste și văduva unui colonel Knicanin. Marți seara a fost cetatea ilumi­nată. Mercuri servit divin în toate bi­sericile, la care au luat parte toți re­­presentanții guvernelor străine. Cei mai mulți domnitori au gratulat rege­­lui pentru scăparea norocoasă de aten­tat. între aceștia cel dintâiu a fost Sultanul. Is­torie. Mercuri în 25 Octomvre n. 1882. Brünn: 37 3 31 77 67 Bursa de Viena și Pesta Din 24 Octomvre n. 1882. Viena B-pesta Renta de aur ung. de 6 °/C . • 119.15 119.10 Renta de aur ung. de 4 °­ 0 .­­ 87.20 87.15 Renta ung. de hârtie .... 86.30 86.20 împrumutul drumurilor de fer ung. 1 «misiune de oblig. de stat dela 134.75 135.25 drumul de fer oriental ung. . II «misiune de oblig. de stat dela 90.40 90.50 drumul de fer orient ung. . . Oblig, de stat dela 1876 de ale 110.40 109.75 tumului de fer orient, ung. . Obligațiuni ung. de rescumpera­ 94.50 94.50 rea­npământului.......................... Obligațiuni ung. cu clausulă de 98.75 99.25 sorfirt.......................................... 96.75 97.— Obligațiuni urbariale temeșiane . 98.50 Obligațiuni urb. temeș. cu clan­ 98 50 97.— sulă de­­ sortire.......................... 96.75 Obligațiuni urbariale transilvane. 98.­Obligațiuni urbariale croato-sla-97.70 vonice . . . . .... Obligațiuni ung. de rescumpara-99.— rea d­ecimei de vin .... 97.50 97.75 Sorți unguresci cu premii . . . 117.30 117.25 Sorți de regulare a Tisei . . . 109.— 109.— Datorie de stat austriacă în hârtie 76.55 76.50 Datorie de stat austr. în argint , 77 30 77.30 Renta de aur austriaca .... 95.— 95.50 Sorți de stat dela 1,860 . 131.— 131.— Acțiuni de bancă aus­tro-ung.­­ 833-830.— Acțiuni de bancă de credit ung. 298.50 298.— Acțiuni de credit austr. • . • 309.— 309.­London (pe polița de trei luni) • Scrisuri fond­ari ale insti­tutului 119.20 119.30 „Albina“..........................­­­.­­100.— Argint...........................................­­­.­­Galbin . .......................... 5.66 5.67 Napoleon . ..........................­ . 9.46 9.47 100 maree nemțesci ...... 58.35 58.30 Nr. 243 [270] 1—3 CONCURS. Devenind vacante două posturi de învățători la școala confesională gr. or. din comuna Beclean se escrie concurs cu termicul pănă la 24 Oc­tomvre a. c. st. v. în care ții va fi și alegerea. 1. Emolumentele cu postul învă­­țătoriului secundar sânt: 160 fi. v.a. care se va selvi în 4 rate, cuartic li­ber în edificiul școalei, cum și 15 fi. pentru lemne de foc. 2. Pentru postul învățătorului primar 200 ft. v. a. cuartir liber în edificiul școalei și 15 fl. pentru lemne de foc. Doritorii de a ocupa posturile aceste­au de a-și așterne suplicile lor instruite în sensul legilor din vigoare pănă la 24 Octomvre st. v. la oficiul protopresbiteral al Făgărașului. Beclean în 22 August 1882. In conțelegere cu oficiul protopresbi­teral. Comitetul parochial. loan Bursan m. p., paroch și președ. comit, parochial. nr 40. [271] 1—3 CON CURS. Pentru ocuparea posturilor de învățători I și al II la școala confesi­onală gr. or. în comuna Vinerea protopresbiteratul Oreștiei se escrie a doua oară concurs pănă în 24 Oc­tomvre 1882 st. v. Emolumentele sânt: pentru po­stul de învățătoriu I salariu ficșat

Next